T?tari

Pagina ?Tatari” trimite aici. Pentru un sat in Bulgaria vede?i Tatari, Plevna .

T?tarii sunt o comunitate de origine mongolo-turco-turanic? dispersa?i pe arii intinse ale Asiei , dar prezen?i pe arii restranse ?i in anumite regiuni ale Europei de Est , inclusiv in Dobrogea .

Etnogenez? [ modificare | modificare surs? ]

Etnogeneza t?tarilor de ast?zi suscit? controverse vii ?i puncte de vedere uneori contradictorii: prima teorie, mai veche, ai c?rei partizani sunt indeosebi autorii ru?i , ii consider? pe vechii t?tari ca fiind de origine mongol? . Al doilea punct de vedere, care cap?t? o pondere din ce in ce mai mare printre istorici, ii apreciaz? pe t?tari, de la bun inceput, ca element component al lumii proto-turce. ^[1] Cunoscu?i deja de cronicarii chinezi sub numele de ?Da-da” sau ?Ta-ta” ?i de cronicarii persani sub numele de ?Tatar”, ei in?i?i se numeau ?Tatar”, in cronica autohton? Istoria secret? a Mongolilor , epopee contemporan? intr?rii lor pe scena istoriei universale la inceputul secolului al XIII-lea .

T?tarii, care in secolul al V-lea d.C. tr?iau in de?ertul Gobi , dup? subjugarea lor in secolul al IX-lea de c?tre dinastia Liao din China, au migrat spre sud ?i au participat la fondarea Imperiului mongol al lui Genghis Han .

O diferen?? fundamental? dintre mongoli ?i t?tari const?, azi, in religiile diferite pe care ace?tia le-au imbr??i?at: in timp ce mongolii practic? budismul de orientare lamaist? , t?tarii sunt musulmani sunni?i . Dup? retragerea mongolilor din Europa, o parte dintre ace?tia au r?mas aproape, aceia fiind numi?i t?tari. Au luat religia musulman? de la turci. Aspectele t?tarilor dovedesc faptul c? ei nu sunt de origine turcic?, ci mongol?.

De la hanatele t?t?re?ti la Republica Tatarstan [ modificare | modificare surs? ]

In Evul Mediu, t?tarii au ocupat arii intinse ale Rusiei de azi, in special cele din vecin?tatea fluviului Volga . Unele din aceste teritorii au constituit hanate t?t?re?ti independente care au fost treptat cucerite de ru?i, in special de trupele de cazaci cre?tini ortodoc?i ale acestora, special constituite pentru a lupta impotriva t?tarilor respectiv impotriva semin?iilor turce musulmane. Dou? din aceste hanate t?tare?ti au fost in mod deosebit remarcabile pentru longevitatea ?i insemn?tatea lor politico-militar?: la nord, cel din Kazan de pe cursul superior al Volgii, ?i cel din Astrahan la confluen?a fluviului cu Marea Caspic? . Ambele au devenit cu timpul parte a Rusiei ?ariste . Dup? preluarea puterii de c?tre sovietici, fostul hanat de la Kazan a devenit o Republic? Sovietic? Autonom? T?t?reasc?, transformat? dup? 1991 in Republica semi-indepentent? denumit? Tatarstan .

Hoarda de Aur ?i t?tarii din Crimeea [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: T?tarii crimeeni .

O alt? regiune a fostei Rusii ?ariste ?i timp de mai multe secole otoman?, unde t?tarii ?i-au creat un stat ?i structuri politice, cuprindea Crimeea de azi ?i regiunile invecinate acesteia riverane M?rii Negre care a inclus pentru un timp ?i a?a-zisul Bugeac , sau sudul istoric al Basarabiei . Acest hanat s-a denumit Hoarda de Aur, iar adesea trupe provenind de aici au invadat in evul mediu, sau chiar mai tarziu, in raiduri cu caracter punitiv, Moldova sau Transilvania. Unul din motivele pentru care Maria Tereza a infiintat regimentele gr?niceresti din estul Transilvaniei l-au constituit invaziile t?t?re?ti in aceast? provincie. Hoarda de Aur a c?zut cu timpul sub domina?ia Sultanului otoman de la Istanbul ?i a fost cucerit? de ru?i in timpul domniei ?arinei Ecaterinei a II-a ?i a generalului ei, Potemkin . Cu toate acestea Crimeea a continuat sa adaposteasca o importanta populatie t?t?reasca. In timpul Rusiei Sovietice din perioada interbelic?, ace?ti t?tari, aidoma celor din Kazan, au ob?inut un statut formal de autonomie regional? ?i cultural?. In timpul ocupa?iei naziste a Crimeei, ace?ti t?tari au fost acuza?i de colaborationism cu germanii, iar ei au fost deporta?i din Crimeea in Asia Central?. Aceste deport?ri au fost descrise mai tarziu drept "etno-genocid", iar mai recent, unii din ace?ti t?tari au inceput s? se reintoarc? in Crimeea (pe vremea cand teritoriul apar?inea Ucrainei), azi sub ocupa?ia Federa?iei Ruse.

T?tarii din Dobrogea [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: T?tarii din Romania .

T?tarii din Dobrogea num?r? aproximativ 20.000-25.000 de persoane ?i sunt urma?ii t?tarilor din hanatul Hoardei de Aur (din Bugeacul ?i Crimeea invecinate), coloniza?i aici. In Romania, ei sunt alia?i politic cu coreligionarii lor turci ?i trimit in Parlamentul Romaniei cate un deputat. Dintre a?ez?rile dobrogene, ora?ul Medgidia , renumit pentru geamia sa “ Abdul Medgid “ are o concentra?ie insemnat? de t?tari autohtoni. In multe localit??i din jude?ele Constan?a ?i Tulcea se g?sesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mul?i ani in urm?, avand valoare istoric? (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent, indeosebi dup? Revolu?ia din '89. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datind din anul 1456. In prezent aceasta face parte din patrimoniul cultural al statului ?i este in restaurare.

T?tarii in alte p?r?i [ modificare | modificare surs? ]

Comunit??i autonome de t?tari se g?sesc in diverse ??ri: Bulgaria, Ucraina, Polonia.

In Polonia , t?tarii tr?iesc ca autohtoni in cateva sate din apropierea a?ez?rii Białystok . Ace?ti t?tari au fost coloniza?i aici in Evul Mediu ?i, in prezent, au adoptat, in mare parte, limba ?i obiceiurile polonilor majoritari. Ei reprezint? o curiozitate printre t?tari, ca fiind singurii din aceast? semin?ie care sunt cre?tini, mai precis de religie romano-catolic? . T?tarii musulmani locuiesc in doar dou? sate in voievodatul Podlasia: Bohoniki ?i Kruszyniany. De asemenea, comunit??i ale t?tarilor se mai pot intalni ?i in zona urban? Gda?sk , Var?ovia ?i Gorzow . Num?rul total se cifreaz? la 3.000 persoane.

T?tari renumi?i [ modificare | modificare surs? ]

Charles Bronson (1921-2003), actor american
Aliya Mustafina (n. 1994), gimnast? rus?
Dinara Safina (n. 1986), juc?toare de tenis de camp rus?
Marat Safin (n. 1980), juc?tor de tenis de camp ?i politician rus
Irina Shayk (n. 1986), fotomodel ?i actri?? rus?
Aida Garifullina (n. 1987), sopran? rus?

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

Originea T?tarilor , Tahsin Gemil, Editura Kriterion, 1997
Din istoria t?tarilor de la Ginghis Han la Gorbaciov , Mehmet Ablay, Nicolae Ciachir , Editura Kriterion, 1997
T?tarii in istoria romanilor, Vol. 2 , Marian Cojoc, Editura Muntenia, Constan?a, 2005
Dic?ionarul personalit??ilor turco-t?tare din Romania , Agi-Amet Gemal, Editura Metafora, Constan?a, 1999

Note [ modificare | modificare surs? ]

^ R?zboinicii care au terorizat principatele romane timp de secole: cine au fost cu adev?rat t?tarii, cei pe care ?nici apa cea mai repede nu-i poate opri“ , 5 iulie 2016, Cosmin Zamfirache, Adev?rul , accesat la 4 septembrie 2016

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Monumente etnografice t?t?r??ti in muzeele in aer liber din Romania
Istoria ?i tradi?iile minorit??ilor din Romania
Uniunea Cultural? a T?tarilor din Romania
Tatar.Net Arhivat in 7 ianuarie 2011 , la Wayback Machine .
T?tarii Arhivat in 17 septembrie 2011 , la Wayback Machine .
en The Question of National Identity among Tatars in the 20th Century Arhivat in 22 mai 2011 , la Wayback Machine .

[1] R?zboinicii care au terorizat principatele romane timp de secole: cine au fost cu adev?rat t?tarii, cei pe care ?nici apa cea mai repede nu-i poate opri“ , 5 iulie 2016, Cosmin Zamfirache, Adev?rul , accesat la 4 septembrie 2016

[1]