'
Ssu articulu he in custruzzione. Pudete cuntribuisce a a so redazzione.
Stati Uniti d'America
United States of America
|
|
Mottu:
In God We Trust
(Cunfidemu in Diu)
|
|
Lingue ufficiali
|
inglese
(di fattu)
|
Capitale
|
Washington D.C.
(563 384 ab. / 2003)
|
Pulitica
|
Forma di guvernu
|
Republica presidenziale
federale
|
Presidente
|
Joe Biden
|
Capo di governo
|
|
Indipendenza
|
u
4 di lugliu
1776
|
Entrata in l'
ONU
|
24 d'ottobre
1945
1
. He membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza
|
Superficia
|
Tutale
|
9 417 251 km²
|
Acque
|
{{{superficieAcqua}}} %
|
Pupulazione
|
Tutale
|
328 239 523 ab.
|
Densita
|
31 ab./km²
|
Geografia
|
Cuntinente
|
America settentriunale
,
America
(doppiu cuntinente)
|
Fusu orariu
|
UTC-5 a UTC-11
|
Ecunumia
|
Muneta
|
Dollaru statunitense
(USD)
|
ISU
(2004)
|
0,948 (altu) (
8°
)
|
Energia
|
{{{energia}}} kW/ab.
|
Varie
|
Duminiu internet
|
.us .um .edu .gov .mil
|
Indicativu telefonicu
|
+1
|
Siglu autom.
|
US
|
Innu
|
The Star-Spangled Banner
(
A bandiera adorna di stelle
)
|
Festa naziunale
|
{{{festa}}}
|
1
He unu di i 51 Stati chi hanu datu vita a l’
ONU
in u
1945
.
|
I
Stati Uniti d'America
, in cortu, i
Stati Uniti
o i
SUA
(in
inglese
:
United States of America
,
United States
,
USA
,
U.S.
) so un Statu di l'
America settentriunale
annant'a l'
Oceanu Atlanticu
e l'
Oceanu Pacificu
. He ancu a spessu chjamatu "America", ma st'usu he scurettu perche l'America he un cuntinente, e micca solu un paese.
A capitale he
Washington DC
.
A presenza umana a piu antica he stata custatata 20 000 anni fa, e si truvava in
Alaska
.
Ci so state parechje civilisazione chi si so sviluppate e chi so sparite prima di a vinuta di i primi Auropei, cume i Anasazis o i "Mound Builders".
Ma quandu ghjunghjenu i coloni in America, 'ssa terra un he per u tantu biota : ci si trovanu assai
Amerindiani
.
U
cuntinente americanu
e statu scupertu da
Cristofaru Colombu
, un navigatore ghjenuvese (chi avia campatu in
Corsica
), in u
1492
.
U paese u piu anzianu si chjama Saint Augustine (fundata 1565), in Florida, fundatu da i Spagnoli. Dopu, venenu l'Inglesi, in
Virginia
e in cio chi diventera a
Nova Ingliterra
. Ghje in st'ultimu chi ghjunghjenu i
Patri Pelegrini
(Pilgrim Fathers), di religione protestante ma micca anglicana, invece a ghjente di u Sudu di e colonie so anglicani. Quandu ind'u nordu si custruisce una suceta ugualitaria, u mudellu suciale di u sudu he quellu di u "gentleman farmer", e he dunque di piu aristocraticu. Un episodu interessante di st'epica he a fundazione di a
Pennsylvania
da i
Quakers
.
Plymouth
e fundata in 1620 da l'Inglesi, e a
Nova Amsterdam
(chi diventera dopu
New York
), he custruita da l'Olandesi in u 1624.
A cunquista di sti territorii novi un si fecenu micca senza viulenze tra i culoni e l'Amerindiani, chi morenu ancu di malatia.
A pocu a pocu si stalla in i SUA un ambiu di razzisimu, contr'a l'Indiani, ma ancu e sopratuttu contr'a i Neri chi so purtati d'Africa in batelli pe diventa servi. A schjavitu he assai disseminatu ind'u Sudu (cume in Virginia) duve s'impieghanu i schjavi chi servanu di manu d'opera a bon'mercatu ind'i campi di cutone e di tabaccu.
In u 1775, ci campanu 2 millione d'abitanti. A piu grande cita he tandu
Philadelphia
, incu 40 000 abitanti.
I SUA pruclamonu a so indipendenza u 4 ghjuliu 1776, dopu parechji anni di tensione incu a Grande Britannia, anzituttu a prupositu di a pulitica fiscale. Ben' intesu, l'Inglesi un l'accetanu micca. Fu tandu u principiu di una guerra chi durara fin'a lu
1783
.
A
Dichjarazione d'Indipendenza di i Stati Uniti
he firmata famosa pe ave pe a prima volta ind'a storia parlatu di i diritti inalienabili di l'omu, dicendu :
≪...
Tenemu cume evidente e seguente verita : tutti l'omi nascenu uguali ; so dutati da u Creatore di certi dritti inalienabili ; a mezu a 'ssi dritti si trovanu a vita, a liberta e a ricerca di u benista
... ≫
L'armata britanica he piu numarosa e megliu armata ca l'armata americana, cumposta sopratuttu di milizie. I primi tempi di u conflittu, so dunque assai difficile pe l'insuretti.
Ma u rapportu di forza scambia quandu
La Fayette
vene a aiuta e truppe di
George Washington
. In fine di contu, e truppe britanniche so disfatte e he signatu u
Trattatu di Parigi
chi ricunnosce a suverenita di l'anziane culonie.
Stu novu paese deve avale inventa istituzione nove pe rimpiazza l'administrazione culuniale. Ma ci he un cuntrastu tra dui gruppi d'omi politichi :
- Quelli chi volenu una confederazione tra e 13 culonie, senza statu centrale forte, chi ricunoscerebbe una soverinita di i Stati
- I partigiani di l'Unione
I Stati Uniti so una
federazione
di 50 stati.
Washington DC
, a capitala, un face parte di nissunu Statu, e ci vole ancu a mintuva chi
Porto Rico
e parechje isule di u Pacificu facenu parte di i SUA.
I Stati Uniti so a prima putenza economica di u mondu. Facenu parte di u
G8
e di u
G20
, e ancu di l'
OCDE
e di l'
ALENA
(zona di libaru-scambiu di America di u nordu). A maioria di e grande imprese multinazionale anu u so sede suciale in i Stati Uniti (
PepsiCo
,
Microsoft
, ecc… )
E piu zone dinamiche so situate a a fruntera cu u Messicu, a
Silicon Valley
e di manera generale u litturale punente, e ancu u littorale este, cu a piazza finanzaria di
Wall Street
, o l'industria aerospaziale in
Florida
(
Cape Canaveral
).
Malgradu quessa, ghje di i Stati Uniti chi he partita a
crisi economica di 2010
, cu a crisi di i
subprimes
in u settore immobiliare, chi s'he sparsa dopu a u restu di u settore finanzariu (cu a
bancarotta di Lehman Brothers
di settembre di u 2008) e a l'≪economia reale≫. L'
economia
di i Stati Uniti he ancu indebulita da un tassu di debite assai impurtante.