U
25 nuvembri
he u 329esimu ghjornu (u 330esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santa
Catalina
d'Alessandria.
Catalina
he una di e piu celebre fra e martire di i primi seculi di u Cristianisimu. A legenda dice ch'ella era a figliola di u re di Alessandria, a piu bella e a piu sapiente di e zitelle di l'Imperu. A' 17 anni, annunzia ch'ella si vole marita e ch'ella vole un maritu bellu cum'e ella, sapiente quant'e ella. A seconda cundizione fece chi nimu si prinsento.
Un rimitu chi, aspessu, avia revelazioni, li disse: "He a Vergine Maria chi ti buschera u sposu di i to sogni". A notte dopu, Maria apparisce a Catalina, tenendu a Ghjesu pe a manu. Li dumanda:
- U voli?
- Ie chi u vogliu.
- E' tu? dice Maria a Ghjesu.
- Inno. He troppu goffa, risponde Ghjesu.
Pianghjendu, Catalina si ne va a truva u rimitu e li conta u fattu.
- Un' mi vole! Dice chi so goffa!
- Un' he micca a to persona chi li dispiace, he a to anima imbuffata di orgogliu. Lascia fa a me.
U rimitu li amparo a duttrina, a battizo e a rese umile. Cusi Ghjesu a truvo bella e li messe l'anellu. Fu u famosu matrimoniu misticu di Santa Catalina.
Da tandu, Catalina un penso piu che a raghjunghje u so sposu.
Un ghjornu, l'imperatore Massenziu ghjunghje in Alessandria. Catalina li rimpruvereghja di persecuta i Cristiani e li face a prova chi a so religione era falza. Un' sapendu risponde, l'imperatore adunisce cinquanta filosufi, i piu capaci di a pruvincia. Catalina l'ammutulisce e i cunverte. E' cunverte dinu a moglia di Massenziu, l'aiutante di campu e 200 ufficiali. L'imperatore i fece brusgia vivi.
Ghjunta l'ora di a morte di Catalina, unu di i filosufi brusgiati fala da u celu e li cinghje a fronte di una curona in oru.
Allora, una mascina orribile si avanza nantu a quattru rotule cu spinzoni e seghe chi giranu in sensu cuntrariu. Di Catalina ne face una pappina racolta da l'anghjuli e purtata nantu a u Sinai.
Etimolugia e nomi: Cf Santa catalina di Siena (29 aprile).
Paesi e cita: Jaen, Magdeburgu, Oppeinheim. In Corsica: Albitreccia.
Prutezzione: filosufi, vechje figlie, sculari, arrutini, mulinari, filatrici...- Catalina d'Alessandria he a santa patrona di l'avucati bastiacci.
[1]