Ivan Turgheniev
|
|
Date personale
|
---|
N?scut
| [1]
[2]
[3]
[4]
Oriol
,
gubernia Oriol
?(
d
)
,
Imperiul Rus
[3]
[5]
|
---|
Decedat
| (64 de ani)
[3]
[6]
[7]
[8]
Bougival
?(
d
)
,
Ile-de-France
,
Fran?a
[9]
[3]
[5]
|
---|
Inmormantat
| Literatorskie mostki Volkovskogo kladbi?cea
[*]
[[
Literatorskie mostki Volkovskogo kladbi?cea
(cemetery-museum)|]]
|
---|
Cauza decesului
| cauze naturale
(
neoplasm al coloanei vertebrale
[*]
)
|
---|
P?rin?i
| Sergei Nikolaevich Turgheniev
[*]
Varvara Petrovna Turghenieva
[*]
|
---|
Fra?i ?i surori
| Varvara Jitova
[*]
Nikolai Sergheievici Turghenev
[*]
|
---|
Cet??enie
|
Imperiul Rus
|
---|
Ocupa?ie
| scriitor
poet
dramaturg
romancier
[*]
traduc?tor
prozator
[*]
dramaturg
[*]
publicist
|
---|
Limbi vorbite
| limba francez?
[8]
limba german?
limba englez?
limba rus?
[10]
[11]
[12]
[8]
|
---|
Activitate
|
---|
Pseudonim
| .....въ,
?е?,
И.С.Т.,
И.Т.,
Л.,
Недобобов,
Иеремия,
Т.,
Т…,
Т. Л.,
Т……в
|
---|
Studii
| Universitat Berlin
[*]
[[
Universitat Berlin
(German University in Berlin (1809-1828); predecessor institute of the Friedrich Wilhelm University)|]]
Facultatea de Filosofie a Universit??ii de Stat Sankt Petersburg
[*]
Imperatorski Moskovski universitet
[*]
[[
Imperatorski Moskovski universitet
(the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755?1917).)|]]
Universitatea Humboldt din Berlin
|
---|
Preg?tire
| Nikolai Gherasimovici Ustrealov
[*]
[[
Nikolai Gherasimovici Ustrealov
(istoric rus)|]]
|
---|
Limbi
| limba german?
limba francez?
limba englez?
limba rus?
|
---|
Mi?care/curent literar
| Realism literar
|
---|
Patronaj
| Academia de ?tiin?e din Sankt Petersburg
[*]
|
---|
Specie literar?
| povestire
,
poveste
[*]
,
roman
,
Elegie
,
dram?
|
---|
Opere semnificative
| Zapiski ohotnika
[*]
[[
Zapiski ohotnika
|]]
Ot?i i d?ti
[*]
[[
Ot?i i d?ti
|]]
Mesea? v derevne
[*]
[[
Mesea? v derevne
|]]
Mumu
[*]
[[
Mumu
|]]
Dvoreanskoe gnezdo
[*]
[[
Dvoreanskoe gnezdo
|]]
Stihotvorenia v proze
[*]
[[
Stihotvorenia v proze
|]]
|
---|
Semn?tur?
|
---|
|
Modific?
date
/
text
|
Ivan Sergheevici Turgheniev
[N 1]
(sau
Turghenev
[N 2]
[13]
[14]
[15]
[16]
; in
rus?
Ива?н Серге?евич Турге?нев
; n.
,
Oriol
,
gubernia Oriol
?(
d
)
,
Imperiul Rus
? d.
,
Bougival
?(
d
)
,
Ile-de-France
,
Fran?a
) a fost un
romancier
?i
dramaturg
rus
. Cel mai cunoscut roman al s?u este
Отцы и дети
(
P?rin?i ?i copii
), publicat in
1862
.
?Maestru al realismului rus, prieten cu
Gustave Flaubert
?i model al lui
Guy de Maupassant
, Turgheniev este un neintrecut analist al vie?ii sentimentale a eroilor s?i, pe care-i surprinde, in ipostaze specifice, de la fulger?toarea scanteie a primei idile adolescentine pan? la pasiunea n?valnic? a tinere?ii ?i chiar pan? la zbuciumul iubirilor tarzii, cel mai adesea ingr?dite de normele sociale.”
S-a n?scut in ora?ul
Oriol
, din
Rusia
, pe
28 octombrie
1818
ca fiu al lui Serghei Nikolaievici Turgheniev ?i al Varvararei Petrovna Lutovinova. Tat?l s?u, fost
colonel
in Cavaleria Imperial? Rus?, moare cand Sergheievici impline?te varsta de 16 ani, l?sandu-l pe acesta, impreun? cu fratele s?u Nicolai, in grija mamei. Tan?rul a avut o copil?rie nefericit?, datorit? severit??ii mamei lui, care il b?tea frecvent.
Turgheniev studiaz?
literatura rus?
?i psihologia la Universitatea din
Moscova
?i mai tarziu (1834-37) la Universitatea din
Petersburg
. Mai tarziu, intre
1838
?i
1841
, a studiat istoria ?i psihologia la Universitatea din
Berlin
(in special pe filozoful german
Georg Wilhelm Friedrich Hegel
). La 19 ani face o c?l?torie in
Germania
. In timp ce se afl? pe vapor izbucne?te un incendiu ?i zvonurile c? s-ar fi comportat ca un la? s-au r?spandit in toat? Rusia. Aceast? intamplare l-a marcat profund, devenind mai tarziu tema povestirii sale ?Foc pe mare”.
In perioada 1843-45 a lucrat la Ministerul internelor. Dup? succesul a doua poeme se dedic? in totalitate literaturii, ocupa?iilor ??rii ?i c?l?toriilor. Are o rela?ie cu cant?rea?a de oper? Paulina Garcia Viardot, r?manand al?turi de ea ?i de so?ul acesteia pentru tot restul vie?ii; c?l?toresc impreun? in
Fran?a
intre anii 1845-46 ?i 1847-50. De?i in tinere?e a mai avut o rela?ie cu o servitoare, in urma acestei leg?turi rezultand o fiic? nelegitim?, Paulinette, Viardot r?mane marea ?i neimplinita dragoste a lui Turgheniev.
In timpul studiilor de la Berlin, Turgheniev se consacr? nevoii de occidentalizare a Rusiei.
In
1840
scrie poeme ?i scurte povestiri sub influen?a lui
Nicolai Vasilievici Gogol
. Devine celebru in 1852 cu ciclul de scurte povestiri Zapiski Okhotnika sau Povestirile unui van?tor. Opiniile lui Turgheniev i-au adus acestuia o lun? de deten?ie in St Petersburg ?i 18 luni de arest la domiciliu.
In
1855
il cunoa?te pe
Lev Tolstoi
, care inc? nu publicase nici o oper?. Turgheniev, recunoscandu-i geniul literar, scria intr-o scrisoare adresat? surorii lui Tolstoi: ?Nu exagerez cand spun c? o s? devin? un mare
scriitor
”.
In
1857
face o c?l?torie la Paris, impreun? cu Tolstoi ?i
Nicolai Nekrasov
, ar?tandu-le acestora toate obiectivele turistice. “Turghieniev este plictisitor” scria Tolstoi in jurnalul s?u la
Dijon
. De?i rela?iile celor doi mari scriitori au fost destul de tensionate, ei nu au intrerupt niciodat? leg?tura.
Sub influen?a critica a lui Vissarion Belinsky, adept al realismului social in
literatur?
, Turgheniev abandoneaz? romantismul pentru a aborda stilul realist.
Intre anii 1853-62 scrie o parte din cele mai bune povestiri, nuvele ?i romane ale sale,
Rudin
(roman)
1856
,
Un cuib de nobili
(roman)
1859
,
In ajun
(roman)
1860
?i
P?rin?i ?i copii
(roman)
1862
, aceasta din urm?, fiind cea mai cunoscut? lucrare a autorului. Tema central? a acestor opere este frumuse?ea dragostei timpurii, visul pierdut, frustrarea in dragoste, care in parte reflect? neimplinirea dragostei lui pentru Paulina. O alt? femeie care l-a influen?at considerabil pe Turgheniev a fost mama sa, puternica sa personalitate l?sand urme in opera autorului.
In
1862
reac?ia ostil? starnita de opera ?P?rin?i ?i copii” contribuie la decizia autorului de a p?r?si Rusia. Acesta i?i pierde majoritatea cititorilor; nuvela examinand conflictul dintre genera?ii. Turgheniev se stabile?te in Germania iar mai tarziu, se mut? la
Londra
, unde nuvela ?P?rin?i ?i copii” inregistreaz? un mare succes.
In
1871
se mut? la Paris, impreun? cu Viardot, unde va locui pan? la sfar?itul vie?ii. In
1860
devine membru corespondent al Academiei Imperiale de ?tiin??, iar in
1879
doctor in drept civil la Universitatea din Oxford. La
Paris
, cel mai apropiat prieten a lui Turgheniev a fost scriitorul Gustave Flaubert, acesta imp?rt??indu-i ideile sociale ?i estetice.
Pe data de
3 septembrie
1883
, Turgheniev moare la Bougival in apropiere de Paris; trupul s?u a fost mutat in Rusia ?i inmormantat in Cimitirul Volcov, din
Sankt Petersburg
.
Exist? in
Romania
surse care folosesc pentru numele scriitorului varianta ?Turghenev”.
[N 2]
[17]
[18]
- 1843
PARASHA,
- 1845
RAZGOVOR,
- 1846
ANDREI,
- 1846
POMESHCHIK,
- 1850
DNEVNIK LISHNEGO CHELOVEKA,
- 1851
RAZGOVOR NA BOL'SHOI DOROGE, - Conversatie cu Highway (piesa)
- 1851
PROVINTSIALKA, - Doamna provinciala
- 1848
-
1851
GDE TONKO, TAM I RVETSIA, 1848/1851 - Where It's Thin. There It Tears (piesa)
- 1852
Povestirile unui van?tor
(Записки охотника / Zapiski ohotnika)
- 1846
-
1852
BEZDENEZH'E,(piesa)
- 1855
YAKOV PASYNKOV,
- 1855
MESYATS V DEREVNE,
- 1849
-
1856
ZAVTRAK U PREDVODITELIA,(piesa)
- 1856
Rudin (roman)
(Рудин / Rudin)
- 1858
ASIA,
- 1859
Un cuib de nobili (roman)
(Дворянское гнездо / Dvorianskoe gnezdo)
- 1860
NAKANUNE,
- 1857
-
1862
NAKHLEBNIK, (piesa)
- 1869
Prima iubire (povestire)
(Первая любовь / Pervaia liubov)
- 1862
P?rin?i ?i copii (roman)
(Отцы и дети / Ot?i i deti)
- 1867
DYM
- 1870
STEPNOY KOROL' LIR
- 1855
-
1872
MESIATS V DEREVNE, (piesa)
- 1872
Apele prim?verii
, (Вешние воды / Ve?nie vodi)
- 1874
LITERATURNYE I ZHITEISKIE VOOSPOMININAIIA, (rev. 1880) ? Reminescente literare si Fragmente autobiografice
- 1877
NOV, Virgin Soil
- 1878
SENILIA- Poeme in Proza
- 1881
PESN' TORZHESTVUIUSHCHEI LIUBVI - The Song of the Triumphant Love
- 1882
KLARA MILICH - The Mysterious Tales
- 1882
VECHER V SORRENTE, (piesa)
- 1883
POEMY V PROZE, 1883
- 1897
Dream Tales and Prose Poems,
- 1904
Alte povestiri,
- 1879
Misterioasele Povestiri ale lui Ivan Turghenev, 1979
- 1983
Prima iubire si Foc pe mare, (2 vol.)
- 1985
Flauberts si Turgenev: A Friendship in Letters: Corespondenta Completa
- ^
Varianta ?Turgheniev” este folosit? pe larg in Romania
- ^
a
b
Varianta ?Turghenev” este folosit? in Republica Moldova ?i, mai rar, in Romania
- ^
a
b
?Ivan Turgheniev”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
a
b
Enciclopedia Treccani
- ^
a
b
c
d
e
f
Encyclopædia Britannica Online
- ^
a
b
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
a
b
Тургенев Иван Сергеевич
,
Marea Enciclopedie Sovietic? (1969?1978)
[*]
- ^
a
b
Тургенев Иван Сергеевич
(in rus?),
Marea Enciclopedie Rus?
- ^
a
b
TURGENEV, Ivan Sergeevi?
(in italian?),
Enciclopedia Treccani
[*]
[[
Enciclopedia Treccani
(Italian-language encyclopaedia)|]]
- ^
a
b
c
d
ProDetLit
- ^
?Ivan Turgheniev”
,
Gemeinsame Normdatei
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- ^
Colesnic, Iurie (red.);
Chi?in?ul din inima noastr?
; Chi?in?u; 2014; p. 531
- ^
Agen?ia de Asigurare a Calit??ii a Ministerului Educa?iei Republicii Moldova;
Test de Limba ?i Literatura Roman? alolingvi
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., Examen de absolvire a gimnaziului, 2012; p. 2
- ^
Idjilov, Roman;
Emil Cioran in contextul nihilismului european
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.; Universitatea de Stat din Moldova, Departamentul de Filosofie ?i Antropologie; portal antropologia.webs.md
- ^
Catalog Simbol - Turghenev, Ivan Sergheevici
- ^
Ivan Turghenev,
Doi Camarazi
, Ed. [libr?riei] Colos (c. 1938)
- ^
Tradi?ional ?i modern in limb? ?i literatur?. Continuitate ?i discontinuitate
; Filologie rus?, XXVI, 2014 - volum jubiliar Profesor Aneta Dobre; p. 11
- Turgheniev, Ivan,
P?rin?i ?i copii
, tradus de Dr. I. Duscian, Bucure?ti, 1962: Editura pentru Literatur?, Colec?ia?Biblioteca pentru to?i, (nr. 119), p. 304
;