Tulcea

Municipiul Tulcea

Tulcea

— municipiu , re?edin?? de jude? [*] , localitate de frontier? [*] ?i ora? port [*]  —

Primul rand: Sediul Consiliului Jude?ean, panorama aerian?, lacul Ciuperca. Al doilea rand: Coral Plaza, Gara din Tulcea, MGM Palace. Al treilea rand: Sediul Tribunalului, Winmarkt, Monumentul Eroilor din R?zboiul de Independen??

Stem?

Porecl? : ?Ora?ul de la por?ile Deltei Dun?rii”

Municipiul Tulcea

Municipiul Tulcea (Romania)

Pozi?ia geografic?

Municipiul Tulcea

Municipiul Tulcea (Jude?ul Tulcea)

Pozi?ia geografic?

Coordonate: 45°11′24″N 28°48′0″E / 45.19000°N 28.80000°E

Atestare documentar?

Re?edin??

Tulcea [*]

Componen??

Tulcea [*] , Tudor Vladimirescu

Guvernare

- primar al municipiului Tulcea [*]

?tefan Ilie ^[1] ( PNL , octombrie 2020)

Suprafa??

- Total

199,94 km²

Altitudine

30 m.d.m.

Popula?ie (2021)

- Total

65.624 locuitori

- Densitate

596 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Cod po?tal

820002?820249

Localit??i infr??ite

- Aalborg

- Werkendam

- Aprilia, Italia

- Fratta Polesine

- Rovigo

- Amasya

- Ismail

- Ilion

- ?umen

- Aalborg Kommune [*]

Danemarca

- Dimos Larnakas [*]

Cipru

Prezen?? online

site web oficial

Poziția localității Municipiul Tulcea — Pozi?ia localit??ii Municipiul Tulcea

Pozi?ia localit??ii Municipiul Tulcea

Tulcea (in turc? Tulca , Hora-Tepe , Tolcu , in greac? Αιγισσ?? - Aegyssus , in bulgar? Тулица - Tulitsa , in rus? / ucrainean? Тулча - Tulcha ) este municipiul de re?edin?? al jude?ului cu acela?i nume , Dobrogea , Romania , format din localit??ile componente Tudor Vladimirescu ?i Tulcea (re?edin?a). Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatr? populat? continuu incepand din perioada culturii Gumelni?a (2900 - 2200 i.C.), continuand cu a?ezarea greac? Aegyssus (secolul VIII i.C.), cu portul ?i ora?ul roman din secolele I - II d. C. , cu ora?ul numit Tulcea din vremea lui Mircea cel B?tran . Sub st?panirea otoman? ora?ul decade, un reviriment inregistrandu-se odat? cu deschiderea canalului Sulina. Ora?ul a fost atestat documentar in anul 1506 . S-a aflat sub st?panire otoman? intre anii 1420 ?i 1877 .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Istoria apartenen?ei statale

Romania 1878–

Imperiul Otoman –1878

Cele mai vechi urme de locuire din zona ora?ului dateaz? de acum circa 5–6000 de ani. Prin anii 600–500i.e.n. aici a existat ?i o cetate getic? , care a avut continuitate ?i dup? cucerirea roman? care a survenit dup? sfar?itul domniei regelui get Burebista pe la 44i.e.n. Tulcea actual? a fost fondat? in dreptul unui vad pe Dun?re in timpul st?panirii otomane a regiunii, care a inceput pe la 1420. Fiind mare parte din timp intr-o zon? de grani??, ora?ul a fost adesea distrus in timpul r?zboaielor ruso-turce , ultimul ?i cel mai distrug?tor pentru Tulcea fiind cel din 1829 . ^[2]

Incepand cu 1839, pentru a demonstra voin?a de modernizare, sultanii otomani au declan?at reformele denumite Tanzimat . Dup? R?zboiul Crimeei , in contextul acestora, in regiunea malului drept al cursului inferior al Dun?rii, Imperiul a organizat vilayetul Dun?rii , o provincie pe care o dorea un model pentru organizarea altor provincii ale statului multietnic. In cadrul acestui vilayet, Tulcea juca rolul de capital? a subunit??ii administrative ce cuprindea nord-estul extrem: sangeacul Tulcea. ^[3] S-a construit un palat administrativ unde i?i avea sediul institu?ia mutesarifului de sangeac; intre 1856 ?i 1878, postul acesta a fost ocupat succesiv de Suleiman Bei, Resid Pa?a , Razim Pa?a , Ismail Pa?a , Fahri Bei, Ali Bei ?i Said Bei. ^[4]

In urma R?zboiului Ruso-Turc din 1877–1878 , cu participarea Romaniei, aceasta a primit prin tratatul de la Berlin Dobrogea de Nord impreun? cu recunoa?terea interna?ional? a independen?ei, Tulcea devenind de atunci parte a statului roman.

In perioada 1840-1859, localitatea a fost populat? cu coloni?ti de origine german?, cunoscu?i ca germani dobrogeni . Majoritatea acestora aveau s? p?r?seasc? localitatea in 1940, fiind str?muta?i cu for?a in Germania Nazist? , sub lozinca Heim ins Reich (Acas? in Reich ).

Pan? la reforma administrativ? din anul 1950 , Tulcea a fost re?edin?a jude?ului Tulcea (interbelic) . Dup? instaurarea regimului comunist in Romania , Tulcea a devenit re?edin?a unui raion din Regiunea Dobrogea .

Dup? cel de al Doilea R?zboi Mondial , ora?ul s-a extins ?i s-a modernizat. In prezent, vatra ora?ului atinge o suprafa?? de 115km² ?i o popula?ie de 68.608 locuitori (in anul 2011). Tulcea este un ora? industrial, port pentru navele de pasageri, precum ?i pentru cele care transport? produse industriale, mai ales materii prime.

Geografie [ modificare | modificare surs? ]

Ora?ul Tulcea se afl? la 30 de metri altitudine ?i la 292 kilometri fa?? de Bucure?ti .

Clima [ modificare | modificare surs? ]

Clima municipiului Tulcea este temperat-continental? cu influen?e sub-mediteraneene. Iarna se face sim?it aerul arctic, din nord, care provoac? sc?derea temperaturii. Temperatura maxim? inregistrat? a fost de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius in anul 1942 .

Temperatura medie anual? din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din ?ar?, fiind de 10,8 grade. Precipita?iile medii anuale sunt de 350?500mm. Debitele Dun?rii sunt in medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Componen?a etnic? a municipiului Tulcea

Romani (74,83%)

Ru?i lipoveni (1,9%)

Romi (1,57%)

Alte etnii (1,77%)

Necunoscut? (19,93%)

Componen?a confesional? a municipiului Tulcea

Ortodoc?i (74,62%)

Cre?tini de rit vechi (1,25%)

Musulmani (1,1%)

Alte religii (1,64%)

Necunoscut? (21,38%)

Conform recens?mantului efectuat in 2021 , popula?ia municipiului Tulcea se ridic? la 65.624 de locuitori, in sc?dere fa?? de recens?mantul anterior din 2011 , cand fuseser? inregistra?i 73.707 locuitori. ^[5] Majoritatea locuitorilor sunt romani (74,83%), cu minorit??i de ru?i lipoveni (1,9%) ?i romi (1,57%), iar pentru 19,93% nu se cunoa?te apartenen?a etnic?. ^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (74,62%), cu minorit??i de cre?tini de rit vechi (1,25%) ?i musulmani (1,1%), iar pentru 21,38% nu se cunoa?te apartenen?a confesional?. ^[7]

Tulcea - evolu?ia demografic?

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informa?ii se g?sesc la Phabricator ?i la wiki-ul MediaWiki .

Date: Recens?minte sau birourile de statistic? - grafic? realizat? de Wikipedia

Politic? ?i administra?ie [ modificare | modificare surs? ]

Municipiul Tulcea este administrat de un primar ?i un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, ?tefan Ilie , de la Partidul Na?ional Liberal , este in func?ie din octombrie 2020. Incepand cu alegerile locale din 2020 , consiliul local are urm?toarea componen?? pe partide politice: ^[8]

	Partid	Consilieri	Componen?a Consiliului
	Partidul Na?ional Liberal	9
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Ecologist Roman	2
	Uniunea Salva?i Romania	2
	Partidul PRO Romania	1

Cartiere [ modificare | modificare surs? ]

E3
Faleza
Livezilor
Cartierul Nou

Vest
Centru
C5
Vararie

Piata Noua
Neptun
Babadag
Zona Industriala Est

Peco
Pacii
Bididia
Viilor

Eroilor
ANL
Monumentului
Santierul

Orizontului
Dallas
1848
Zona Industriala Vest

Obiective turistice [ modificare | modificare surs? ]

Muzee

Institutul de Cercet?ri Eco-Muzeale (ICEM)
Muzeul de ?tiin?e Naturale "Delta Dun?rii" - 1 Mai 1950
Muzeul de Art? ( Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean) - 1863-1865
Muzeul Colec?iilor de Art? "Casa Avramide" ( Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord- Dobrogean) - Casa Avramide a fost construit? la final de secol XIX de c?tre Alexandru Avramide, un avut, in aceea perioad?, din Tulcea.
Muzeul de Etnografie ?i Art? Popular? (MEAP) - 1911
Muzeul de Istorie ?i Arheologie - 1975
Nava Muzeu Republica

L?ca?uri de cult

Catedrala Episcopal? Sfantul Ierarh Nicolae
Moscheea Azizyie
Templul Israelit
Biserica Sfantul Gheorghe, cunoscut? ?i ca ?Biserica cu ceas” - 1857, 1927
Cimitirul evreiesc
Catedrala Buna Vestire - 1869, 1848 - 1854
Biserica Armeneasc?

Delta Dun?rii (2010)

Alte cl?diri ?i locuri

Teatrul ?Jean Bart” - 15 februarie 2008
Biblioteca Jude?ean? ”Panait Cerna” Tulcea
Delta Dun?rii
Pia?a Civic?
Winmarkt (aflat in centrul ora?ului, fostul magazin ?Diana”)
Monumentul Independen?ei
Monumentul Independentei din Tulcea
Reprezint? principala atrac?ie turistic? a municipiului, datorit? amplas?rii sale care ofer? o vedere panoramic? ora?ului de la gurile Dun?rii. Piatra de funda?ie a primului Monument dedicat R?zboiului de independen?? ?i reunirii Dobrogei la statul roman de pe colnicul Hora a fost pus? de domnitorul Carol I cu prilejul vizitei la Tulcea, din 17 ? 18 octombrie 1879.
Coral Plaza Mall
Complexul Delta Dun?rii (acvariu)
Faleza
Lacul Ciuperca

Parcuri

Parcul Personalit??ilor
Parcul Albatros
Or??elul Copiilor
Parcul ?Carol”
Parcul Hotel Delta
Parcul Victoria

Economie [ modificare | modificare surs? ]

Tulcea este un important centru industrial. Aici se realizeaz? construc?ii ?i repara?ii de nave. Un aeroport se afl? in apropiere de ora?, pe ?oseaua Tulcea - Constan?a, la km 15. Centru de exploatare a stufului. Tot aici se afl? ?i unicul produc?tor de alumin? calcinat? din ?ar?, ALUM SA , precum ?i un important ?antier de construc?ii navale, VARD Tulcea . Fiind supranumit ?i Ora?ul de la Por?ile Deltei Dun?rii , o parte din economie s-a dezvoltat in jurul turismului, fapt atestat prin construc?iile ?i investi?iile ce s-au f?cut pentru construirea de noi hoteluri.

Aici func?ioneaz? mai multe centre comerciale: Penny Market , Hipermarket Dun?rea, Coral Plaza Mall, Billa , Winmarkt , Lidl , Kaufland , Dedeman , Profi . Cele mai cunoscute ?i prospere hyper-market-uri tulcene sunt Lidas, infiin?at? in anul 1993, ca afacere de familie ^[9], Fraher .

Mass-media in Tulcea [ modificare | modificare surs? ]

Exist? publica?ii de pres? online ale ora?ului, precum dobrogeanews.ro ?i TotalPress.ro .

Tulcea are ?i pres? tip?rit?, ?i anume Ziarul Delta ?i Ziarul Obiectiv , publica?ii cu vechime in istoria ora?ului Tulcea.

Educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

In municipiul Tulcea se afl? 11 licee, 13 ?coli generale ?i 24 de gr?dini?e.

Principalele licee din ora? sunt:

Colegiul ? Brad Segal ” (denumirea veche Grupul ?colar de Industrie Alimentar?)
Liceul Teoretic ? Grigore Moisil ” (denumirea veche Liceul Industrial de Construc?ii)
Colegiul Dobrogean "Spiru Haret" ^[10]
Liceul de Art? ? George Georgescu ”
Liceul Teoretic " Ion Creang? "
Colegiul Tehnic ? Henri Coand? ”
Colegiul ? Anghel Saligny ”
Colegiul Agricol ? Nicolae Corn??eanu ”
Colegiul Economic ?Delta Dun?rii”
Seminarul Teologic ? Sfantul Ioan Casian ” Tulcea ^[11]

Centre de formare profesional?:

?coala de Marin? ?Atlas”
?coala Profesional? ?Danubius”

De asemenea, in Tulcea se afl? ?i un teatru construit recent, Teatrul ? Jean Bart ”, ce a fost inaugurat in data de 18 februarie 2008, iar cel mai mare acvariu din Romania a fost inaugurat la 25 februarie 2009.

Transport [ modificare | modificare surs? ]

Ora?ul Tulcea are o re?ea de transport in comun cu autobuze, exploatat? de S.C. Transport Public S.A.. Principala linie de autobuz este linia 1, ce leag? Liceul A. Saligny de Cartierul Neptun (cu varianta 1b Liceul A. Saligny - ANL), ins? exist? mai multe linii de autobuz ce acoper? aproape tot ora?ul. Intervalele de succedare sunt de aproximativ 20 de minute, ins? zona central?, cea mai solicitat?, este str?b?tut? de mai multe trasee (1, 1b, 2, 3, 4, 4b), graficele de circula?ie ale acestora f?cand ca, pe aceast? por?iune de traseu s? circule un autobuz la 6 - 7 minute. De asemenea, operatorul de transport local efectueaz? ?i transport spre localit??ile Babadag , Nalbant , Iazurile , Nuf?ru , Visterna ?i Zebil , dar ?i c?tre Aeroportul Tulcea. Pre?ul unui bilet urban cu 2 c?l?torii este de 4 RON, fiind folosit? autotaxarea.

In apropiere de Tulcea (in localitatea Mihail Kog?lniceanu , ?oseaua Tulcea-Constan?a, kilometrul 15) se afl? aeroportul Delta Dun?rii.

C?i de acces in Tulcea [ modificare | modificare surs? ]

Cu ma?ina [ modificare | modificare surs? ]

Br?ila - 92 km
Bucure?ti ? 283 km (via Har?ova - DN2)
Constan?a ? 126 km
Gala?i ? 113 km (via Br?ila)
Vaslui - 290 km (via Gala?i)

Cu trenul [ modificare | modificare surs? ]

In Tulcea exist? dou? g?ri: Tulcea M?rfuri ?i Tulcea Ora?. Aceasta din urm? este cea mai important? ?i este cap?tul liniei 804, ce leag? Tulcea de Medgidia (144 km). Zilnic circul? o pereche de trenuri personale spre Constan?a ?i una spre Medgidia . ^[12]

Cu autocarul [ modificare | modificare surs? ]

Bucure?ti ? Tulcea (microbuze)
Constan?a ? Tulcea
Ia?i ? Tulcea-Alba Iulia

Cu avionul [ modificare | modificare surs? ]

Aeroportul Interna?ional Mihail Kog?lniceanu Constan?a (~105 km de Tulcea) ? la ~15 km de ora?ul Constan?a
Aeroportul Delta Dun?rii Tulcea - la 15 km de ora?ul Tulcea

Cu vaporul [ modificare | modificare surs? ]

Tulcea ? Sf. Gheorghe
Tulcea - Sulina
Tulcea - Chilia
Tulcea - Periprava

Drume?ii, trasee [ modificare | modificare surs? ]

Pentru c? este Rezerva?ie a Biosferei, solicita?i avizul Administra?iei Rezerva?iei Biosferei Delta Dun?rii. ?i porniti apoi la drum.

Traseul 1: Tulcea - Canalul Mila 35 - Garla Sireasa - Garla ?ontea - Canalul Olgu?a - Dun?rea Veche - Mila 23 - Cri?an - Maliuc - Tulcea. Str?bate?i zone pitore?ti, accesibile numai cu b?rcile, zone de o rar? frumuse?e, cu stuf?rii, nuferi, s?lcii ce ad?postesc numeroase p?s?ri. In apropierea hotelului Leb?da se afla primul Centru de Informare ?i Educare deschis pe teritoriul RBDD, unde pute?i primi o serie de informa?ii despre RBDD, pute?i viziona filme, diapozitive, consulta bro?uri, pentru a in?elege mai bine importan?a acestui minunat loc cu care natura ne-a inzestrat.
Traseul 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Cri?an - Caraorman - Hotelul Leb?da - Maliuc - Tulcea: traversa?i canalul Litcov realizat, se spune, de un pescar pe nume Litcov, care ar fi s?pat acest canal cu harle?ul, creand astfel un nou drum spre locuri bogate in pe?te.
Traseul 3: Tulcea - Maliuc - Hotel Leb?da - Canalul Cri?an - Caraorman - sat Caraorman - lacul Puiu - popas Puiu - Ro?u - lacul Ro?u - lacul Ro?ule? - canalul Ro?u - Impu?ita - canalul Busurca - Sulina - Tulcea: pan? la hotelul Leb?da, traseul este comun cu primele dou?;de aici, prin canalul Cri?an se ajunge la localitatea Caraorman (in limba turc? inseamn? “p?dure neagr?”). Astfel c?, Dun?rea izvor??te din Mun?ii P?durea Neagr? (Germania) ?i se vars? in Marea Neagr?, in apropierea unei localit??i cu acela?i nume cu locul de unde izvor??te. Urmand traseul, ajunge?i in ora?ul Sulina, cel mai estic ora? din Romania, port la Dun?re ?i la Marea Neagr?.
Traseul 4: Hotelul Leb?da - Dun?rea Veche - canalul Magearu - Dun?rea Veche - Hotelul Leb?da: reprezint? o alt? variant? de traseu pentru cei afla?i la Hotelul Leb?da, parcurgand al doilea lob al Marelui M pana in localitatea Letea. In apropiere, se afl? p?durea Letea, cu o mare diversitate de specii.
Traseul 5: Murighiol - canalul Dunav?? - canalul de leg?tur? cu Dranov - canalul Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Porti?ei: traseul porne?te din comuna Murighiol (situat? la 42 km de Tulcea pe ?osea ?i 53 km pe ap?); denumirea localit??ii vine de la cuvantul "murughiol", care in limba turc? inseamn? “lac violet”, explicand astfel nuan?ele liliachi pe care le are apa lacului; urmand canalul Dunav??, veche arter? de circula?ie, leg?tura intre Bra?ul Sf. Gheorghe ?i lacul Razim, p?trunde?i in complexul lagunar Razim-Sinoe, situat in extremitatea sudic? a Deltei, cel mai mare complex lagunar din Romania.
Traseul 6: Jurilovca - Gura Porti?ei: in comuna Jurilovca, situat? la 93 km de Constan?a, puteti admira casele lipovene?ti, construite dup? o anumit? tradi?ie de c?tre pescarii lipoveni sosi?i pe aceste meleaguri in secolul al XVIII- lea.
Traseul 7: Hotelul Leb?da - Dun?rea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna -pan? la intersec?ia cu canalul de acces in lacul “Trei iezere”: un traseu deosebit de atr?g?tor, urm?rind un spectaculos curs de ap? ce duce la lacul Trei Iezere, pe canalul Eracle ?i garla Lopatna.

Trasee turistice pentru drume?ii pe zone inalte [ modificare | modificare surs? ]

Localitatea Letea - loc. C.A. Rosetti - P?durea Letea - lac Nebunu.

Atrac?ia principal? este p?durea Letea (marginea acesteia aflat? in afara zonei de protec?ie integral?).

Localitatea Caraorman - P?durea Caraorman -lac Erenciuc.

P?durea Caraorman, principala atrac?ie turistic?, este zona de protec?ie integral? care poate fi vizitat? numai cu aviz special ?i cu inso?itor (agent ecologic). O alt? atrac?ie este lacul Erenciuc ; in zona forestier? de o parte ?i de alta a lacului, se poate admira arinul negru, unde cuib?re?te vulturul codalb.

Localitatea Murighiol - lac S?r?turi.

Traseul se adreseaz? in primul rand celor pasiona?i de observarea p?s?rilor, lacul S?r?turi constituind un habitat pentru diferite specii de p?s?ri.

Locuri de campare in Rezerva?ie [ modificare | modificare surs? ]

Dun?rea maritim?, mal drept intre Mm 54-57 ?i Mm 50-52;
Dun?re, bratul Tulcea, mal drept intre Mm 34-35 ?i Mm 41-42;
Malul garlei Somova, lang? cherhanaua Somova;
Canal Mila 36, ambele maluri, pan? la intersec?ia cu canalul Sireasa;
Canalul Cri?an, mal stang, intre bra?ul Sulina ?i canalul Iacub;
Malul opus al Dun?rii vechi, in dreptul localit??ii Mila 23, intre canalul Eracle ?i canalul Olgu?a;
Bra?ul Sf. Gheorghe - mal drept intre km 49-102 ?i mal stang intre km 44 -47;
Canalul Dunav?? - intre intersec?ia cu bra?ul Sf Gheorghe ?i canalul Lipoveni; plaja Porti?a;
Canalul ?ontea - intre canalul P?p?dia ?i canalul R?zboini?a;
Canal Litcov -mal stang intre km 0 ?i 9.