Theodor Herzl
cunoscut in ebraic? ca
Binyamin Zeev Herzl
(in
ebraic?
:
?????? ??? ????
sau ??????? ???? ,in
maghiar?
Herzl Tivadar
, n.
2 mai
1860
,
Pesta
- d.
3 iulie
1904
,
Edlach an der Rax
,
Austria Inferioar?
), a fost un ziarist ?i dramaturg
evreu
originar din
Ungaria
?i care a tr?it in
Austria
, care a devenit conduc?tor al luptei pentru dreptul la autodeterminare al poporului evreu. El a pus aceast? lupt? sub semnul ideologiei numite de el
?sionism politic”
?i a fondat
Organiza?ia Sionist?
destinat? s? realizeze implinirea aspira?iilor na?ionale amintite prin rena?terea statal? a evreilor in Sion, nume geografic care in tradi?ia evreiasc? simbolizeaz? Ierusalimul ?i ?ara str?mo?easc? a evreilor, Eretz Israel (Palestina). Herzl este supranumit
vizionarul statului Israel
???? ????? ?????, deoarece a crezut cu t?rie c? se poate crea din nou un stat pentru poporul evreu, risipit pan? atunci in lume, ?i supus in multe locuri la persecu?ii, ?i a preg?tit condi?ii concrete pentru realizarea acestei viziuni.
De la Primul Congres sionist care a avut loc la Basel in anul
1897
?i pan? la moartea timpurie a lui Herzl in
1904
, mi?carea sionist? a devenit o mi?care politic? pragmatic?, dinamic? ?i de anvergur?. Ideile lui Herzl au g?sit r?sunet in randurile evreilor din Europa ?i in comunit??ile evreie?ti din intreaga lume. Sprijinul maselor de evrei, mai ales din estul Europei, dar ?i din vest ?i din lumea islamic?, a influen?at cre?terea valurilor de emigrare a evreilor in Palestina, ?i a netezit in cele din urm? calea pentru infiin?area in anul 1948 a
Statului Israel
.
Theodor Herzl s-a n?scut in 1860 la Pesta, azi parte din
Budapesta
, intr-o familie evreiasc? instruit? ?i asimilat? la cultura prevalent? in imperiul habsburgic. Limbile vorbite in cas? erau
germana
?i
maghiara
, de asemenea, de copil, Theodor ?i-a insu?it un bagaj de cuvinte ?i expresii
ebraice
necesare mai ales in cermoniile religioase. In copil?rie familia a locuit intr-o cas? aflat? in imediata apropiere a
Sinagogii Mari
neologe
de pe strada Dohany. Mama sa, Jeannette sau Johanna Nannette n?scut? Diamant (1836, Pesta - 1911,Viena) era germanofon?, familiarizat? cu cultura austriac?. Tat?l, Jakob, n?scut la
Zemun
(Semlin), pe teritoriul actual al
Serbiei
(1835 - 1902, Viena) a fost o vreme director la banca ?Hungaria”, mai tarziu s-a ocupat cu comercializarea
lemnului
. Copilul a inv??at la o ?coal? evreiasc?, apoi a inceput studiile secundare la Liceul public real (viitorul liceu Eotvos Jozsef). Din pricina atmosferei ostile in aceast? institu?ie ?colar?, dupa ce a luat lec?ii private, in
1876
-
1878
a inv??at la gimnaziul de elit?, tolerant, al Bisericii Luterane din Pesta, unde aproape jum?tate din elevi erau evrei. Din anul
1878
Herzl a plecat la studii de drept la
Universitatea din Viena
, fiind pan? in anul
1883
?i membru al corpora?iei studen?e?ti Albia. In cadrul acesteia a fost martor ?i la numeroase manifest?ri
antisemite
?i a luat o singur? dat? parte la unul din
duelurile
tradi?ionale -
Mensur
, fiind secondat de colegul Franz Staerck. La 16 mai 1884 a promovat facultatea cu titlul de doctor in drept, iar in august
1884
- iunie
1885
a absolvit stagiul de avocatur? efectuat la Viena ?i Salzburg. In cele din urm? nu a practicat dreptul, nemul?umit fiind, cum s-a exprimat, de ?bariera de sticl?”, care punea obstacole carierei juri?tilor evrei ?i fiind totodat? atras de jurnalistic? ?i literatur?. A fost, intre altele, autorul unor drame ?i comedii in limba
german?
.
Prima carte care exprima ideile unui stat evreiesc a fost ?Altneuland”, roman utopic scris in limba german?. Edi?ia a II-a, ap?rut? la
Leipzig
in 1902 purta inscrip?ia:
"Im Jahre 1902 sorgte Theodor (Binjamin S'ew) Herzl mit dem Erscheinen eines utopischen romans fur eine Uberraschung. In der Einleitung schrieb er "Wenn ihr wollt, ist es kein Marchen". Schon wenige Monate spater erschien das Buch auch auf hebraisch. Der Titel: "Tel-Awiw"
[4]
.
- Altneuland
. (??ara veche - nou?”)
[5]
.
- Der Judenstaat
. Manesse, Zurich 2006,
ISBN 978-3-7175-4055-7
.(?Statul evreilor”)
- Der Judenstaat. Versuch einer modernen Losung der Judenfrage
. Olbaum, Augsburg 2004,
ISBN 3-927217-13-1
(?Statul evreilor. C?utarea unei rezolv?ri in spirit modern a problemei evreie?ti”
- Briefe und Tagebucher
(Scrisori ?i jurnale) 7 volume. editat? de
Alex Bein
,
Hermann Greive
, Moshe Schaerf und
Julius H. Schoeps
. Propylaen, Frankfurt/M., Berlin 1983?96.
- ^
a
b
Katalog der Deutschen Nationalbibliothek
, accesat in
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
CONOR
[*]
[[
CONOR
(authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]]
- ^
de
Herzl, Theodor:
Altneuland
Leipzig, 1902,
haGalil-Volltext
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- ^
de
Herzl, Theodor:
Altneuland
(in
german?
??ara veche - nou?”
) (1860-1904) publ. in Berlin de H. Seemann, 1900, (an editable web page on Open Library, not in copyright, contributors: Robarts & University of Toronto, call nr: AAT-1306, cat. rec.: MARCXML), Library of Congress PT2617 E825 A72 1900, ID Numbers Open Library OL23271804M,
[1]
accesat: 3 mai 2012