16 di lugliu

A prupositu di Wikipedia
Lugliu
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 16 di lugliu he u 197esimu ghjornu (u 198esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti [ mudifica | edita a fonte ]

Nascite [ mudifica | edita a fonte ]

Morte [ mudifica | edita a fonte ]

Celebrazione [ mudifica | edita a fonte ]

Feste [ mudifica | edita a fonte ]

I Santi [ mudifica | edita a fonte ]

A Madonna di u Carmine . Santa Celestina .

U nome, Madonna di u Carmine , vene da a Cungregazione di i frati Carmelitani chi avianu un munasteru nantu a u monte Carmelu, in Palestina, vicinu a Haiffa, cungregazione ricunnusciuta da u papa Onoriu Terzu in u 1226.

In i primi anni di u dicessettesimu seculu, a festa di a Madonna di u Carmine he stata detta dinu festa di u Scapularu. Dicianu chi, un 16 lugliu, a Vergine Maria avia datu un scapularu a u Carmelitanu Simone Stock. E' in u 1726, Benedettu XII avia stesu issa celebrazione a a Chjesa Universale.

Fu un tempu chi una bolla papale permettia, a l'anime di quelli chi avianu purtatu u scapulare di Simone Stock, di esce da u purgatoriu u sabbatu dopu a esseci entrate. Ma a bolla, attribuita a Ghjuvanni XXI, era un falzu.

Etimolugia: da u lat. "carmen" (canzona).

Nomi: Carma, Carmel, Carmela, Carmelo, Carmen, Carmencita, Carmina, Carmine, Carmine, Charmaine.

Litteratura: Merimee, Bizet: "Carmen" (opera, 1875).

Centu per una, una santa cu u nome di Celestina un ha mai esistitu, ancu si certi dicenu ch'ella facia parte di l'ottucentu vergine marturiate attempu. Ma forse chi u nome Celestina era datu in l'onore di Santu Celestinu, un papa mortu l'annu 432, cum'e Ghjiseppina era datu in l'onore di San Ghjiseppu.

Una Celestina he una sora di l'Ordine di San Benedettu, creatu in u 1251 da un frate (Pier Morone d'Isernia) chi sera fattu papa in u 1294 cu u nome di Celestinu Quintu.

Etimolugia: da u lat. "caelestis" (celestu).

Nomi: Celesta, Celesta, Celeste, Celestin, Celestina, Celestine, Celestino, Celestinu, Celia, Celie.

Paesi e cita: Utrecht. In Corsica: Rennu.

Litteratura: Fernando de Rojas: "Celestina" (tragicumedia, 1499).

Mineralugia: nome datu, per via di u so culore, a un sulfattu naturale.

Astrolugia: nome datu a una piccula pianeta scuperta in u 1844.

Cucina francese: "L'omelette a la Celestine" he una frittata asaai alta. "Les epinards a la Celestine" so riscaldati parechje volte per ch'elli sianu piu savuriti. [1]

In Corsica [ mudifica | edita a fonte ]

Ligami [ mudifica | edita a fonte ]