U
28 di settembre
he u 271esimu ghjornu (u 272esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santu
Venceslau
.
Venceslau
, figliolu di u duca di Boemia, in Ceccoslovacchia, he natu versu l'annu 907. Avia un fratellu piu giovanu che ellu di dui anni. Quand'ellu ha 13 anni, u duca more e a regenza tocca a a moglia per cinque anni. Venceslau he allevatu da a mammone da a parte di u babbu.
A' l'epica, u Cristianisimu principiava a sparghjesi in Boemia. Venceslau e a mammona avianu accettatu a nova religione e ghjeranu mal visti da a mamma e u fratellu.
A' l'eta di 18 anni, Venceslau he messu nantu a tronu di u babbu. Custruisce chjese, face rivene i preti esiliati, apre e fruntiere a i missiunarii e, pianu pianu, face entre u so populu in a cumunita di a Chjesa latina.
U 28 sittembre di l'annu 929, he assassinatu da u fratellu.
I Cecchi l'anu sempre cunsideratu cum'e u mudellu di i principi cristiani e, da u diciottesimu seculu, cum'e u simbulu di l'indipendenza di u paese. U cantu di San Venceslau, scrittu a u seculu XIII, he restatu l'innu di u populu ceccu.
Etimolugia: da u slavoniu "waclaf" (curona) e "slava" (gloria).
Nomi: Vaclav, Venceslas, Venceslau, Venzislaus, Wenceslas, Wenzel, Wenzeslaus, Wjatscheslaw.
[1]