R?zboiul Ruso-Polonez (1654?1667)

R?zboiul Ruso-Polonez din 1654?1667

Ac?iunile militare ale r?zboiului polono-rus 1654?1667

Informa?ii generale

Perioad?	1654?1667
Loc	Teritoriile frontierei de r?s?rit ( Kresy ) ale Uniunii statale polono-lituanian?
Rezultat	Tratatul de la Andrusovo
Casus belli	Tratatul de la Pereiaslav
Modific?ri teritoriale	Anexarea de c?tre Rusia a Ucrainei r?s?ritene , Kievului ?i Smolenskului .

Beligeran?i

?aratul Rusiei

Hetmanatul C?z?cesc

Uniunea statal? polono-lituanian?

Hanatul Crimeii

Hetmanatul C?z?cesc

Conduc?tori

Aleksei Trube?koi ,
Bogdan Hmelni?ki ,
Iuri Hmelni?ki ,
Vasili ?eremetev ,
Vasili Buturlin ,
Ivan Hovanski ,
Iuri Dolgorukov ,
Iakov Cerkasski

Ioan Cazimir al II-lea Vasa ,
Stefan Czarniecki ,
Wincenty Gosiewski ,
Stanisław Lanckoro?ski ,
Jerzy Sebastian Lubomirski ,
Michał Kazimierz Pac ,
Aleksander Hilary Połubi?ski ,
Stanisław Rewera Potocki ,
Janusz Radziwiłł ,
Paweł Jan Sapieha ,
Ivan Vihovski ,
Pavlo Teteria ,
Petro Doro?enko

R?zboiul Ruso-Polonez din 1654?1667 , numit ?i R?zboiul de Treisprezece Ani , ^[1] Primul R?zboi al Nordului , ^[1] R?zboiul pentru Ucraina ori Potopul Rusesc (in polonez? Potop rosyjski , in rus? Российский потоп, in lituanian? Rus? tvanas ), a fost unul dintre cele mai mari conflicte dintre ?aratul Rusiei ?i Uniunea statal? polono-lituanian? . Intre 1655 ?i 1660, polono-lituanienii au trebuit s? lupte impotriva invaziei suedeze , perioad? cunoscut? de asemenea ca ?Potopul” ori Potopul Suedez . din aceast? cauz?, acest conflict este uneori numit Potopul Ruso-Suedez ( polonez? Potop szwedzko-rosyjski ). ^[2]

Statul polono-lituanian a suferit in fazele de inceput mai multe infrangeri, dar ?i-a revenit mai apoi ?i a ca?tigat o serie de victorii decisive. Cu toate acestea, starea precar? a economiei nu a permis finan?area unui conflict de lung? durat?. In condi?iile crizei interne ?i a r?zboiului civil, polono-lituanienii au fost obliga?i s? semneze un armisti?iu. R?zboiul s-a incheiat in favoarea ?aratului Rusiei, care a ob?inut importante ca?tiguri teritoriale, victoria sa marcand inceputul ascensiunii Rusiei ca mare putere in Europa R?s?ritean? .

Cadrul istoric [ modificare | modificare surs? ]

Conflictul a fost declan?at de r?scoala cazacilor zaporojeni ? cunoscut? ca R?scoala lui Hmelni?ki - impotriva Uniunii polono-lituaniene . Liderul cazacilor, Bogdan Hmelni?ki , s-a bazat pe sprijinul extern al ?arului Alexei I al Rusiei , c?ruia i-a promis in schimb supunerea cazacilor.

Zemski Soborul din 1651 era precaut s? accepte intrarea cazacilor in sfera de influen?? a Moscovei ?i, implicit, intrarea in r?zboi impotriva Polono-Lituaniei, iar ?arul a a?teptat pan? in 1653, cand noua adunare popular? (Soborul) a aprobat instituirea protectoratului asupra Ucrainei . Dup? ce cazacii au ratificat in?elegerea cu ?aratul Rusiei in timpul dezbaterilor Radei de la Pereiaslav , r?zboiul ruso-polonez a devenit inevitabil.

Invadarea Polono-Lituaniei [ modificare | modificare surs? ]

In iulie 1654, o armat? rus? de 41.000 de oameni, (aflat? sub comanda oficial? a ?arului, dar condus? in fapt de cneazilor Iakov Cerkasski, Nikita Odevski ?i Ivan Hovanski) au ocupat fortifica?iile de frontier? de la Belii ?i Dorogobuj ?i au asediat Smolenskul .

Pozi?iile ru?ilor din jurul Smoleskului erau amenin?ate atata vreme cat marele hatman lituanian , prin?ul Janusz Radziwiłł , care comanda o garnizoan? de 10.000 de oameni, se afla la Or?a , cam la 130 km mai la vest. ^[3] Cerkasski a preluat ini?iativa ?i a atacat Or?a, iar cneazul Iuri Bariatinski l-a atacat pe Radziwill la ?klov . B?t?lia a avut loc in timpul unei eclipsei de soare din 12 august , acesta fiind motivul pentru care ambele tabere au pretins c? au ob?inut victoria. ^[3] Radziwill s-a retras, iar dou?sprezece zile mai tarziu a fost invins in b?t?lia de le ?epelevici . Dup? un asediu de trei luni, Smolenskul, care mai fusese atacat in 1632?1634, a fost cucerit de ru?i 23 septembrie.

In acest timp, cneazul Alexei Trube?koi a condus flancul sudic al armatei ruse de la Breansk in Ucraina. Teritoriul dintre Nipru ?i Berezina a fost str?b?tut rapid. Ru?ii au cucerit Mstislavl ?i Roslavl , iar alia?ii lor ucraineni au cucerit Gomel . Pe flancul nordic, V.B. ?eremetev a inceput atacul din Pskov ?i a cucerit ora?ele Nevel (1 iulie), Polo?k (17 iulie) ?i Vitebsk (17 noiembrie).

Dup? aceasta, in decembrie, trupele ?arului au n?v?lit in Livonia polonez? ?i ?i-au consolidat ferm pozi?iile in Ludza ?i R?zekne . Simultan, for?ele combinate ale lui Hmelni?ki ?i ale generalului rus Buturlin au invadat Volinia . In ciuda multor dezacorduri dintre comandan?i, ace?tia au cucerit pan? la sfar?itul anului Ostroh ?i Rivne .

Campania din 1655 [ modificare | modificare surs? ]

In iarna ?i prim?vara anului 1655, prin?ul Radziwill a lansat o contraofensiv? in Belarus ?i a recucerit Or?a ?i asediat Moghil?ul . Asediul s-a prelungit pentru o perioad? de trei luni, dar garnizoana a rezistat. In ianuarie, ?eremetev ?i Hmelni?ki au fost infran?i in b?t?lia de la Ohmativ . O a doua armat? polonez?, aliat? cu t?tarii , a zdrobit un contingent ruso-ucrainean la Ja?kiv .

Aceste victorii l-au alarmat pe ?ar, care a p?r?sit Moscova ca s? organizeze o ofensiv? de amploare. Armata lituanian? nu a rezistat atacului ?i a cedat Minskul for?elor cazacilor lui Cercasski pe 3 iulie. Vilniusul , capitala Marelui Ducat al Lituaniei , a fost cucerit de ru?i pe 31 iulie. Aceste succese au fost urmat de cucerirea ora?elor Kaunas ?i Hrodno in august.

In alt? parte a frontului, cnezul Volkinski a navigat din Kiev pe Nipru in amonte ?i pe Pripiat in urm?rirea lituanienilor. In timpul ac?iunii, el a cucerit Pinskul . In timp ce unit??ile lui Trube?koi au cucerit Slonimul ?i Kletskul , ?eremetev a reu?it s? ocupe ora?ul Velij pe 17 iunie. In timp ce garnizoana lituanian? rezista asediului cazacilor a fort?re?ei de la Starii Bihov , Hmelni?ki ?i Buturlin au invadat Gali?ia . Cei doi au atacat ora?ul polonez Liov in septembrie ?i au cucerit Lublinul dup? ce l-au infrant pe voievodul Pawel Jan Sapieha lang? Brest .

Armisti?iul ?i campania impotriva lui Vihovski [ modificare | modificare surs? ]

Inaintarea ru?ilor in statul polono-lituanian l-a incurajat pe regele suedez Karl X Gustav s? invadeze Polonia . Afanasi Ordin-Na?ciokin a deschis negocierile cu polonezii ?i a semnat un armisti?iu pe 2 noiembrie ? Armisti?iul de la Vilna . Dup? aceasta, for?ele ruse au intrat in Livonia suedez? ?i au asediat Riga . Hmelni?ki l-a avertizat pe ?ar cu privire lipsa de scrupule a polonezilor, dar a acceptat acest armisti?iu cu titlu provizoriu. ^[4] Ivan Vihovski , noul hatman ales in 1657 dup? moartea lui Hmelni?ki, s-a aliat cu polonezii in septembrie 1658, care au acceptat crearea Marelui Ducat al Ruteniei . In ciuda acestui succes, cazacii au fost cople?it de declan?area unui r?zboi civil izbucnit intre sus?in?torii acestui tratat cu polonezii, care acorda numeroase privilegii cazacilor, ?i cei al noului Tratat de la Pereiaslav semnat de Iuri Hmelni?ki cu Rusia din 1659, care limita puternic autonomia ucrainenilor.

Rusia a semnat cu Suedia un tratat avantajos la Valiersar , ceea ce i-a permis ?arului s? reia ostilit??ile impotriva polonezilor in octombrie 1658. In timpul B?t?liei de la Verkiai , comandantul lituanian Wincenty Korwin Gosiewski a fost luat prizonier. El avea s? fie eliberat dup? patru ani.

In nord, incercarea lui Sapieha de asediere a Vilniului a fost respins? de cneazul Iuri Dolgorukov pe 11 octombrie.

In sud, hatmanul Vihovski nu a reu?it s? cucereasc? Kievul ap?rat de ?eremetev. Cu toate acestea, Vihovski a reu?it in iulie 1659 impreun? cu alia?ii s?i t?tari s? produc? o infrangere grea armatei lui Trube?koi ?i s? asedieze ora?ul Konotop . Situa?ia ru?ilor amenin?a?i de ac?iunile sus?in?torilor ucraineni ai polonezilor a fost u?urat? dup? ce Vihovski a pierdut ajutorul Hanatului Crimeii datorit? ac?iunilor atamanului Ivan Sirko , care mai apoi a atacat ?i Ciihirin .

In Sieveria a izbucnit o r?scoal?, in timpul c?reia au fost atacate garnizoanele poloneze pe care le amplasase in zon? Vihovski. In timpul luptelor a fost ucis nobilul ucrainean Iuri Nemirici , care este considerat autorul versiunii originale a Tratatului de la Hadeaci. Sirko ?i atamanul Mihailo Hanenko au condus r?scoal? care a cuprins intreaga Ucraina. Cazacii r?scula?i i-au cerut lui Vihovski s? renun?e la titlul de hatman ?i l-au propus pentru aceast? func?ie pe fiul lui Hmelni?ki, Iurii . Cele dou? fac?iuni ale cazacilor s-au preg?tit de lupt? pe campurile de lang? satul Hermanivka . Aici, Vihovski a fost p?r?sit de cazacii de sub comanda lui, care au dezertat ?i s-au al?turat unit??ilor lui Iuri Hmelni?ki. Vihovski a r?mas numai cu trupele poloneze ?i cu cele de mercenari . A fost convocat? o adunare cu participarea ambelor tabere. In timpul acestei intalniri, alian?a cu Polonia-Lituania a fost respins? de majoritatea participan?ilor. In condi?iile in care argumentele tindeau s? fie inlocuite cu amenin??ri fizice, Vihovski a hot?rat s? p?r?seasc? adunarea. Adunarea cazacilor l-a ales pe Hmelni?ki in func?ia de hatman ?i i-a trimis lui Vihovski o cerere oficial? ca acesta din urm? s? predea insemnele puterii. Vihovski nu a avut alt? alternativ? ?i s-a conformat cererii cazacilor.

For?ele ruse infrante la Konotop au incercat s? negocieze o in?elegere de pace indiferent de condi?ii. In acest timp, schimbarea de conducere a hetmanatului c?z?cesc , a reflectat cre?terea influen?ei politicii externe a Rusiei in Ucraina ?i i-a oferit lui Trube?koi suficiente argumente pentru ca s?-l invite pe noul hatman, Hmelni?ki, s? renegocieze condi?iile unei p?ci.

Hmelni?ki a urmat sfatul b?tranilor (?star?ina”), care i-au cerut s? nu se gr?beasc?, ?i l-a trimis la negocieri pe Petro Doro?enko . Trube?koi a insistat ca la negocieri s? fie prezent nou hatman. La sosirea la Pereiaslav, Hmelni?ki a descoperit c? i-a fost organizat? o curs?, el fiind nevoit in cele din urm? s? semneze un nou tratat la ?Articolele de la Pereiaslav” .

Sfar?itul r?zboiului [ modificare | modificare surs? ]

Cursul r?zboiului s-a schimbat in favoarea Uniunii statale polo-lituaniene in 1660. Regele Ioan Cazimir al II-lea Vasa , dup? ce a pus cap?t r?zboiului cu suedezii prin semnarea tratatului de la Oliwa , a putut acum s? i?i concentreze for?ele pe frontul de r?s?rit. ^[1]^:186 Sapieha ?i Czarniecki l-au infrant pe Hovanski pe 27 iunie in b?t?lia de la Polonka . ^[1]^:186 Dup? aceasta, Potocki ?i Lubomirski l-au atacat pe V.B. ?eremetev la Cudnow ?i l-au for?at s? capituleze pe 2 noiembrie, dup? ce il convinseser? pe Iuri Hmelni?ki s? se retrag? pe 17 octombrie. ^[1]^:186 Aceast? serie de infrangeri l-a convins pe ?ar s? accepte semnarea Tratatul de la Cardis , evitand astfel izbucnirea unui nou r?zboi cu Suedia.

Spre sfar?itul anului 1663, regele polon-lituanian a traversat Niprul ?i a invadat jum?tatea vestic? a Ucrainei . Cele mai multe ora?e s-au predat f?r? lupt?, dar asediul Gluhivului din ianuarie a fost un e?ec costisitor, iar campania sa din Ucraina s-a dovedit un fiasco dup? retragerea la Novhorod-Siverskii . For?ele lituaniene au reu?it in vara acelui an s? infrang? armata invadatoare a lui Hovanski in apropiere de Vitebsk , dar, in general, campaniile din 1664 au avut rezultate dezam?gitoare. ^[1]^:187

Negocierile de pace s-au desf??urat cu greutate din 1664 pan? in ianuarie 1667, cand izbucnirea r?zboiului civil i-a for?at pe polonezii ?i lituanienii s? incheie pacea de la Andrusovo , prin care Uniunea statal? polono-lituanian? a cedat Rusiei fort?rea?a din Smolensk ?i Ucraina apusean? (inclusiv Kievul ), in timp ce p?stra Ucraina de la r?s?rit de cursul Niprului . ^[1]^:186

In afar? de modific?rile teritoriale ob?inute de Rusia dup? incheierea r?zboiului, acest conflict a declan?at modific?ri de prim? importan?? in domeniul militar. Dac? pan? la acest conflict armata rus? era inc? o ?armat? semipermanent?, mobilizat? periodic”, acest r?zboi a modificat acest lucru, ducand la crearea unei armate permanente, care au pus bazele succeselor militare din timpul lui Petru cel Mare ?i al lui Ecaterina cea Mare . ^[5]

Acest r?zboi, care s-a desf??urat in paralel cu invazia suedez? , a avut un impact major negativ asupra na?iunii poloneze. De?i Polonia a reu?it s? reca?tige o parte din teritoriile pierdute, pe termen lung r?zboiul a avut un efect impov?r?tor pentru Polonia, ?ara devenind mai sl?bit? ?i tot mai vulnerabila la atacurile Rusiei. Odat? ce a fost puternic sl?bit?, Polonia s-a indreptat c?tre dezintegrarea teritorial? , Rusia fiind una dintre principalii beneficiari ai dispari?iei acestui stat. ^[6]