Vasile Parvan
Date personale
N?scut	28 septembrie 1882 Perchiu , Romania
Decedat	26 iunie 1927 , (45 de ani) Bucure?ti , Romania
Inmormantat	Cimitirul Bellu
P?rin?i	Andrei Parvan Aristi?a Parvan (Chiriac)
C?s?torit cu	Silvia Cristescu (1913)
Cet??enie	Romania
Ocupa?ie	istoric , arheolog , epigrafist , eseist
Limbi vorbite	limba roman? [3] [4] limba german?
Activitate
Domeniu	istorie [1] Istoria antic? [1] history of archaeology [*] [[ history of archaeology (aspect of history)|​]] [1] epigrafie [1] eseu [1]
Institu?ie	Universitatea din Bucure?ti Universitatea Babe?-Bolyai
Alma Mater	Universitatea din Bucure?ti Colegiul Na?ional ?Gheorghe Ro?ca Codreanu” din Barlad
Organiza?ii	Accademia Nazionale dei Lincei Academia Roman? [2]
Modific? date / text

Vasile Parvan (n. 28 septembrie 1882 , Huruie?ti , Bac?u , Romania  ? d. 26 iunie 1927 , Bucure?ti , Romania ) a fost un istoric , arheolog , epigrafist ?i eseist roman, membru titular (din 1913 ) al Academiei Romane . ^[6]

Date biografice [ modificare | modificare surs? ]

Vasile Parvan provenea dintr-o familie modest?, fiind primul copil al inv???torului Andrei Parvan (cu inainta?i r?ze?i in Basarabia) ?i al Aristi?ei Chiriac (din Dobrenii Neam?ului). ^[7] Acesta a primit prenumele Vasile, la fel ca unchiului s?u, Vasile Conta (mama sa fiind veri?oara filozofului).

In 1913 s-a c?s?torit cu Silvia Cristescu, nepoata lui Ioan Bogdan , fostul s?u profesor. In timpul Primului R?zboi Mondial s-a refugiat la Ia?i (in 1916) iar apoi la Odesa (in 1917) unde i-a murit so?ia, la na?terea copilului.

Pasionat in totalitate de munca de pe ?antier, Vasile Parvan a ignorat apendicita de care suferea. A ajuns in final pe masa de opera?ie, ins? a fost mult prea tarziu pentru a-i fi salvat? via?a; a decedat la doar 45 de ani, in plin? putere creatoare.

Educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

A urmat inv???mantul primar la Bere?ti ?i studiile liceale in cadrul Colegiului Na?ional ?Gheorge Ro?ca Codreanu” din Barlad (1893-1900). ^[8] A studiat apoi la Facultatea de litere ?i filosofie a Universit??ii din Bucure?ti (1900-1904), avandu-i ca profesori pe Nicolae Iorga , Ioan Bogdan ?i Dimitrie Onciul .

In 1904 a plecat cu o burs? a Universit??ii din Bucure?ti (din ?fondul Hillel”) intr-un zbuciumat periplu de studii in Germania , ^[9] urmand cursurile a trei universit??i ( Jena , Berlin ?i Breslau ) ?i avand deseori probleme materiale ?i de s?n?tate. La Breslau a ob?inut titlul de Doctor cum laude (sub conducerea profesorului Conrad Cichorius ) ^[10] cu lucrarea Na?ionalitatea negustorilor din Imperiul roman (1908, in limba german?), considerat? de speciali?ti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comer?ului in antichitatea clasic?. Colegii germani il numeau ?micul Mommsen” fapt care ? ?inand seama c? ?marele” Theodor Mommsen fusese recent distins (in 1902) cu premiul Nobel pentru monumentala sa Istorie a Romei Antice ? sugera interesele de cercet?tor ale lui Vasile Parvan. ^{[7] [10]}

Activitate profesional? [ modificare | modificare surs? ]

Activitate publicistic? [ modificare | modificare surs? ]

In anul 1900 a debutat in publicistic? la ?Noua revist? roman?”. Din anul 1902 a inceput s? colaboreze cu ? Convorbiri literare ” iar in anul urm?tor cu ?Voin?a na?ional?”, ? Tribuna poporului ”, ? Luceaf?rul ” etc. In 1906 a aderat ca ?soldat al cauzei celei drepte” la Fr??ia Bunilor Romani (organiza?ie creat? de Nicolae Iorga), incepand s? scrie pentru ? Sem?n?torul ” ?i ? Nea­mul romanesc ”. Din 1907 a inceput colaborarea cu ? Via?a romaneasc? ” ?i ?Gazeta general? a inv???mantului”. ^[11]

Activitate didactic? ?i de cercetare [ modificare | modificare surs? ]

A fost profesor la Universitatea din Bucure?ti din 1909 (titular din 1913), unde i-a urmat la catedr? lui Grigore Tocilescu (imediat dup? moartea acestuia). ^[12] In 1910 a devenit membru corespondent al Academiei Romane, iar trei ani mai tarziu ? membru titular. ^[13] In 1919 a fost numit profesor de istorie antic? ?i la Universitatea din Cluj-Napoca . De asemenea, a fost membru al mai multor academii ?i societ??i ?tiin?ifice din str?in?tate; intre altele a fost profesor agregat la Sorbona (din 1926) ^[14] ?i membru al Comitetului Interna?ional al ?tiin?elor Istorice ( Geneva ).

In scopul rezolv?rii problemelor legate de istoria Daciei , a organizat o serie de s?p?turi sistematice, indeosebi in sta?iunile arheologice din a doua epoc? a fierului . Pe baza rezultatelor par?iale ale s?p?turilor a scris Getica (1926) ? cea mai important? lucrare a sa ? o vast? sintez? istorico-arheologic?, prin care a readus in prim planul cercet?rii istorice rolul politic ?i cultural al daco-ge?ilor ; unele lipsuri ?i exager?ri (printre care accentuarea rolului sci?ilor ?i al cel?ilor in dezvoltarea culturii geto-dacice) nu ?tirbesc valoarea acestei lucr?ri. ^[15]

S-a preocupat indeosebi de arheologie , preistorie ?i istoria civiliza?iei greco?romane. ^[16] A organizat numeroase ?antiere arheologice , dintre care cel mai important este cel de la Histria ?i a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice ?i monografii, cuprinzand un material documentar vast, valoros ?i util. A condus ?antierul de la Histria pan? in 1926. Dintre cei 12 ani cat i-a fost dat lui Vasile Parvan ? in calitate de director al Muzeului Na?ional de Antichit??i ? s? conduc? s?p?turile arheologice de la Histria, doar in nou? ani (1914?1916; 1921?1926) s-au putut desf??ura campanii normale. ^[17]

Propor?iile relativ restranse ale operei sale se explic? prin: (1) intensa activitate organizatoric? a acestui ?ef de ?coal? ?i (2) ariditatea ?i lipsa de informa?ie a zonelor pe care ?i-a concentrat activitatea. Mircea Gheorghe nota: ^[7]

?≪Getica≫ f?cea parte dintr-o proiectat? trilogie pe care marele savant nu a mai reu?it s-o termine. Aceasta trebuia s? fie urmat? de o alt? lucrare, ≪Dacia roman?≫ ?i apoi de o a treia, ≪Protoistoria slavilor≫. Postum a ap?rut lucrarea neterminat? ≪Dacia. Civiliza?iile str?vechi din regiunile carpato-dun?rene≫, care ar fi f?cut parte din trilogie, dac? Vasile Parvan ar fi avut r?gazul s? o dezvolte. [...] Obiectivul fundamental al trilogiei era analiza procesului de  formare a poporului roman prin sinteza daco-roman? ?i prin asimilarea slavilor ?i a altor alogeni confrunta?i cu o romanitate rural? puternic?. Teza lui era limpede: romanii au prins r?d?cini prin ocupa?iile agricole ?i au format o comunitate puternic?, pe care venirea altor neamuri nu a putut s? o disloce”.

Concep?ia sa a fost c? singurul obiect real al istoriei este cultura, via?a spiritual?, celelalte aspecte ale vie?ii fiind utile in m?sura in care ajut? la in?elegerea evolu?iei spiritului uman. ^{[12] [18] [19]} Prin concep?ia sa istoric? idealist?, expus? in studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane ?i in eseuri (volumele Idei ?i forme istorice ?i Memoriale ) a reu?it s? fac? o sintez? a neohegelianismului ?i neokantianismului ?i s-a declarat adversar al ?ovinismului ?i al cosmopolitismului. In ?Parentalia", ^{[20] [21]} acesta scrie: ? B?rbatul e, inainte de orice, fiul Femeii ”.

Lucr?ri reprezentative [ modificare | modificare surs? ]

• Rela?iile lui ?tefan cel Mare cu Ungaria (1905)   
• M. Aurelius Verus Caesar ?i L. Aurelius Commodus (1909)
• Contribu?ii epigrafice la istoria cre?tinismului daco?roman (1911)
• Cetatea Tropaeum (1912)
• Idei ?i forme istorice (1920)
• Memoriale (1923)
• Inceputurile vie?ii romane la gurile Dun?rii (1923)
• Getica. O protoistorie a Daciei. Arhivat in 25 martie 2019 , la Wayback Machine . (1926)
• Dacia. Civiliza?ii str?vechi din regiunile carpato?danubiene (publicat? postum in 1928 in limba engleza, tradus? in limba roman? in 1937)

Activitate managerial? [ modificare | modificare surs? ]

Intre 1910 ?i 1926 a fost director al Muzeului Na?ional de Antichit??i . In 1919 a fondat Institutul de Antichitati din Cluj-Napoca, iar un an mai tarziu editura ? Cultura na?ional? ”, unde a ingrijit mai multe colec?ii.

A fost vicepre?edinte al Academiei Romane (1921?1922), iar din 1923 a activat ca secretar general pan? la decesul survenit in 1927.

Vasile Parvan a avut un rol deosebit in crearea noii ?coli romane?ti de arheologie. Astfel, in 1914 a fost unul dintre intemeietorii Institutului de studii sud-est europene. A organizat mai tarziu (1921) ?coala roman? din Roma , ^[22] institu?ie a c?rui director a fost pan? la moartea sa. Scopul acestei institu?ii a fost de perfec?ionare a tinerilor arheologi ?i istorici; tot aici a ini?iat ?i condus apari?ia anuarelor acesteia ?Ephemeris Dacoromana” ?i ?Diplomatarium Italicum” , precum ?i prima serie a revistei ?Dacia” .

A contribuit la formarea istoricilor Hortensia Dumitrescu , Vladimir Dumitrescu , Ecaterina Dun?reanu Vulpe , Ion Nestor , Dionisie M. Pippidi , Dorin Popescu , Gheorghe ?tefan , Radu Vulpe , care i-au continuat activitatea.

Ecouri [ modificare | modificare surs? ]

Savantul Nicolae Iorga scria:

? Nu se va g?si nimeni care s? uneasc? darurile cele adunate in cel care a?a de repede p?r?se?te o glorioas? carier?: cuno?tin?i arheologice ?i istorice de o imens? bog??ie, o ravn? nesfar?it? al?turi de cea mai sistematic? munc?, grija de cel mai neinsemnat detaliu, al?turi de indr?zneala celei mai inalte ipoteze. Toate f?ceau din el un arheolog privit ca egalul oricui in st?in?tatea cea mai cult? ”. ^{[23] [24]}

La randul s?u, George C?linescu nota:

? Nu stilul, nu preocuparea lui Parvan sunt de imitat, ele fiind elementele personale unice ?i nereproductibile; ci forma ac?iunii sale, acea religie a construc?iei, acea inver?unare a gandului ce nu se d? b?tut... Dar se poate c? zambetul indurerat al aceluia pe care parc? i-a t?iat firul unui gand nedes?var?it va starni in sufletul vreunui tan?r o furtun? sublim?, o hot?rare eroic?, o n?zuin?? nobil? c?tre monument, c?tre expresia permanent? ?i reabilitarea geniului, care este o cupol? michelangiolesc?, peste ziduri inalte ?i groase de trud? ?i medita?ie ”. ^[25]

In memoriam [ modificare | modificare surs? ]

Fa?ada Muzeului Jude?ean ?Vasile Parvan” din Barlad. La intrarea principal? este ampasat bustul savantului

Fa?ada Institutului de Arheologie ?Vasile Parvan” ( casa Macca ) din Bucure?ti. In curte este ampasat bustul savantului

Statuia din fa?a Complexului Muzeal ?Iulian Antonescu” din Bac?u

• Institutul de Arheologie din Bucure?ti ?i Muzeul jude?ean din Barlad au fost numite astfel in onoarea savantului, ca recunoa?tere a meritelor acestuia in domeniu.
• Casa memorial? ?Vasile Parvan” din satul Perchiu este inchis? ?i se afl? intr-o stare avansat? de degradare.
• Unul din premiile anuale ale Sec?iei de ?tiin?e istorice ?i arheologie a Academiei Romane ii poart? numele.
• Bursele de cercetare si formare postuniversitar? ?i postdoctoral? ?Vasile Parvan” la Accademia di Romania din Roma, au fost instituite prin H.G. nr. 101/2002, modificat? ?i completat? prin H.G. nr. 918/2011.
• Simpozionul Na?ional ?Vasile Parvan” este organizat anual de c?tre Complexul Muzeal ?Iulian Antonescu” Bac?u , in parteneriat cu Arhivele Na?ionale Bac?u.
• Figura sa apare pe un timbru din 1962 (cu valoare nominal? de 35 de bani) ?i pe o carte po?tal? din 1963.
• Nichita St?nescu i-a dedicat elegia a doua - Getica . ^[26]
• Numeroase ?coli (de exemplu in Barlad) ?i licee (de exemplu in Constan?a, Gote?ti/Moldova), str?zi/bulevarde (de exemplu in Bucure?ti, Tecuci, Timi?oara etc.), pie?e (de exemplu in Suceava), amfiteatre ( Universitatea din Bucure?ti ) amintesc de marele savant.
• Este inmormantat in Cimitirul Bellu din Bucure?ti.
• Bustul lui Vasile Parvan din Constan?a
• Statuia istoricului Vasile Parvan realizat? de sculptorii Geta Caragiu ?i Alexandru Gheorghi??, amplasat? in fa?a Muzeului Jude?ean de Istorie din Bac?u .

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent ? P
• Vasile Parvan: mentorul arheologiei moderne romane?ti ^{[ nefunc?ional? ]} , 28 februarie 2009, Vasile Surcel, Jurnalul Na?ional
• Vasile Parvan ?i r?d?cinile spiritualit??ii romane?ti Arhivat in 2 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., 3 octombrie 2010, Dr. George Enache, Ziarul Lumina
• e-patrimoniu Arhivat in 11 octombrie 2018 , la Wayback Machine .