Istoria este ?tiin?a care studiaz? evolu?ia societ??ii umane de la apari?ia omului pan? in prezent. Obiectul istoriei nu se limiteaz? doar la evenimentele politice, cum ar fi de exemplu b?t?liile sau faptele conduc?torilor. El cuprinde ?i aspectele economice, sociale ?i culturale (uneltele, ocupa?iile ?i organizarea oamenilor, crea?iile artistice ?i credin?ele religioase, via?a de zi cu zi etc.).

Defini?ie [ modificare | modificare surs? ]

Istoria este o relatare , o construc?ie a unei imagini a trecutului f?cut? de oameni (i.e. istorici ) care incearc? s? descrie, s? explice sau s? fac? perceptibile timpurile care s-au scurs. Indiferent de epoci sau de metode ?i oricare ar fi scopul subiacent al muncii istoricului, istoria este intotdeauna o construc?ie uman?, inscris? in epoca in care este scris?. ^[1]

Spre deosebire de povestirea fic?ional? , istoria ca ?tiin?? descriptiv? a evenimentelor trecute nu este construit? prin intui?ie intelectual?, ci pornind de la surse: documente scrise, istorie oral?, obiecte etc. Prin interpretarea totalit??ii acestor surse, istoria i?i propune s? reconstituie diversele fa?ete ale trecutului. De-a lungul timpului, istoricii ?i-au schimbat foarte mult felul de a interpreta trecutul ?i perspectiva asupra faptelor sau a evenimentelor trecute, ?i-au reevaluat sursele ?i maniera de a aborda respectivele surse.

Istoria, care nu este doar o reflec?ie asupra trecutului, se construie?te in func?ie de regulile unei metode ?tiin?ifice . Aceasta a evoluat de-a lungul timpului, iar evolu?ia acestei metode ?tiin?ifice poart? numele de istoriografie (cuvant compus pornind de la ni?te etimoane grece?ti; in traducere direct? inseamn? ?istoria scrierii istoriei”). Metoda de cercetare a istoriei se sprijin? pe un ansamblu de ?tiin?e auxiliare care il ajut? pe istoric s? i?i construiasc? povestirea.

Istoria este ?i o practic? social?: prin felul in care este scris?, istoria se inscrie in mod fundamental in epoca in care este scris? ?i joac? un rol de prim? importan?? in epoca scrierii ei deoarece, fiind luat? drept dovad? ?i / sau garan?ie a judec??ii ac?iunilor omului , ea determin? interpret?rile, interac?iunile ?i comportamentele sociale prezente ?i viitoare ale indivizilor.

Metoda istoric? [ modificare | modificare surs? ]

Metoda istoric? este compus? din tehnici ?i indrum?ri prin care istoricii folosesc sursele primare ?i alte dovezi empirice, inclusiv dovezi arheologice pentru a cerceta ?i apoi scrie istoria drept relat?ri ale trecutului. Intrebarea asupra naturii ?i chiar a putin?ei existen?ei unei metode istorice solide este subiectul filosofiei istoriei drept intrebare care ?ine de epistemologie . Studiul metodei istorice ?i al diferitelor feluri de a scrie istoria se nume?te istoriografie .

Abordarea critic? a surselor [ modificare | modificare surs? ]

Abordarea critic? a surselor (sau evaluarea informa?iei) este procesul de a evalua calit??ile unei surse de informa?ii, cum ar fi validitatea, increderea ?i relevan?a ei pentru subiectul cercetat.

Gilbert J. Garraghan imparte abordarea critic? a surselor in ?ase intreb?ri: ^[4]

1. Cand a fost produs? sursa scris? sau nescris? (data)?
2. Unde a fost produs? (loca?ia)?
3. De c?tre cine a fost produs? (autorii)?
4. Din ce materiale pre-existente a fost produs? (analiza)?
5. Sub ce form? ini?ial? a fost produs? (integritatea)?
6. Care este valoarea ei ca dovad? prin ceea ce cuprinde ea (credibilitatea)?

Primele patru sunt cunoscute drept critica superioar? ; a cincea drept critica inferioar? ; ?i, impreun?, drept critica extern?. A ?asea ?i cea din urm? este numit? critica intern?. Laolalt? aceast? abordare este numit? critica surselor sau abordarea critic? a surselor.

R. J. Shafer asupra criticii externe: ?Se afirm? uneori c? func?ia ei este negativ?, scutindu-ne de a folosi dovezi eronate; in timp ce critica intern? are func?ia pozitiv? de a ne spune cum s? folosim dovezile g?site drept autentice.” ^[5]

Observand c? unele documente sunt acceptate drept complet de incredere, Louis Gottschalk a stipulat regula general? ?pentru fiecare aspect in parte procesul de a stabili ce incredere putem avea in acesta trebuie f?cut in mod separat ?i indiferent de credibilitatea general? a autorului documentului.” Gradul de incredere al unui autor, luat in general, poate stabili o probabilitate de fundal pentru a aborda fiecare afirma?ie, dar fiecare dovad? extras? trebuie cant?rit? in mod individual.

Proceduri pentru surse care se contrazic una pe alta [ modificare | modificare surs? ]

Bernheim (1889) ?i Langlois & Seignobos (1898) au propus o procedur? in ?apte pa?i pentru critica surselor in cadrul istoriei: ^[6]

1. Dac? toate sursele au c?zut de acord asupra unui eveniment, istoricii pot considera evenimentul drept dovedit.
2. Totu?i, nu se impune majoritatea; chiar dac? cele mai multe surse povestesc evenimentele intr-un fel, acea versiune nu va prevala decat dac? trece testul analizei critice pe text (analiza textului).
3. Sursa a c?rei relatare poate fi confirmat? prin referiri la autorit??i externe in unele p?r?i ale ei poate fi crezut? in intregime chiar dac? este imposibil s? confirm?m complet textul.
4. Cand dou? surse se contrazic asupra unui aspect, istoricul va prefera sursa cu cea mai mare autoritate, adic? sursa creat? de un expert sau de martorii oculari.
5. Martorii oculari, in general, trebuie prefera?i in special in imprejur?rile in care observatorul obi?nuit putea relata cu acurate?e ceea ce s-a aflat pe atunci ?i, mai specific, cand se refer? la lucruri ?tiute de majoritatea contemporanilor lor.
6. Dac? dou? surse create in mod independent cad de acord asupra unui aspect, credibilitatea fiec?reia spore?te semnificativ.
7. Cand dou? surse nu sunt de acord ?i nu exist? un alt mijloc de a evalua ce spun ele, atunci istoricii vor prefera sursa mai apropiat? de bunul sim?.

Descrierile ulterioare ale metodei istorice de mai jos au c?utat s? dep??easc? credulitatea postulat? de primul dintre pa?ii formula?i in secolul al XIX-lea prin a afirma principii prin care relat?rile diferite nu sunt doar armonizate ci pentru a afla dac? o aser?iune g?sit? in una din surse poate fi considerat? drept lipsit? de incredere sau dimpotriv?, luat? in sine.

Principii de baz? pentru a determina gradul de incredere [ modificare | modificare surs? ]

Urm?toarele principii de baz? ale criticii surselor au fost formulate de doi istorici scandinavi , Olden-Jørgensen (1998) ?i Thuren (1997): ^[7]

• Sursele umane pot fi dovezi fizice (r?m??ite trupe?ti/relicve) cum ar fi amprentele ; sau nara?iuni cum ar fi o declara?ie sau o scrisoare. R?m??itele trupe?ti/relicvele sunt mai credibile decat nara?iunile.
• Orice surs? dat? poate s? fi fost falsificat? sau corupt?. Indica?ii puternice asupra p?str?rii sursei in form? original? sporesc increderea pe care o putem avea in ea.
• Cu cat o surs? este mai apropiat? de evenimentul pe care pretinde c?-l relateaz?, cu atat mai mult? incredere putem avea c? ea descrie corect istoric ceea ce s-a intamplat.
• Un martor ocular este mai credibil decat o m?rturie la mana a doua, care este mai credibil? decat m?rturia unor persoane care au auzit de la m?rturii ?i mai indep?rtate ?i a?a mai departe.
• Dac? un num?r de surse independente con?in acela?i mesaj, credibilitatea mesajului spore?te puternic.
• Tendin?a unei surse este motiva?ia ei de a produce o anumit? p?rtinire. Astfel de tendin?e trebuie minimizate sau suplimentate cu motiva?ii contrare.
• Dac? se poate dovedi c? un martor sau o surs? nu au un interes direct in a crea p?rtinire, credibilitatea mesajului cre?te.

M?rturiile oculare [ modificare | modificare surs? ]

R. J. Shafer ofer? aceast? list? pentru a evalua m?rturiile oculare: ^[8]

1. Este sensul real al aser?iunii diferit de sensul ei literal? Sunt folosite cuvintele in sensuri in care nu mai sunt folosite azi? Este o afirma?ie ironic? (adic?, inseamn? altceva decat afirm?)?
2. Cat de bine putea observa autorul lucrurile pe care le relateaz?? Erau sim?urile lui adecvate observa?iilor f?cute? Era loca?ia sa fizic? adecvat? vederii, auzirii, atingerii? Avea el din punct de vedere social abilitatea de a observa: in?elegea limba, avea expertiza necesar? (de exemplu drept , ?tiin?e militare ); nu era intimidat de nevasta sa sau de poli?ia politic??
3. Cum a relatat autorul?, ?i care era abilitatea sa de a face asta?
   1. Privind abilitatea sa de a relata, era p?rtinitor? Avea timpul necesar pentru a relata? Locul potrivit pentru a relata? Instrumente adecvate de a inregistra relatarea?
   2. Cand a relatat el, relativ la observa?iile f?cute? Curand? Mult mai tarziu? Cincizeci de ani este mult mai tarziu deoarece majoritatea martorilor oculari erau mor?i iar cei care mai r?maser? puteau s? fi uitat aspecte relevante.
   3. Care era inten?ia autorului in relatarea sa? Pentru cine relata el? Era probabil ca publicul s?u s?-i cear? sau s?-i sugereze distorsionarea evenimentelor?
   4. Exist? indicii adi?ionale asupra veracit??ii avute in inten?ie? Era el indiferent fa?? de subiectul relatat, deci probabil nu inten?iona distorsionarea? A f?cut afirma?ii care-i afectau reputa?ia proprie, deci probabil nu c?uta s? distorsioneze? A oferit informa?ii incidentale sau obi?nuite, deci aproape cu certitudine nu avea inten?ia de a induce in eroare?
4. Par afirma?iile sale inerent improbabile, de exemplu contrare naturii umane sau in conflict cu ceea ce cunoa?tem azi?
5. ?ine?i cont c? unele feluri de informa?ii sunt mai u?or de observat ?i relatat decat altele.
6. Exist? contradic?ii interne in acel document?

Louis Gottschalk adaug? o considera?ie adi?ional?: ?Chiar cand faptul discutat se putea s? nu fie bine cunoscut, anumite feluri de informa?ii sunt atat incidentale cat ?i probabile in a?a mod incat eroarea sau falsul par improbabile. Dac? o inscrip?ie antic? a unei c?i romane ne spune c? un anumit proconsul a cl?dit acea cale in timp ce Augustus era princeps , f?r? a dispune de alt? coroborare ne putem indoi c? proconsulul a cl?dit intr-adev?r calea, dar ar fi mai greu s? ne indoim c? ea a fost f?cut? sub domnia lui Augustus. Dac? o reclam? informeaz? cititorii ≪ Cafeaua A ?i B poate fi cump?rat? la orice b?c?nie la pre?ul neobi?nuit de cincizeci de cen?i pe livr? ≫, toate deducerile din reclam? f?r? coroborare pot fi puse la indoial?, cu excep?ia faptului c? exista o marc? de cafea pe pia?? numit? ≪ Cafeaua A ?i B. ≫” ^[9]

M?rturii indirecte [ modificare | modificare surs? ]

Garraghan afirm? c? cele mai multe informa?ii provin de la martori indirec?i, oameni care nu erau prezen?i la fa?a locului dar au auzit ce s-a petrecut de la al?ii. ^[10] Gottschalk afirm? c? un istoric poate folosi m?rturii din auzite acolo unde nu exist? texte primare. El scrie ?In cazurile in care se folose?te de martori secundari ... el se intreab?: (1) Pe a cui m?rturie primar? se bazeaz? afirma?iile acestui martor secundar? (2) A relatat corect martorul secundar m?rturia primar? in intregul ei? (3) Dac? nu, ce detalii le-a raportat corect din m?rturia primar?? R?spunsuri satisf?c?toare la a doua ?i a treia intrebare pot oferi istoricului intregul sau esen?a m?rturiei primare care pentru matorul secundar poate fi singura cale de a fi aflat aceste lucruri. In astfel de cazuri sursa secundar? este sursa 'original?' a istoricului, in sensul c? ea este originea cunoa?terii lui. In ce prive?te dac? aceast? surs? 'original?' este o relatare corect? a m?rturiei primare, el testeaz? credibilitatea ei la fel cum ar face-o cu ins??i m?rturia primar?.” Gottschalk adaug?, ?Deci m?rturia din auzite nu va fi respins? de istoric, cum ar face-o un tribunal pentru simplul motiv c? provine din auzite.” ^[11]

Tradi?ia oral? [ modificare | modificare surs? ]

Gilbert Garraghan sus?ine c? tradi?ia oral? poate fi acceptabil? dac? ea satisface una din dou? ?condi?ii generale” sau ?ase ?condi?ii particulare”, dup? cum urmeaz?: ^[12]

1. Condi?iile generale .
   1. Tradi?ia trebuie s? se bazeze pe o serie neintrerupt? de martori, pornind de la relatarea primar? ?i imediat? a evenimentului martorilor vii intermediari de la care prelu?m noi sau cel care a fost primul care l-a consemnat in scris.
   2. Trebuie s? existe mai multe serii paralele ?i independente de martori care relateaz? evenimentul discutat.
2. Condi?iile particulare .
   1. Tradi?ia trebuie s? relateze un eveniment public important, de felul unuia cunoscut direct de un mare num?r de persoane.
   2. Tradi?ia trebuie s? fi fost acceptat? pe larg, cel pu?in pentru un anume interval de timp.
   3. De-a lungul acelui interval de timp ea trebuie s? nu fi cunoscut opozi?ie, chiar din partea persoanelor care ar fi fost inclinate s? o nege.
   4. Tradi?ia trebuie s? fi fost una de durat? relativ limitat?. [Altundeva Garraghan sugereaz? o limit? maxim? de 150 ani, cel pu?in in culturile care exceleaz? prin amintiri orale.]
   5. Spiritul critic trebuie s? fi fost suficient de dezvoltat cat timp a durat tradi?ia, iar mijloacele necesare investiga?iei critice trebuie s? fi fost la dispozi?ie.
   6. Persoanele cu spirit critic care ar fi contestat in mod sigur tradi?ia – dac? ei ar fi considera-o fals? – trebuie s? nu fi incercat asta.

Pot exista ?i alte metode de a verifica tradi?ia oral?, cum ar fi compara?iile cu dovezile provenite din arheologie.

Dovezi mai recente cu privire la increderea sau neincrederea poten?ial? in tradi?ia oral? provin din munca de teren din Africa de Vest ?i Europa R?s?ritean? . ^[13]

Surse anonime [ modificare | modificare surs? ]

Istoricii permit folosirea textelor anonime pentru a stabili fapte istorice. ^[14]

Sinteza: ra?ionamentul istoric [ modificare | modificare surs? ]

Odat? ce buc??ile de informa?ie devin disponibile ele trebuie evaluare in context, ipotezele pot fi formulate ?i stabilite prin ra?ionamente istorice.

Argumentul din cea mai bun? explica?ie [ modificare | modificare surs? ]

C. Behan McCullagh listeaz? cateva condi?ii pentru un argument din cea mai bun? explica?ie care s? fie de succes: ^[15]

1. Afirma?ia, impreun? cu alte afirma?ii deja considerate drept adev?rate, trebuie s? implice alte afirma?ii care descriu date observabile ?i disponibile. (Vom numi in continuare prima afirma?ie drept ipoteza iar afirma?iile care descriu datele observabile le vom numi 'afirma?ii de observa?ie'.)
2. Ipoteza trebuie s? aib? un domeniu explicativ mai mare decat alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect; adic?, ea trebuie s? implice o varietate mai mare de afirma?ii de observa?ie.
3. Ipoteza trebuie s? aib? o putere explicativ? mai mare decat alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect; adic?, ea trebuie s? fac? afirma?iile de observa?ie mai probabile decat alte ipoteze concurente.
4. Ipoteza trebuie s? fie mai plauzibil? decat alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect; adic?, ea trebuie s? fie implicat? intrucatva de o mai mare varietate de adev?ruri acceptate decat alte ipoteze concurente; iar probabila ei nega?ie trebuie implicat? de mai pu?ine adev?ruri acceptate ?i s? fie implicat? mai pu?in puternic decat a ipotezelor concurente.
5. Ipoteza trebuie s? fie mai pu?in ad hoc decat alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect; adic?, ea trebuie s? includ? mai pu?ine presupozi?ii despre trecut care nu sunt deja implicate intr-o anumit? m?sur? de adev?rurile deja acceptate.
6. Ipoteza trebuie s? fie negat? de mai pu?ine credin?e deja acceptate decat alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect; adic?, ea trebuie s? implice in combina?ie cu adev?rurile acceptate mai pu?ine afirma?ii de observa?ie ?i altfel de afirma?ii, toate considerate false.
7. Trebuie s? dep??easc? alte ipoteze incompatibile cu ea, referitoare la acela?i subiect cu atat de mult incat, cu privire la caracteristicile de la 2 la 6, ?ansa este foarte mic? de a fi dep??it? de o alt? ipotez? concurent? in aceste privin?e.

McCullagh rezum? ?dac? domeniul ?i puterea explicativ? sunt foarte mari, astfel incat ea explic? un mare num?r ?i o mare varietate de fapte, mult mai multe decat orice explica?ie concurent?, atunci ea este probabil adev?rat?.” ^[16]

Ra?ionamentul statistic [ modificare | modificare surs? ]

McCullagh afirm? c? forma acestui argument este urm?toarea: ^[17]

1. Exist? o probabilitate (de grad p ₁ ) c? orice este un A este un B.
2. Este probabil (de gradul p ₂ ) c? acesta este un A.
3. Prin urmare, (relativ la aceste premize) este probabil (de gradul p ₁  ×  p ₂ ) c? acesta este un B.

McCullagh ofer? acest exemplu: ^[18]

1. In mii de cazuri literele V.S.L.M. ap?rand la sfar?itul unei inscrip?ii latine?ti pe un mormant redau sintagma Votum Solvit Libens Merito .
2. Sub toate aparen?ele literele V.S.L.M. stau pe acest mormant la sfar?itul unei inscrip?ii latine?ti.
3. Prin urmare, aceste litere de pe acest mormant redau sintagma ? Votum Solvit Libens Merito ”.

Acesta este un silogism sub form? probabilistic?, el folose?te o generalizare format? prin induc?ie logic? din numeroase exemple (folosit? drept premiz? ini?ial?).

Argumentul prin analogie [ modificare | modificare surs? ]

Structura acestui argument este urm?toarea: ^[19]

1. Un anumit lucru (obiect, eveniment, sau stare de lucruri) are propriet??ile p ₁  . . .   p _n ?i p _{n + 1} .
2. Alt lucru are propriet??ile p ₁  . . .  p _n .
3. Deci al doilea lucru are proprietatea p _{n + 1} .

McCullagh afirm? c? un argument prin analogie, dac? e corect, este fie un ?silogism statistic sub acoperire” sau e mai frumos explicat drept argumentul prin cea mai bun? explica?ie. El este un silogism statistic atunci cand este ?stabilit printr-un mare num?r ?i varietate de exemple ale generaliz?rii”; altfel, argumentul poate fi invalid deoarece propriet??ile de la 1 la n nu sunt legate de proprietatea n  + 1, cu excep?ia cazului in care proprietatea n  + 1 este cea mai bun? explica?ie a propriet??ilor de la 1 la  n . Analogia, prin urmare, este necontroversat? doar cand este folosit? pentru a sugera ipoteze ?i nu drept argument decisiv (concluzie).

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Aries, Philippe . Timpul istoriei . Bucure?ti: Meridiane, 1997.
• Aron, Raymond . Introducere in filozofia istoriei . Bucure?ti: Humanitas, 1997.
• Braudel, Fernand , Ecrits sur l'histoire , Paris, Flammarion, 1969.
• de Certeau, Michel . L'Ecriture de l'histoire . Paris: Gallimard, 1975.
• Marrou, Henri-Irenee. De la connaissance historique . Paris: Seuil, 1954.
• Prost, Antoine . Douze lecons sur l'histoire . Paris: Editions du Seuil, 1996.
• Veyne, Paul . Comment on ecrit l'histoire . Paris: Seuil, 1979.
• White, Hayden . Metahistory: The Historical Imagination in Nineteenth-Century Europe . Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 1973.
• White, Hayden. The Content of the Form: Narrative Discourse and Historical Representation . Baltimore: The Johns Hopkins University Press, 1987.
• Gilbert J. Garraghan, A Guide to Historical Method , Fordham University Press: New York (1946). ISBN: 0-8371-7132-6
• Louis Gottschalk , Understanding History: A Primer of Historical Method , Alfred A. Knopf: New York (1950). ISBN: 0-394-30215-X .
• Martha Howell and Walter Prevenier, From Reliable Sources: An Introduction to Historical Methods , Cornell University Press: Ithaca (2001). ISBN: 0-8014-8560-6 .
• C. Behan McCullagh, Justifying Historical Descriptions , Cambridge University Press: New York (1984). ISBN: 0-521-31830-0 .
• R. J. Shafer, A Guide to Historical Method , The Dorsey Press: Illinois (1974). ISBN: 0-534-10825-3 .
• ?Enciclopedie ilustrat? de istorie universal?” , Editura Reader's Digest, 2006
• ?Mic? enciclopedie de ISTORIE UNIVERSAL?” , Horia C. Matei, Marcel D. Popa, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, 1983
• ?Istoria universal?” , Larousse, Editura Univers Enciclopedic?, 2009
• Istoria. Ghid vizual complet, din zorii civiliza?iei pan? in prezent , coordonator: Adam Hart-Davis, Dorling Kindersley, Londra, 2007 - recenzie

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• en Introduction to Historical Method by Marc Comtois
• en Philosophy of History Arhivat in 5 septembrie 2005 , la Wayback Machine . by Paul Newall
• en Federal Rules of Evidence in United States law
• 10 motive sa rescriem istoria , 5 august 2009, Adrian Nicolae, Descoper?
• 7 gre?eli uria?e care au schimbat soarta lumii , 16 octombrie 2013, Marius Comper, Descoper?
• Miturile false ale istoriei Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 16 aprilie 2008, Gabriel Tudor, Revista Magazin
• Miturile false ale istoriei Arhivat in 16 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 26 august 2009, Revista Magazin
• TOP 10. Cele mai SANGEROASE PERIOADE din ISTORIE | GALERIE FOTO , 17 mai 2013, Sorin Breazu, Evenimentul zilei
• Sa ne amintim: Cele mai trasnite evenimente ale istoriei , 2 iulie 2010, Laurentiu Dologa, Ziare.com
• 20 de curiozitati istorice , 14 septembrie 2009, Elena Enache, Ziare.com
• Cele mai mari descoperiri istorice ale ultimului secol , 22 iulie 2011, George Titus Albulescu, Ziare.com
• Top 10 personaje istorice mai pu?in cunoscute , 2 octombrie 2013, Adev?rul - articol Historia Arhivat in 6 ianuarie 2014 , la Wayback Machine .

Teoria conspira?iei

• Istoria interzisa a omenirii , 4 aprilie 2009, Alexandru Safta, Descoper?

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Istoria lumii