Dimitrie Cantemir
Date personale
N?scut	26 octombrie 1674 [1] [2] [3] [4] Dimitrie Cantemir , ?inutul F?lciu ?( d ) , Moldova
Decedat	21 august / 1 septembrie 1723 (48 de ani) [3] [4] [5] Dmitrovka ?( d ) , gubernia Kiev ?( d ) , Imperiul Rus
P?rin?i	Constantin Cantemir [6] Ana Bant??
Fra?i ?i surori	Antioh Cantemir
C?s?torit cu	Anastasia Ivanovna Trube?kaia [*] ​ (din 14 ianuarie 1717 ) Casandra Cantacuzino ( 1699 ? 1713 )
Copii	Smaragda Cantemir Maria Cantemir Antioh Dimitrievici Cantemir [7] [8] [1] [9] ?erban Cantemir
Etnie	romani
Ocupa?ie	antropolog lingvist istoric filozof compozitor cartograf [*] ​ scriitor geograf orientalist [*] ​ politician
Limbi vorbite	limba latin? [2] [10] limba arab? [11] limba francez? [11] limba turc? [11] limba greac? modern? [11] limba italian? [11] limba rus? [11] limba persan? [11] limba roman? [11]
Apartenen?? nobiliar?
Titluri	Cneaz
Familie nobiliar?	Cantemire?ti
Domnitor al Moldovei
Domnie	martie 1693 ? aprilie 1693
Domnitor al Moldovei
Domnie	1710  ? 1711
Modific? date / text

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 ? d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei in dou? randuri (martie-aprilie 1693 ?i 1710 - 1711 ) ?i un mare c?rturar al umanismului romanesc . Printre ocupa?iile sale diverse s-au num?rat cele de: enciclopedist , etnograf , geograf , filozof , istoric , lingvist , muzicolog ?i compozitor . A fost membru al Academiei de ?tiin?e din Berlin . George C?linescu il descria drept ?un erudit de faim? european?, voievod moldovean, academician berlinez, prin? moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.” ^[12] Iar Voltaire spunea despre Dimitrie Cantemir c? ?unea talentele vechilor greci, ?tiin?a literelor ?i aceea a armelor”.

Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir . La moartea tat?lui s?u in martie 1693, (in urma unui atac de apoplexie) a fost proclamat domn dup? modelul lui Constantin Brancoveanu , ins? Poarta nu l-a confirmat in domnie ?i a impus in scaunul domnesc pe Constantin Duca . ?i-a petrecut urm?torii ani la Constantinopol , unde a fost capuchehaie (trimis la Poart? ca garant al fidelit??ii) ?i a inso?it armata otoman? in expedi?ia e?uat? din Ungaria, fiind martor al infrangerii o?tilor otomane ale sultanului Mustafa al II-lea de c?tre austrieci in luptele de la Petrovaradin ?i Zenta , unde s-a convins de decaden?a Imperiului Otoman .

In 1710 a fost pus la tronul Moldovei, avand misiunea de a-l supraveghea pe Brancoveanu, b?nuit de neloialitate fa?? de Imperiul Otoman, in schimb a incheiat el insu?i un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare . Armata rus? ajutat? de moldoveni a suferit o infrangere categoric? din partea turcilor in B?t?lia de la St?nile?ti . In consecin??, Cantemir a fost nevoit s? se refugieze in Rusia, unde ?i-a petrecut restul vie?ii in mijlocul preocup?rilor intelectuale.

Via?a ?i cariera politic?

Dimitrie Cantemir s-a n?scut la 26 octombrie 1673 , intr-o familie de r?ze?i s?raci, in satul Sili?teni pe malul raului Elan in ?inutul F?lciu , azi in comuna Dimitrie Cantemir din jude?ul Vaslui , in partea de sud a ora?ului Hu?i . ^[13] Dup? alte date s-ar fi n?scut la Ia?i (cf. Sever Zotta, ref. 9). Genealogi?tii au stabilit c? un str?mo? obscur ar fi dobandit in secolul al XVI-lea c?tunul Sili?teni din Moldova ?i c? familia era de ?origine pur romaneasc?” ^[14] R?ze?ii moldoveni erau oameni s?raci, dar pe care s?r?cia ii f?cuse lupt?tori darzi ?i aspri. ?Aveau acolo un codru, codrul Tigheciului, f?r? copaci mari, dar cu spini mul?i, cu arbori de?i ?i mici, in care du?manul nu poate p?trunde. Nici boierii nu izbutir? s? le cotropeasc? r?z??iile, nici t?tarii din Bugeac, vecinii lor, nu-i speriaser? ?i nu-i putuser? pr?da.” ^[15] A fost fiul lui Constantin ?i al Anei , n?scut? Bant??, care a fost a treia so?ie a lui Constantin Cantemir. Dimitrie Cantemir men?ioneaz? cele 3 so?ii ale tat?lui s?u: 1. Anastasia, nepoat? de v?r dup? tat? a domnului ??rii Romane?ti Gr. Ghica; 2. Ruxandra Gane; 3. Ana Bant?? , mama lui Dimitrie Cantemir. Ani?a Bant?? a f?cut parte ?din vechea stirpe moldoveneasc? a Bant??ilor, nepoat? dup? mam? a Anastasiei, so?ia Duc?i-vod?”. ^[16] Ana Bant?? descinde dintr-un personaj vestit in aristocra?ia moldoveneasc?, Ioan T?utu, mare logof?t in timpul domniei lui ?tefan cel Mare. (?tefan Lemny, op.cit., p.45.). Dimitrie Cantemir spune c? a purtat acest nume [Dimitrie], fiindc? a fost botezat de Dumitra?co vod? Cantacuzino. ^[17] In romane?te, principele semneaz? ?Dimitrie”. In latin?: Demetrius, form? preluat? de majoritatea autorilor din Europa secolului al XVIII-lea. La 14 ani a fost nevoit s? plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 12 ani, ca z?log (gaj, amanet) al credin?ei tat?lui s?u pe lang? Inalta Poart? , inlocuindu-l pe Antioh , devenit ulterior domn al Moldovei. Tat?l s?u, Constantin vod?, dorea s? fac? din fiul s?u un om inv??at, de aceea a ales ca educator al lui Dimitrie pe dasc?lul Ieremia Cacavelas , din Creta, un grec cu studii la Vene?ia, Oxford, Leipzig ?i Viena. Ilie Minea ^[18] afirm? c?: Din ?ara Romaneasc? a lui ?erban Cantacuzino, Constantin Cantemir a luat cu sine ca preceptor al fiilor s?i pe inv??atul c?lug?r Ieremia Cacavella, care se va osteni s? formeze mai ales din Dimitrie un om inv??at. Ieremia Cacavelas a fost traduc?torul din l. latin? in l. greac? (in 1687) a lucr?rii Vitae Pontificum [ Vie?ile Papilor ], scris? de episcopul Platina. Cacavelas a avut o mare influen?? asupra forma?iei spirituale a lui Dimitrie Cantemir. I-a predat lui Cantemir l. greac?, l. latin? ?i slava veche , precum ?i elemente de cuno?tin?e filosofice. ^[19] Cacavelas a aruncat un v?l de misticism asupra spiritului clar al lui Cantemir, acesta a urm?rit ins? in anii maturit??ii s? se dezbare de aceast? inraurire, p?r?sind fondul mistic al cuget?rii.

Imaginea din stanga cu denumirea "Portret din tinere?e care se afl? la ≪Le musee des beaux-arts de Rouen≫” a fost reprodus? de timpuriu in lucrarea Dimitrie Cantemir. Via?a ?i opera in imagini (1963), alc?tuit? de Scarlat Callimachi ?.a. ^[21] , unde se indic? ?i sursa ilustra?iei: biblioteca Academiei R.P.R., cabinetul de stampe. Sub ilustra?ia din Scarlat Callimachi ?.a., p. 25, se poate citi denumirea dat? de muzeul respectiv acestui portret: Inconnu. Un Hospodar de Valachie. Pe pagina al?turat? (p.24) este redat un citat din prefa?a scris? de Nicolae Iorga la lucrarea Dimitrie Cantemir: Via?a lui Constantin Vod? Cantemir ^[22] (p. IX): ?Portretul de la Rouen il arat? cu ochii s?i vii in fa?a fin?, ispr?vit? cu o b?rbie de voin??. Are haina de brocart de aur a situa?iei sale ?i sabia feciorului domnesc... Dar pe buclele cre?e ale perucei, sistem Ludovic al XIV-lea, turbanul alb ?i albastru arat? contactul cu cealalt? cultur?: a Stambulului turc.” ?tefan Lemny (op.cit., p. 236, nota 47) scrie c? ?Tabloul pare de neg?sit in zilele noastre. A disp?rut dup? ce a fost expus pentru ultima oar? in Romania, cu ocazia unei expozi?ii dedicate celor 300 de ani de la na?terea lui Cantemir (not? la ed.roman?). Mai mult, ?. Lemny (op.cit., p. 70) scrie c? ?Cercet?ri minu?ioase efectuate recent de G.Cior?nescu ^[23] au spulberat aceast? iluzie, dovedind c? tabloul nu este nici opera pictorului flamand Jean-Baptiste Van Mour (sau Vanmour), nici portretul lui Dimitrie Cantemir.” Totu?i, opinia lui Lemny nu este categoric? (pp. 71-72): ?Analizat exclusiv din perspectiva ?inutei vestimentare, tabloul de la Rouen ar putea s?-l inf??i?eze pe principele moldovean in perioada in care tr?ia in mediul eteroclit al capitalei otomane...”

In perioada martie - aprilie 1693 , dup? moartea tat?lui s?u, a fost ales de boierii mari, in frunte cu Iordache Ruset, vornicul, domn al Moldovei , la 19 ani. Succesiunea evenimentelor a fost urm?toarea: in 19/29 martie, un ag? al vizirului aflat la Ia?i este adus ca ?s? r?dic pe Dumitra?co beiz?deaoa, ficiorul lui Cantemir-Vod? in locul lui t?tane-s?u.” Dreg?torul turc, v?zand c? to?i boierii il cereau domn ?au luat un c?ftan ?-au pus in spateli lui Dumitra?co beiz?deaoa.” ^[24] Dar dup? o domnie care a ?inut mai pu?in de trei s?pt?mani ?i care nu a fost recunoscut? de Poart?, turcii pl?ti?i de Constantin Brancoveanu , domnul ??rii Romane?ti, au impus in scaunul domnesc pe Constantin Duca (la 18 aprilie 1693) ^[25] , instrumentul domnului muntean. Insc?unarea lui Constantin, fiul lui Gheorghe Duca a fost anun?at? de un capugi-ba?a, Mehmed Cerchez, venit la Ia?i, iar Dimitrie Cantemir s-a intors la Constantinopol, impreun? cu zisul dreg?tor otoman, pentru a-?i continua studiile la Academia Patriarhiei Ecumenice , filial? spiritual? a universit??ii de la Padova. Aici erau profesori care predau geografia, anatomia ?i deschideau elevilor cunoa?terea tezaurelor literaturii clasice, elin? ?i latin?. A inv??at la Constantinopol limbile orientale: turca, persana ?i araba, unde a avut ca maestru pe eruditul Yanyali Es'ad Efendi (D. Cantemir cuno?tea 11 limbi), dar s-a ini?iat ?i in domeniul cultelor, literaturii, muzicii ?i religiei islamice. La Academia Patriarhiei Ecumenice a studiat cu geograful Meletius ?i muzica turceasc? ?i tamburina cu Kemani Ahmed Celebi ?i Tanburi Angeliki. ^[26] Matematicianul turc Saadi l-a inv??at limba turc?. Cu prilejul unui r?zboi turco - Austriac , soldat cu b?t?lia de la Zenta (11 septembrie 1697), a traversat Banatul. Cantemir a asistat la infrangerea o?tirilor turce?ti, conduse de sultanul Mustafa al II-lea, in b?t?lia de la Zenta { in regatul Ungaria, azi Senta in Serbia), dintre Liga Sfant? ?i Imperiul Otoman, unde turcii au fost zdrobi?i de trupele austriece conduse de prin?ul Eugen de Savoia . Antioh , fratele mai mare, ?i-a insu?it intreaga mo?tenire, l?sandu-l intr-o situa?ie precar?. Din 1695 a fost capuchehaie , adic? reprezentant la Constantinopol al fratelui s?u Antioh , acesta fiind ales domn. La sfar?itul anului 1697, Cantemir s-a aflat la Adrianopol, unde a des?var?it prima parte din lucrarea Divanul sau Galciava in?eleptului cu lumea , scriere de teozofie ?i etic? cre?tin?, alc?tuit? sub influen?a dasc?lului s?u, Ieremia Cacavelas. A tip?rit-o in dubl? versiune, greac? ?i roman?, la 30 august 1698, in Ia?i. Cacavelas a elogiat opera elevului s?u intr-un stil retoric, socotind-o minunat? ?i "impodobit? cu ritoricesc me?te?ug, adanc? ?i bogat?" (in Prefa??). In Constantinopol ?i-a construit un palat pe malul Bosforului, unde a locuit impreun? cu familia sa (1700).

S-a c?s?torit in 1699 cu fiica lui ?erban Cantacuzino Voievod, Casandra (1681 - 1713). Dimitrie era in acea perioad? la Constantinopol ins? a venit in grab? la Ia?i, unde "au f?cut nunt? domneasc? la 9/19 mai 1699, in tirgu la Ie?i, dup? obiceiul domnilor." (Ion Neculce,op.cit., ref.13). Mirii s-au instalat in Ia?i, in cur?ile cump?rate de tat?l s?u, Cantemir vod? de la "Gheuculeasa vistiernice<a>sa. Gheuculeasa era Simina, so?ia vistiernicului Vasile Gheuc?. Casandra i-a d?ruit pe Matei, Constantin, ?erban, Maria , Antioh (viitorul poet, scriitor ?i diplomat rus Antioh Cantemir ( 1708 - 1744 )) ?i Smaranda. Dup? moartea Casandrei la 12 mai 1713, din a doua c?s?torie (la 14 ian. 1717), cu fiica principelui (cneazului) rus Ivan Iurevici Trube?koi, Anastasia Ivanovna Trube?kaia, in varst? de 16 ani ^[27] (n.1700), a avut o fat?: Ecaterina-Smaragda (n. probabil la Petersburg, in 1720, d. la Paris in 1761) care a fost domni?oar? de onoare a imp?r?tesei Elisabeta (Elizaveta) in 1744 ?i s-a c?s?torit cu principele Dmitri Mihailovici Goli?in, ambasadorul Rusiei la Viena. Fiul lui Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir , ambasador al Rusiei in Marea Britanie ?i Fran?a este cunoscut ca "p?rintele poeziei Rusiei". A fost nec?s?torit. A murit foarte tan?r, la 36 de ani, de pleurezie, ins? dup? alte date, de tuberculoz?. ^[28] In perioada petrecut? ca ambasador la Paris, Antioh Cantemir il va intalni pe Voltaire.

O genealogie a familiei Cantemir, se g?se?te la pagina web ^[29]

Despre descenden?ii lui Dimitrie Cantemir, Sever Zotta , in documentata sa scriere genealogic? Despre neamul Cantemire?tilor ( op.cit., ref. 15), ofer? urm?toarele informa?ii:

• Matei (n. la Constantinopol, in 18 octombrie 1703, d. 30 noiembrie 1771 la Dmitrovsk ?) a fost ofi?er in garda imperial?. S-a c?s?torit in 1734 cu Agripina (Agrafena), principes? Lobanov-Rostovskii.
• Constantin (n. la Constantinopol in 29 iulie 1705, d. 19 ianuarie 1747 - c?pitan in garda imperial?, s-a c?s?torit in 1724 cu Anastasia (1698-1746), fiica principelui D. Gali?in.
• ?erban (sau Serghei, n. la Constantinopol in 11 august 1706, d. la 24 aprilie 1780, la Moscova), a fost ofi?er in garda imperial?, nec?s?torit.
• Maria (n. la Ia?i in 29 aprilie 1700, d. la Moscova in 9 sept.1757 a fost domni?oar? de onoare a imp?r?tesei Ana Ivanovna (rus?: Aннa Иoaннoвнa), intre 1730...1740.
• Smaranda (n. la Constantinopol (?) la 14 aprilie 1701, d. la Moscova in 20 iulie 1720).
• Prin?esa Maria Cantemir ar fi fost pentru scurt? vreme, in iarna 1721-1722, favorita ?arului Petru I. (Sever Zotta, in lucrarea sa Despre neamul Cantemire?tilor men?ioneaz? intr-o not? la arborele genealogic "Descenden?a lui D.Cantemir", studiul lui L. Maikov (in rus?: Л. Н. Maйkoв) intitulat Kniajna Mariia Kantemirova, publicat in 1897 in revista Русскaя Стaринa, toм 89, 1897, in care se fac referiri "la raporturile ei intime cu Petru cel Mare"). In timpul iernii 1721/1722, in timpul serb?rilor legate de pacea de la Nystadt (la 30 august 1721), prin care se pune cap?t R?zboiului Nordului dintre Rusia ?i Suedia, ?arul Petru I ar fi f?cut o pasiune pentru Maria Cantemir. ^[30] Nu se ?tie dac? prin?esa Maria era frumoas?. Un martor care i-a descris inf??i?area o nume?te "nu prea demn? de invidiat". Un oaspete la palatul lui Dimitrie Cantemir din Sankt-Petersburg nota despre Maria C. c? era o doamn? foarte instruit?, care vorbe?te la perfec?ie greaca ?i italiana. In prim?vara 1722 s-a aflat c? prin?esa era ins?rcinat?. Se spune c? Maria Cantemir a avortat cu ajutorul medicului cur?ii, Polikala, la Astrahan, la presiunea ?arinei. Acad. Andrei E?anu ?i Valentina E?anu ^[31] pun la indoial? aceste afirma?ii. ?tefan Lemny (op.cit.) arat? c? a?a numita idil? intre ?arul Petru ?i prin?esa Maria Cantemir mai curand nu a avut loc.

Turcii l-au proclamat domnitor al Moldovei la 23 noiembrie 1710 (fiind ajutat s? ob?in? domnia de c?tre Daud Ismail Aga, capuchehaia hanului Devlet Gherei- conform Ilie Minea, op. cit. p. 16) iar Cantemir sose?te in capitala Moldovei la 10 decembrie 1710, acesta avand ca sarcin? prinderea lui Constantin Brancoveanu, suspectat de leg?turi cu ru?ii, dar noul domn-c?rturar a incheiat la Lu?k in Rusia (azi in Ucraina, transliterat in ucr. Луць?), la 13/24 aprilie 1711 ^[32] , un tratat secret de alian?? cu Petru cel Mare , ?arul Rusiei, in speran?a eliber?rii ??rii de sub domina?ia turc? ?i precizand integritatea grani?elor ?i faptul c? ele vor fi ap?rate de armata Moldovei. Conform unei scrisori a ?arului adresat? generalului ?eremetiev la 7 mai 1711, intregul text al Tratatului a fost redactat de Dimitrie Cantemir, iar Petru cel Mare a confirmat acest text ce i-a fost trimis de domnul Moldovei. Tratatul de la Lu?k a fost semnat de Petru cel Mare ?i de ministrul s?u, cancelarul conte Gavriil Golovkin. Tratatul con?ine 17 articole. Prin Tratat se stipula c? domnia sa va r?mane pe via??, iar Scaunul Moldovei va fi transmis pe cale ereditar?, in familia Cantemir, afar? de cazul in care unul dintre domni s-ar lep?da de Rusia ?i de ortodoxie (art.III). "Dup? vechiul obicei moldovenesc, toat? puterea s? fie la domn" (art.VI). Articolul al XI-lea prevedea retrocedarea la Moldova a Tighinei ?i Buceagului, cu cet??ile de la Dun?re, Chilia ?i Cetatea Alb?, pierdute in vremea lui ?tefan cel Mare ?i a lui Petru Rare?. Prin Tratat, Rusia se angaja s? respecte frontierele intregite ale Moldovei ?i s? nu ing?duie nici o inc?lcare a lor. ^[33]

Dimitrie Cantemir a fost un admirator al lui Petru cel Mare, a dorit s? introduc? ?i in Moldova principiile absolutismului luminat. A incercat s? pun? cap?t rivalit??ilor dintre diferitele grup?ri boiere?ti. ^[34]

A existat un conflict intre Dimitrie Cantemir ?i boierii mari ai Moldovei, conflict care izbucne?te in timpul r?zboiului ruso-turc din 1711. Cand Dimitrie vod? anun?? c? a trecut de partea ru?ilor, boierul Iordache Ruset ii strig? de fa?? cu ceilal?i boieri: "Te-ai cam gr?bit, m?riia ta, cu chiematul Moscalilor ". ^[35] Tratatul de la Lu?k a fost publicat de Cantemir in spa?iul german. In politica extern? s-a orientat spre Rusia ca entitate ortodox?, opus? Islamului. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi ?i a fost impotriva transform?rii ??ranilor liberi in ?erbi. In monografia inchinat? marelui c?rturar moldovean, P.P. Panaitescu ^[36] consider? c? inc? din tinere?e, D. Cantemir ar fi urm?rit realizarea unui scop bine determinat, ?i anume instaurarea monarhiei absolute ?i ereditare in Moldova, impotriva anarhiei feudale a boierilor.

In luna iulie a anului 1711, Petru cel Mare i-a f?cut o vizit? lui Dimitrie Cantemir, la Ia?i. ^[37] Cronicarul Ion Neculce ^[38] , martor ocular, men?ioneaz?: "...caimacamii, impreun? cu al?i boieri ?i or??eni mai b?trini de cinste ?i mitropolitul cu tot clirosul, i-au ie?it cu to?ii inainte, afar? din Ia?i, ?i frumos timpinindu-i, l-au primit cu toat? inima..." Petru cel Mare, pornind pe jos, a vizitat ora?ul, plimbandu-se pe uli?ele Ia?ului, intov?r??it numai de trei ofi?eri. Cu acest prilej, ?arul a vizitat m?n?stirile Trei Ierarhi , Golia ?i Sf. Nicolae Domnesc, admirand ?i l?udand frumuse?ea lor. Dimitrie Cantemir a g?sit acum momentul potrivit pentru a dezv?lui boierilor o parte din condi?iile Tratatului de la Lu?k. Ei au fost chema?i in casele sp?tarului Dediul ?i acolo ministrul conte Gavriil Golovkin le-a l?murit textul punct cu punct. Ca?iva boieri, in frunte cu Iordache Ruset s-au impotrivit prevederilor privind instituirea domniei ereditare in Moldova. Pentru a se curma opozi?ia, Iordache Ruset a fost exilat la Soroca. ^[39]

Dup? numai un an de domnie ( 1710 - 1711 ), Dimitrie Cantemir s-a al?turat lui Petru cel Mare in r?zboiul ruso-turc, dar n-a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc?. Dup? ce armata ruseasc? ?i oastea moldoveneasc? (care num?rau impreun? circa 40 mii oameni) au fost inconjurate de uria?a armat? a marelui vizir Mehmed Pa?a (Baltadji) ( in num?r de 200 mii oameni ^[40] ) ?i au fost infrante de turci in B?t?lia de la St?nile?ti (1711) - ?inutul F?lciu pe Prut , neputandu-se intoarce in Moldova, s-a refugiat in Rusia (la 16 iulie 1711), unde a r?mas cu familia sa. In ziua de 16 iulie 1711 Dimitrie Cantemir p?r?se?te pentru totdeauna ora?ul Ia?i, trece Jijia la Popricani ?i se intalne?te cu Petru cel Mare la Semeni (sat care face parte in prezent din raionul Ungheni),unde exist? pan? in prezent un monument al intalnirii lor numit in popor ?Zamk?” (trad. din l. rus?: ?aмok = castel). ^[41] Printre demnitarii care au pribegit cu domnul peste hotare s-au aflat : hatmanul Ion Neculce, marele ban Savin Zmuncil?, marele paharnic Gheorghi?? Mitre, marele portar Iordachi Aristarh, marele comis Pavel Rugin?, vornicul Ilie Abaza, serdarul Mogalde ?.a. In Encyclopedia Britannica,edi?ia a IX-a ^[42] se men?ioneaz? c? Petru cel Mare a refuzat s?-l predea pe aliatul s?u c?tre Turcii victorio?i [la St?nile?ti] ?i l-a luat cu el in Rusia. Dezastrul de la St?nile?ti ?i refugierea lui Cantemir peste Nistru au dus la anularea actului rezultat din acceptarea prevederilor Tratatului ("diplomei") de la Lu?k. Dimitrie Cantemir a stat in Rusia doisprezece ani, pan? la moarte, in 1723. Primii ani i-a petrecut in Ucraina , pe mo?iile d?ruite de ?ar, care cuprindeau domenii vaste in provinciile Kursk, Seva, Moscova, fiind inconjurat de o?tenii moldoveni, ??ranii liberi ?i mazilii care l-au urmat pe domn in exil. A devenit consilier secret al lui Petru I pentru problemele Orientului ?i membru al senatului (dup? ce a fost ajutat de ambasadorii Olandei ?i Fran?ei la Inalta Poart?) ?i a desf??urat o activitate ?tiin?ific? rodnic?. Lang? Harkov i s-a acordat un domeniu feudal, satul Dmitrievka, ce va fi redenumit Dmitrovsk sub ?arina Ecaterina a II-a. Prin ucazul lui Petru cel Mare din 14 iulie 1712 Dimitrie Cantemir a primit propriet??i pe fostele mo?ii ale lui ?idlovski in regiunea Harkov: "uezdul" (jude?ul) Sevsk, mo?ia Komari?kaia, 1000 gospod?rii ??r?ne?ti. A fost investit cu titlul de" Principe Serenissim al Rusiei" prin ucazul lui Petru cel Mare de la 1 august 1711 . A contribuit la cartografierea Rusiei ?i a lucrat in sistem Mercator. Colec?ia sa de h?r?i, ale zonei M?rii Caspice (Baku de azi), scrise in latin?, se afl? in Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. Cantemir este ctitorul unei m?n?stiri grece?ti de la Moscova, ridicat? dup? arhitectura din ?ara sa, ale c?rei planuri se pare c? le-a desenat personal. A f?cut prima tipografie mobil? cu caractere persane din Rusia (existent? ast?zi la Oxford). ^[43]

A scris Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor , sus?inand latinitatea limbii ?i a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul c? romana are patru dialecte. Aceast? lucrare a devenit o referin?? fundamental? pentru corifeii ?colii Ardelene. ^[44]

In anul 1714, Dimitrie Cantemir devine membru in Societas Scientiarrum Brandenburgica , ulterior cunoscut? sub numele de Academia din Berlin. La 11 iulie 1714 ^[45] , Academia il accept? in randurile sale ?i ii acord? diploma de membru, semnat? de vicepre?edintele Johann Carol Schott, in absen?a pre?edintelui Academiei, Leibniz. (?tefan Lemny, op. cit. p.185). Dup? primirea in Academie, D. Cantemir a scris Descriptio Moldaviae ( Descrierea Moldovei ) ?i Istoria moldo-valah? (in latin?, Historia moldo-vlachica ). Mai tarziu, Imp?ratul Germaniei il va numi principe al Imperiului roman, iar in 1721 ?arul Petru il face consilier intim. ^[46]

Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, incercand s? stabileasc? principiile fond?rii unei Academii Ruse.

In timpul campaniei ?persane” a ?arului Petru cel Mare (1722-1723), dincolo de Astrahan , a fost ?eful cancelariei imperiale , a scris manifeste c?tre popula?ia Persiei .

Subiect al document?rii biografice este ?i afilierea sa formal? la un ordin ini?iatic tradi?ional, sus?inut? atat prin elemente ezoterice prezente in opera sa, cat ?i de surse indirecte. ^{[47] [48]}

A murit in Rusia, la 21 august 1723, in satul s?u Dmitrovska (azi Dmitrovsk--Orlovski) dup? campania lui Petru cel Mare la Marea Caspic? in zona Derbent, in urma unui diabet avansat, ?i a fost inmormantat intr-o cript? din biserica Sf. Nicolae din Moscova, (lang? so?ia sa romanc?) construit? dup? planurile sale ?i cu hramul ca al Bisericii Sf. Nicolae, zis? ?i Biserica Sf. Nicolae domnesc din Ia?i (deoarece a fost a cur?ii domne?ti). Tot de afec?iunea de diabet murise ?i prin?esa Smaragda, cea de-a doua fiic?.

Politica intern?

In scurta sa domnie, Dimitrie Cantemir a f?cut unele reforme, pentru anumite p?turi sociale mai pu?in bogate. La insc?unarea in domnie, Cantemir a sc?zut "birul steagului", adic? darea ce se lua la domnie nou?, ca s? pl?teasc? cheltuielile steagului de domnie de la turci. O alt? reform? fiscal? a fost desfiin?area deseatinei (deseatin? = dijm?, a zecea parte din produse, in special din stupi), care privea in special boierimea mic?, cresc?tori de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarc? lipsa unor favoruri domne?ti date marilor boieri, mai multe acte fiind date oamenilor s?raci. Astfel este privilegiul pentru breasla mi?eilor calici din Roman, pentru breasla cioclilor din Ia?i, pentru ni?te "jupanese s?race" v?duve etc. (P.P.Panaitescu, op.cit . p.98). Domnul Moldovei ob?ine reluarea pentru ?ar? a m?n?stirilor inchinate patriarhiei din Ierusalim (in urma unei in?elegeri cu patriarhul de Ierusalim Chrisant Notara) ?i anume a unor m?n?stiri mari ?i bogate ca Bistri?a, Tazl?u, Probota. Astfel, biserica reprezenta pentru domnie un sprijin sigur, financiar ?i spiritual, impotriva incerc?rilor marii boierimi de cotropire a puterii. Politica intern? a lui Dimitrie Cantemir a insemnat in primul rand statornicirea unui stat centralizat domnesc, inl?turandu-se astfel statul carmuit de oligarhia marilor familii de boieri.

O aten?ie special? a fost acordat? elementului militar, recrutat din p?turile mijlocii ale societ??ii. Un num?r mare de boierna?i ?i slujitori, care luptaser? pan? acum ca mercenari in o?tile str?ine, au venit in ?ar? ?i s-au grupat in jurul domnului. Cu ajutorul lor, Cantemir a organizat, in preajma r?zboiului ruso-turc din anul 1711, ?apte sau opt unit??i militare. ^[49]

• 
  Marc? po?tal? din URSS, 1973
• 
  Bancnot? de 100 de ruble transnistrene din 2007.
• 
  Coli?? po?tal? din Republica Moldova
• 
  Marc? po?tal? din Republica Moldova

In politica sa intern?, Cantemir s-a sprijinit pe acelea?i p?turi sociale ca ?i tat?l s?u Constantin ?i fratele s?u Antioh. Cronicarii vremii ni-l arat? ca pe un domn foarte popular. "C? a?e s? ar?ta de bun ?i de bland - spunea Ion Neculce (cf.Ion Neculce, Letopise?ul...). Tuturor u?e de?chis? ?i nem?re?? de vorovie cu to?i copiii".

Posteritate

Actualmente, osemintele sale se odihnesc in Biserica "Trei Ierarhi " din Ia?i, repatriate gra?ie lui Nicolae Iorga , in 1935. Pe lespedea raclei sale este scris urm?torul text: ?Aici, intors din lunga ?i pre greaua pribegie infruntat? pentru libertatea ??rii sale, odihne?te Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei” . ^{[50] [51]}

Numele s?u a fost atribuit multor str?zi din localit??i ale Romaniei ?i Republicii Moldova. In sudul Republicii Moldova exist? ora?ul ?i raionul Cantemir. Numeroase institu?ii de educa?ie ?i cultur? din ambele ??ri ii poart?, de asemenea, numele.

Un monument al lui Dimitrie Cantemir este amplasat in ora?ul ?ari?ino din Rusia, iar un altul in Bucure?ti , pe Bulevardul Dimitrie Cantemir.

In 1973-75, in Romania a fost turnat un film artistic de lung metraj in dou? p?r?i, intitulat Cantemir ?i Muschetarul roman , in regia lui Gheorghe Vitanidis , iar in Republica Moldova, in 1973, Dimitrie Cantemir, de Vlad Iovi?? ?i Vitali Kalashnikov.

In aprilie 2003, un parc din Istanbul a primit numele lui Dimitrie Cantemir. ^[52]

La 25 iunie 2007, pre?edintele Romaniei Traian B?sescu a inaugurat la Istanbul Muzeul Dimitrie Cantemir , aflat in Casa Cantemir din cartierul Fener , unde c?rturarul a locuit. ^{[53] [54] [55] [56]}

Colegiul economic din Suceava ii poart? numele. In curtea institu?iei de inv???mant a fost amplasat un bust inchinat voievodului. De asemenea, in Bucure?ti exist? o universitate care ii poart? numele .

In anul 2004 a fost imprimat? pe CD muzica l?sat? de Dimitrie Cantemir, interpretat? de Linda Burman, acompaniat? de Hall&Lux Musica Ihsan Ogzen ?i comentat? de Owen Right.

La Universitatea din Oxford (din Regatul Unit), in cadrul Facult??ii de Istorie exist? centrul de cercet?ri Cantemir Institute .

Opera

In opera lui Cantemir, influen?at? de umanismul Rena?terii, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric? a Moldovei de la sfar?itul secolului al XVII-lea ?i inceputul secolului al XVIII-lea.

In Encyclopædia Britannica , edi?ia a 11-a, vol. 5, in articolul Dimitrie Cantemir se men?ioneaz?: ? Demetrius or Demeter Cantemir was known as one of the greatest linguists of his time, speaking and writing eleven languages, and being well versed in Oriental scholarship.” ^[57]

Opere principale

• Divanul sau Galciava in?eleptului cu lumea sau Giude?ul sufletului cu trupul , scris? in limbile roman? ?i greac?, tip?rit? la Ia?i in 1698 , din porunca fratelui lui Dimitrie, Antioh vod? Cantemir (c?ruia ii dedic? acest ?de floricele cules ?i legat m?nunchia?”). Divanul... este imp?r?it in trei c?r?i, dup? care urmeaz? cele 10 porunci ale stoicilor. Divanul... a fost considerat ca o carte bisericeasc? ?i a fost copiat pentru biserici. ^[58] Aceast? oper? este prima lucrare romaneasc? original? de gandire religioas? . In aceast? lucrare intalnim disputele medievale despre timp, suflet, natur? sau con?tiin??. Subiectul c?r?ii este lupta intre trup ?i suflet, intre materie ?i spirit, prin care biserica in?elege lupta intre p?cat ?i tr?irea mistic?. Dimitrie Cantemir sugereaz? superioritatea omului asupra celorlalte vie?uitoare, face din om un st?pan al lumii, sus?ine superioritatea vie?ii spirituale asupra condi?iei biologice a omului, incearc? s? defineasc? concepte filozofice ?i s? alc?tuiasc? o terminologie filozofic? (subst?ri, asuprast?ri, impregiur-st?ri, macrocosmos, microcosmos).( G.C?linescu , Op.cit .,p.29). In Divanul ... omul cu aspira?iile lui morale e pus in fa?a implacabilei Firi, care se a?eaz? in pozi?ia ispititoare a lui Mefistofeles. ?erban Cioculescu ^[59] apreciaz? c? " opera lui de debut, Divanul... este un exerci?iu de inv???cel, sub indrumarea unui dasc?l superior, cum a fost ieromonahul cretan Ieremia Cacavelas." De la Cacavelas a putut inv??a Cantemir grece?te ?i latine?te, dar nu ?i disciplina gandirii ?tiin?ifice. Lucrarea este prefa?at? de Ieremia Cacavelas.

• Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago ( Icoana de nezugr?vit a ?tiin?ei sacrosante ), 1700 , lucrare filosofic? in care incearc? s? integreze fizica intr-un sistem teist , in linia lui Francis Bacon , un fel de imp?care intre ?tiin?? ?i religie, intre determinismul ?tiin?ific ?i metafizica medieval?. ?tiin?a sacr? este, fire?te, teologia, ea nu se poate zugr?vi, fiind abstract?, dar poate fi in?eleas? printr-o imagine alegoric?. Cartea a fost redactat? la Constantinopol , in anul 1700, cand autorul avea 27 de ani. Scrierea este dedicat? fostului s?u profesor grec, Ieremia Cacvavela. Conceput? in dou? volume, scrierea a r?mas neterminat?, doar la primul s?u tom. Cantemir manifest? un interes deosebit pentru astrologie ?i ?tiin?ele oculte, sacre, specifice Rena?terii . Cantemir cunoa?te ?i pune in discu?ie principalele probleme ale filozofiei din vremea lui: teoria cunoa?terii, teoria atomilor ?i a originii materiei, controversa dintre teism ?i deism , problema timpului etc. Este o scriere filozofic? de factur? precump?nitor scolastic?. ^[60] Prima parte a lucr?rii discut? problema denumit? azi teoria cunoa?terii, in care respinge materialismul "inv??a?ilor secolului acestuia", cei ce cred in cunoa?terea prin sim?. Pentru Cantemir, singurul izvor al cunoa?terii este revela?ia divin?. A doua parte se ocup? cu ceea ce se numea atunci "filozofia fizic?", aceea care prive?te materia ?i originea ei. Aici Cantemir reproduce in mare parte teoria filozofului flamand Jean Batista van Helmont, care propusese o teorie atomic?

• Istoria ieroglific? scris? la Constantinopol in roman? ( 1703 - 1705 ). Este considerat? prima incercare de roman politico-social, alegoric ?i autobiografic. Cantemir satirizeaz? lupta pentru domnie dintre partidele boiere?ti din ??rile romane. Aceast? lupt? alegoric? se reflect? printr-o disput? filosofic? intre dou? principii, simbolizate de Inorog (=Dimitrie Cantemir) ?i Corb (=Constantin Brancoveanu). Lucrarea cuprinde cuget?ri, proverbe ?i versuri care reflect? influen?a poeziei populare. Istoria ieroglific? este un "adev?rat Roman de Renard romanesc, [apreciaz? George C?linescu( Op.cit .)] asupra talcului politic al c?ruia...s-a insistat cu exces. Corbul, epitropul p?s?rilor, a dat porunc? s? se inl?ture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor ?i s? se insc?uneze Stru?oc?mila (Mihai Racovi??). Vidra se ap?r? ?inand un discurs dup? toate regulile retoricii... Batlanul denun?? caracterul amfibiu al Vidrei care la randu-i ironizeaz? dubla inf??i?are a Batlanului, "pas?re de ap? sau pe?te de aer". Istoria ieroglific? aduce o contribu?ie pre?ioas? limbii noastre literare, prin infuzia unei bogate paremiologii [paremiologie = studiul proverbelor, n.n.], in parte de origine sacr?, dar mai ales in sensul cel mai larg popular?, cu binevenite aluviuni orientale la matca noastr? autohton?. ( apud ?erban Cioculescu , op. cit ).
• Opera Istoria Ieroglific? are ca scop demascarea realit??ii dezolante, Dimitrie Cantemir g?sindu-?i un mod prin care se putea confesa, un mod prin care a scris tot ce nu a putut la vremea respectiv? s? spun?. Boierii mari sunt inf??i?a?i ca ni?te animale de prad? care ?de v?rsarea sangelui nevinovat se bucur?”. Fa?? de aceast? boierime, dec?zut? moralmente ?i hr?p?rea??, obi?nuit? ?s? rad? solzii pe?telui”, domnul are o atitudine de deplin dispre?. ^[61] Opera a fost redactat? intr-un timp relativ scurt, intre lunile mai ?i decembrie ale anului 1705. Istoria Ieroglific? este o lupt? intre diferite tipuri de animale, fiecare fiind reprezentative pentru o anumit? clas? social? ?i folose?te forma alegoric? pentru a realiza o covalen?? intre patimile animalelor ?i ?i caracterele oamenilor din Moldova ?i ?ara Romaneasc?. Lucrarea este v?zut? ?i ca un pamflet impotriva Imperiului Otoman ?i este reprezentat ca o ?imens? organiza?ie bazat? pe jefuirea supu?ilor ?i pe imbog??irea prin mil? a demnitarilor” ^[62] .

• Istoria Cre?terii ?i Descre?terii Imperiului Otoman , redactat? in latin?: Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae , intre 1714 ?i 1716. Istoricul Virgil Candea a descoperit manuscrisul acestei lucr?ri in biblioteca Houghton a Universit??ii Harvard, din Cambridge (Massachusetts, SUA). Dan Slu?anschi , cel mai important editor al textelor latine ale lui Cantemir, a publicat prima edi?ie critic? in 2001. ^[63] In aceast? lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman ?i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destr?marea sa. A insistat ?i asupra posibilit??ilor popoarelor asuprite de a-?i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus? ?i publicat? in limbile englez?, francez? ?i german?. In aceast? oper?, Dimitrie Cantemir descrie, la inceput, evolu?ia politic? ascendent? a statului otoman, furnizand totodat? date importante in leg?tur? cu biografiile a 19 sultani, de la Osman , intemeietorul Imperiului Otoman, pan? la Ahmet al III-lea , contemporan cu Dimitrie. Sunt prezentate detalii interesante despre via?a social? din imperiu, printre care ?i relat?rile privind r?scoala lui Bedr ed-Din (1418-1420), r?scoalele lui Musa Celebi, sprijinit de Mircea cel B?tran ?i r?scoalele gelali (??r?ne?ti) din Anatolia in secolul al XVII-lea sub conducerea lui Kalenderoglu ?i Tavil etc. ^[64] Prima parte a c?r?ii se incheie pe la 1672, cand imperiul intr? in faza declinului politic ?i militar. Partea a doua a c?r?ii, consacrat? dec?derii (sc?derii, dup? cum zice autorul) Imperiului este mult mai concis? decat prima (se limiteaz? numai la patru decenii, 1672-1712), ins? este mai valoroas?, deoarece cuprinde unele observa?ii personale ale lui Cantemir, martor ocular la o parte dintre evenimentele istorice descrise. Dimitrie Cantemir se refer? la o serie de fapte privind via?a cotidian?, obiceiurile ?i tradi?iile turcilor, ca de exemplu ceremoniile primirii ambasadorilor la Inalta Poart?, s?rb?torirea bairamului, ritualul circumciziunii etc. In cursul expunerii Dimitrie Cantemir citeaz? o serie de proverbe ?i zic?tori turce?ti. Deosebit de interesante sunt detaliile asupra institu?iilor statale ?i publice otomane, asupra armatei, vie?ii din palatul imperial, monedelor turce?ti, institu?iilor de inv???mant, despre via?a ecleziastic?, muzic?, literatura popular? etc.

Prima publicare a operei s-a f?cut in limba englez? in dou? tomuri,legate impreun?, in 1734-1735, in Londra ^[65] cu un plan al Constantinopolului ^[66] , prin efortul pastorului dr. Nicholas Tindal, care era magistru in artele liberale ?i vicar la Great Waltham (in comitatul Essex ).; o nou? edi?ie, in 1756. Traducerea in limba francez?, Histoire de l'empire othoman , tot dup? manuscrisul latin, a ap?rut la Paris, in patru tomuri 8°, in 1743, Nyon pere, traduc?torul fiind M. de Jonquieres (chanoine Regulier de l' Ordre Hospitalier du Saint Esprit de Montpellier), cu o hart? a lui Robert de Vaugondy privind Turcia european?. ^[67] In 1745 apare la Hamburg traducerea german? ^[68] a lui Johann Lothar Schmidt, ed. Christian Herold, dup? textul englez al lui N. Tindal. In 1876-1878, apare la Bucure?ti, traducerea in l. roman?, sub titlul Istoria Imperiului Ottomanu , de Demetriu Cantemiru, Partea I-II, trad. Dr. Ios. Hodosiu ( Iosif Hodo? ) ^[69] . Iosif Hodo? a tradus dup? Johann Lothar Schmidt, din german?, care la randul lui tradusese forma lui Nicholas Tindal. Iosif Hodo? este unul dintre membrii fondatori ai Societ??ii literare romane , care se va transforma in Academia Roman? .

• Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor , scris mai intai in latin?, dar tradus apoi de autor in roman? ^[70] ( 1719 - 1722 ), cuprinde istoria romanilor de la Traian pan? in pragul celei de a doua "desc?lec?ri" sau intemeierea principatelor (de la anul 107 pan? la anul 1274). Sus?ine ideea lui Miron Costin: originea latin? comun? a tuturor dialectelor romane?ti. Hronicul vechimei ...este incununarea erudit? a eforturilor intreprinse de predecesori pentru a dovedi originea roman? a romanilor ?i unitatea lor de neam. ^[71] Pentru scrierea acestei lucr?ri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romane ?i str?ine in limbile latin?, greac?, polon? ?i rus?. Cantemir m?rturise?te: "nici o piatr? necl?tit? ?i nici un unghi nescociorat n-am l?sat, pentru ca s? ne in?tien??m de incep?tur?, ?i purcederea, ?i a?ez?mantul, cel mai de pre urm?, a acestui neam, din care ne in?tiin??m cu adev?rat".( ?erban Cioculescu, Op.cit .,p.57). Chiar dac? proiectul ini?ial prevedea o istorie pan? in zilele lui, Dimitrie Cantemir a redactat doar tomul I al Hronicului, care se deruleaz? de la originile poporului roman ?i ajungand pan? la fondarea ??rii Romane?ti ?i a Moldovei, pe care le dateaz? in secolul al XIII-lea.

• Descriptio Moldaviae ( Descrierea Moldovei ), scris? in latin? ( 1714 - 1716 ), cand tr?ia in Rusia , la cererea Academiei din Berlin . Descrierea Moldovei reprezint? prima prezentare interdisciplinar? (geografie, demografie, etnografie, cartografie, psihologie colectiv?) a Moldovei ?i locuitorilor ei. Descrierea Moldovei are trei p?r?i: o prim? parte consacrat? descrierii geografiei, unde sunt prezentate relieful, bog??iile ?i organizarea administrativ? a ??rii; partea a dou? se ocup? de politic?, descriind pe larg forma de guvern?mant, ceremonialul de la curtea domneasc?, armata, justi?ia, finan?ele, clasele sociale ?i politice, obiceiurile; ultima parte este consacrat? religiei, culturii, cuprinzand ?i un capitol despre limba ?i literatura moldovean?. In capitolul Despre literele moldovenilor Dimitrie Cantemir a dat prima ?tire

despre folosirea alfabetului latin la romani, in urm?toarea fraz?: ?Inainte de soborul bisericesc de la Floren?a, moldovenii foloseau litere latine?ti, dup? pilda tuturor celorlalte neamuri al c?ror grai se trage din cel roman.” In Descrierea Moldovei , principele c?rturar d? lista familiilor boiere?ti din ?ar?. Sunt consemnate numele a 77 familii boiere?ti... ^[72] In Descrierea Moldovei a fost prezentat? harta Moldovei , in manuscris ( in latin?: Tabula Geographica Moldauiae), aceasta fiind prima hart? real? a ??rii, con?inand detalii geografice, precum ?i informa?ii administrative. Descrierea Moldovei a fost tradus? pentru intaia oar? in limba german? de J. Redslob, abia in 1769-1770 (cu titlul Beschreibung der Moldau ) ?i publicat? de c?tre Anton Friedrich Busching (?tefan Lemny, op.cit. p.32), iar in romane?te in anul 1825 ^[73] , sub titlul " Scrisoarea Moldovei ", la M?n?stirea Neam?; edi?ia a II-a, Ia?i,1851, sub titlul Descrierea Moldaviei . Manuscrisul original al lucr?rii Descriptio Moldaviae se afl? la Bibliotheque Nationale din Paris. ^[74] Prima edi?ie critic? a fost realizat? de Dan Slu?anschi in 2006.

Cu aceast? oper?, Dimitrie Cantemir trece in cea de a treia perioad? a activit??ii sale de scriitor, o perioad? desf??urat? in timpul ?ederii sale in Rusia ?i care se caracterizeaz? prin tratarea temei ?tiin?ifice. Este o perioad? total diferit? pentru viziunea sa de scriitor, l?sand in urm? operele de natur? mistic? ?i literar-istoric?. Opera a fost realizat? in intregime in Rusia ?i are ca ?i scop principal proiectarea Moldovei pe scena lumii inv??ate din Europa. Ea ofer? informa?ii geografice, imagini vizuale ?i detalii ale vie?ii poporului, precum ?i informa?ii din spectrul politic, economic al Moldovei, toate acestea compunand o prim? scriere ?tiin?ific? a unui roman. Se consider? ca aceast? lucrare a fost redactat? in paralel cu o alt? mare lucrare a sa, respectiv cu “Istoria Imperiului Otoman”. Pe parcursul scrierii sale a folosit izvoare moldovene, precum letopise?ele lui Grigore Ureche, scrierile lui Miron Costin ?i a lui Nicolae Costin. Cu toate c? folose?te documente interne, Cantemir nu se limiteaz? doar la acestea, ci consult? ?i scrierile autorilor antici, de exemplu il citeaz? pe Ptolemeu, pe Strabo, Eutropiu, Ammian Marcelin ^[75] .

• Collectanea Orientalia (Colec?ia oriental?), 1722-1723, cuprinzand texte de investigare arheologic? a Zidului Caucazian, l?sat de Alexandru Macedon, a vestigiilor persane ale zonei M?rii Caspice etc. (publicat? in edi?ia de Opere Dimitrie Cantemir 8 vol. 1878, editate de Gr. Tocilescu).

Alte opere

Paginile 147 ?i 148 din tomul al 8-lea al lucr?rii Russische Bibliothek de Hartwig Bacmeister (publicat? in 1783), con?inand inceputul traducerii in german? a scrierii Scurt? povestire despre starpirea familiilor lui Brancoveanu ?i a Cantacuzinilor . Bacmeister a fost primul care l-a identificat pe Cantemir drept autor, in nota de la pagina 148. ^[76]

• Compendiolum universae logices institutiones (1701) (Prescurtare a sistemului logicii generale)
• Monarchiarum physica examinatio ( Examinarea fizic? a monarhiilor ), 1700. Este un tratat asupra esen?ei monarhiei. Autorul constat? c? monarhiile (statele) sunt no?iuni particulare, adic? finite: ele "trebuie s? se nasc?, ?i s? moar?, s? se schimbe ?i s? se transforme...?i din desfacerea uneia trebuie s? urmeze na?terea alteia".
• Collectanea Orientalia (Colec?ia oriental?), 1722-1723, cuprinzand texte de investigare arheologic? a Zidului Caucazian, l?sat de Alexandru Macedon, a vestigiilor persane ale zonei Caspice, precum ?i h?r?ile zonei caspice.
• Vita Constantini Cantemyrii, cognomento senis, Moldaviae Principis . Auctore: Demetrio Cantemyrio (Via?a lui Constantin Cantemir poreclit cel B?tran, domnul Moldovei) (1716-1718), in l.latin?; cuv. inainte acad. Virgil Candea, Ed. Acad. Romane, 1996. Aceast? biografie a tat?lui s?u, Constantin Cantemir este o scriere care poveste?te via?a acestui domn, incepand de la genealogia familiei, trecand prin aventurile lui r?zboinice din tinere?e ?i descriind cariera lui de boier in Moldova, apoi aceea de domn, pan? la moarte.
• Sistema religiei mahomedane , scris? in latin?: Systema de religione et statu Imperii turcici  ; in rus?: Kniga sistima ili sostoianie Muhammedanskoi religii, (trad. in rus? de Ivan Ilinski), Sankt Petersburg,1722 . Alc?tuit? din ?ase p?r?i ?i diverse capitole , cartea se axeaz? in mod special pe Coran .
• Cartea ?tiin?ei muzicii ( Kitab-i-musiki )
• Scurt? povestire despre starpirea familiilor lui Brancoveanu ?i a Cantacuzinilor . Memorii c?tre Petru cel Mare , scris? in l.rus? : Kratkoe skazanie ob iscoreneni? Brankovanovoi i Kantakuziinih famili?. Lucrarea a fost p?strat? doar in l. rus?. In 1978, Paul Cernovodeanu ?i Emil Lazea au publicat o edi?ie in l. roman?, Bucure?ti
• Historia moldo-vlachica ( Istoria moldo-valah? ), o oper? de erudi?ie despre originile romanilor din Moldova, Muntenia ?i Transilvania, scris? intre 1714 ?i 1716, la cererea societ??ii academice din Berlin.
• Ioannis Baptistae Van Helmont --Physices universalis doctrina ; este o laud? inchinat? misticului flamand Van Helmont ( scris? intre 1700--1704).

Compendium universae logices institutiones este o ultim? lucrare de filosofie din tinere?e (1701) dedicat? exclusiv ?tiin?ei logicii . Ca realizare din aceast? epoc? se poate ad?uga ?i culegerea de texte extrase de Cantemir din opera fizicianului Johann Baptista van Helmont ( Ioannis Baptistae van Helmont-- Physices universalis doctrina ) cu privire la ?tiin?a fizicii, in special asupra originii naturii.

Lucrarea Systema de religione et statu Imperii turcici se ocup? de via?a spiritual? a lumii islamice, insistand in mod special asupra obiceiurilor ?i tradi?iilor religioase musulmane. Cartea este alc?tuit? din ?ase p?r?i. In primele dou? p?r?i autorul expune via?a ?i activitatea profetului Mohamed ?i analizeaz? critic Coranul. Sunt interesante ?i observa?iile in leg?tur? cu diferitele dialecte ale limbii arabe. xUltimele dou? p?r?i din Systema de religione...sunt consacrate obiceiurilor ?i diferitelor ritualuri musulmane, vie?ii de familie, descrierii portului ?i diferitelor ve?minte purtate in anumite imprejur?ri. Sunt abordate ?i probleme referitoare la situa?ia sectelor religioase ?i ordinelor c?lug?re?ti existente pe teritoriul acestui stat. Cantemir spune c? insu?i ?arul i-a cerut aceast? lucrare. Cand scria Sistema religiei mohamedane , Dimitrie Cantemir cuno?tea operele inv??a?ilor turci, dar singura oper? pe care o citeaz? este "Muhamedia", care con?ine via?a lui Mahomed. ^[77]

Dimitrie Cantemir a tradus Coranul in l. rus? ?i in l. latin?.

Kitabu Ilm al-Musiki ( Cartea ?tiin?ei muzicii ), scris? in limba turc?, este una dintre primele lucr?ri ale savantului domnitor, conceput? in perioada vie?ii acestuia din Istanbul, intre anii 1705-1709, ?i mai con?ine,pe lang? expunerea sistemului teoretic ?i un num?r de 365 de melodii, notate de Cantemir. ^[78] Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice ?i religioase, primul sistem de nota?ie muzical? alfabetic? al muzicii otomane, adic? sistemul de scriere a muzicii care se bazeaz? pe cele 33 de semne alfabetice imprumutate din alfabetul arab , savantul punand in discu?ie ?i importan?a muzicii religioase ortodoxe ?i influen?area acesteia de c?tre muzica bisericeasc? bizantin?. Nota?ia muzical? a lui Dimitrie Cantemir are ca reper ebjed-ul , literele alfabetului turcesc, fiec?reia dintre ele corespunzandu-i un sunet cu o durat? ce era indicat? prin cifre arabe, a?ezate sub litere. Principele moldovean a dezvoltat teoria muzicii clasice turce ?i s-a afirmat ca un mare compozitor. Studiul se refer? la compozitori otomani, cuprinzand ilustrarea curentelor ?i tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor ?i gamelor intr-un sistem de note. Este prima lucrare dedicat? muzicii, conceput? intr-un stil savant. Finalul studiului este inso?it de o culegere de melodii ale diverselor compozi?ii otomane, dar ?i folclor din Moldova, precum ?i un num?r de 20 de crea?ii proprii. Ambasadorul francez la Poart? , N.de Ferriol afirma in 1714 c? una dintre cele mai cunoscute ?i r?spandite compozi?ii, atribuite lui D. Cantemir este Aria dervi?ilor. Datorit? acestei lucr?ri, Kitab-ul musik ebjed , Dimitrie Cantemir a intrat in istoria muzical? a Turciei ca fondator al muzicii laice ?i studios al celei religioase sub numele de Kantemiroglu (fiul lui Cantemir), primind titlul de pa?? cu trei tuiuri (ceilal?i domni aveau dou? tuiuri) de la Ahmed al III-lea, cunoscut drept mare sus?in?tor al artelor. ^[79]

?tefan Ciobanu (op.cit., p.51) il citeaz? pe istoricul rus Dmitri Banta?-Kamenskii (1788--1850) care in dic?ionarul " Slovar dostopamiatnih liudei Russkoi zemli (Dic?ionarul oamenilor insemna?i ai ??rii ruse?ti) , Moscova, 1836, vol.III, il considera pe Dimitrie Cantemir ca pe "cel mai inv??at b?rbat in Rusia din timpurile lui Petru cel Mare. Cuno?tin?ele lui vaste in limbile persan?, arab? ?i turc?, veselia des?var?it? in conduit? ?i convorbiri i-au atras iubirea tuturor societ??ilor a c?ror podoab? a fost."

Integrala manuscriselor

In luna octombrie 2012, in sala de expozi?ii ?Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Romane, ambasada Rusiei a donat in mod festiv primele 25 de volume ale seriei ?Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, intr-o edi?ie de lux, din care s-au executat patru seturi legate in piele natural?, cu portretul ?i semn?tura lui Cantemir in aur, tip?rite sub form? de facsimil color pe carton de 130 g/mp, c?r?ile fiind a?ezate intr-o lad? din lemn de nuc. Primul set a fost d?ruit lui Vladimir Putin , pre?edintele Rusiei. Un set, primului ministru Dmitri Medvedev , un al treilea set, primului ministru Victor Ponta . Al patrulea set a fost donat de c?tre Ambasada Federa?iei Ruse la Bucure?ti Bibliotecii Academiei Romane . Scanarea manuscriselor ?i documentelor aflate in Rusia a inceput in 2009 ?i va mai dura, fiindc? mai sunt de prelucrat,13 manuscrise aflate la Sankt Petersburg ?i 75 de l?zi cu manuscrise ?i documente la Moscova. Trebuie remarcat c? un alt set de documente scrise de Cantemir se afl? la Istanbul ?i doar cateva documente se afl? in Romania. ^[80]

Note

Bibliografie

• Cernovodeanu, Paul ( 1995 ), ?Studiu introductiv”, In Cantemir, Dimitrie, Scurt? povestire despre starpirea familiilor lui Brancoveanu ?i a Cantacuzinilor , Bucure?ti: Editura Minerva, pp. 275?285  
• Istoria filosofiei moderne ?i contemporane , Editura Academiei, Bucure?ti, 1984
• Leonte Ivanov, Prin?esa Cantemir. Portret de epoc? ?i coresponden?? inedit? , Editura Universit??ii "Alexandru Ioan Cuza" ,Ia?i, 2005
• Manuela T?n?sescu , Despre Istoria ieroglific? , Editura Cartea Romaneasc?, Bucure?ti, 1970
• Ecaterina ?ar?lung? - Dimitrie Cantemir. Contribu?ii documentare la un portret , Editura Minerva, 1989; edi?ia a II-a cu ad?ugiri - Editura Litera Interna?ional, 2004
• Operele Principelui D. Cantemir , ed. Academia Roman?, 1872

Lectur? suplimentar?

• Ciobanu, ?tefan, Dimitrie Cantemir in Rusia . Edi?ia a II-a, Bucure?ti, 2000.
• N. Iorga, Despre Dimitrie Cantemir cu prilejul aducerii in ?ar? a r?m??i?elor lui . V?lenii-de-Munte, A?ez?mantul tipografic ?Datina Romaneasc?”, 1935.
• Cre?u, Bogdan. Posteritatea lui Dimitrie Cantemir: deturn?ri ideologice ale unei opere f?r? frontiere na?ionale . In: Transilvania, no. 11-12, 15-24, 2023. (accesibil online ). ISSN 0255-0539
• Iftimi, Sorin. Aducerea osemintelor lu Dimitrie Cantemir de la Moscova la Ia?i (1935) [Bringing the Bones of Dimitrie Cantemir from Moscow to Iasi (1935)]. In: Dinastia Cantemire?tilor. Secolele XVII-XVIII [The Cantemirean Dynasty. 17th-18th centuries], edited by Andrei E?anu. Chi?in?u, Editura ?tiin?a, 2008.
• Leezenberg, Michiel. The Oriental Origins of Orientalism. The Case of Dimitrie Cantemir . In: The Making of Humkanities , volume II: From Early Modern to Modern Disciplines, edited by Raens Bod, Jaap Mat and Thijs Westeijn. Amsterdam: Amsterdam University Press, 2012.
• Popescu-Judetz, Eugenia. Prince Dimitrie Cantemir: Theorist and Composer of Turkish Music . Istanbul, Editura Pan Yayıncılık, 1999.
• Lemny, ?tefan. Cantemire?tii. Aventura european? a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea [The Cantemirs. The European Adventure of an 18th Century Princely Family]. Translated by Magda Jeanrenaud. Ia?i, Editura Polirom, 2010.

Vezi ?i

• Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir
• Bustul lui Dimitrie Cantemir din Bucure?ti
• Dimitrie Cantemir (film)
• Dimitrie Cantemir (film sovietic)
• Dan Slu?anschi

Leg?turi externe

La Wikisurs? exist? texte originale legate de Dimitrie Cantemir

La Wikicitat g?si?i citate legate de Dimitrie Cantemir .

• Materiale media legate de Dimitrie Cantemir la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de c?r?ile lui Cantemir la Wikimedia Commons
• 294 de ani de la "Descriptio Moldaviae" Arhivat in 8 septembrie 2014 , la Wayback Machine ., Alexandru Briciu, 2 martie 2010, Ziarul Lumina

v   ?   d   ?   m Domnii Moldovei Anii 1340 ? 1400 Drago? I  • Sas  • Balc  • Bogdan I  • Petru I  • La?cu  • Costea  • Petru al II-lea  • Roman I  • ?tefan I Anii 1400 ? 1500 Iuga Ologul  • Alexandru cel Bun  • Ilia?  • ?tefan al II-lea  • Petru al III-lea  • Roman al II-lea  • Petru al III-lea (a treia oar?)  • Ciub?r Vod?  • Alex?ndrel (prima oar?)  • Bogdan al II-lea  • Alex?ndrel (a doua oar?)  • Petru Aron (a doua oar?)  • Alex?ndrel (a treia oar?)  • Petru Aron (a treia oar?)  • ?tefan cel Mare Anii 1500 ? 1600 Bogdan al III-lea  • ?tef?ni??  • Petru Rare? (prima oar?)  • ?tefan L?cust?  • Alexandru Cornea  •  • Petru Rare? (a doua oar?)  • Ilia? Rare?  • ?tefan Rare?  • Ioan Joldea  • Alexandru L?pu?neanu (prima oar?)  • Despot Vod?  • ?tefan Tom?a  • Alexandru L?pu?neanu (a doua oar?)  • Bogdan L?pu?neanu  • Ioan Vod? cel Viteaz  • Petru ?chiopul (prima oar?)  • Ioan Potcoav?  • Petru ?chiopul (a doua oar?)  • Alexandru Potcoav?  • Petru ?chiopul (a treia oar?)  • Iancu Sasul  • Petru ?chiopul (a patra oar?)  • Aron Vod? (prima oar?)  • Petru Cazacul  • Aron Vod? (a doua oar?)  • ?tefan R?zvan  • Ieremia Movil? Anii 1600 ? 1700 Mihai Viteazul  • Simion Movil?  • Mihail Movil?  • Constantin Movil?  • ?tefan Tom?a al II-lea  •  • Alexandru Movil?  • Radu Mihnea  • Gaspar Graziani  • Alexandru Ilia?  • Miron Barnovschi-Movil?  • Alexandru Coconul  • Moise Movil?  • Vasile Lupu  • Gheorghe ?tefan  • Gheorghe Ghica  • Constantin ?erban  • ?tef?ni?? Lupu  • Eustatie Dabija  • Gheorghe Duca (prima oar?)  • Ilia? Alexandru  • Gheorghe Duca (a doua oar?)  • ?tefan Petriceicu (prima oar?)  • Dumitra?cu Cantacuzino  • Antonie Ruset  • Gheorghe Duca (a treia oar?)  • ?tefan Petriceicu (a doua oar?)  • Constantin Cantemir  • Dimitrie Cantemir (prima oar?)  • Constantin Duca  • Antioh Cantemir Anii 1700 ? 1800 Caimacam Ioan Buhu?  • Mihai Racovi??  • Nicolae Mavrocordat  • Dimitrie Cantemir (a doua oar?)  • Caimacam Lupu Costachi  • Caimacam Ioan Mavrocordat  • Grigore II Ghica  • Constantin Mavrocordat  • Ioan N. Mavrocordat  • Iordache Stavrachi  • Constantin Racovi??  • Matei Ghica  • Scarlat Ghica  • Ioan Teodor Callimachi  • Grigore Callimachi  • Grigore III Ghica  • Constantin Moruzi  • Alexandru I Mavrocordat  • Alexandru II Mavrocordat  • Alexandru Vod? Ipsilanti  • Manole Giani Ruset  • Alexandru Moruzi  • Mihai Su?u  • Alexandru Callimachi Anii 1800 ? 1860 Constantin Ipsilanti  • Alexandru Su?u  • Caimacam Iordache Cantacuzino  • Scarlat Callimachi  • Alexandru Hangerli  • Caimacam Iordache Ruset-Roznovanu  • Caimacam Veniamin Costache  • Mihail Su?u  • Caimacam ?tefan Vogoride  • Ioni?? Sandu Sturdza  • Mihail Sturdza  • Grigore Alexandru Ghica  • Caimacam Teodor Bal?  • Caimacam Nicolae Vogoride  • Caimacam ?tefan Catargiu / I. A. Cantacuzino , Vasile Sturdza ?i Anastasie Panu  • Alexandru Ioan Cuza Categorie  • Portal