Heptograma s?pt?manii, pentru zilele de s?pt?man? sau planet?
S?pt?mana
este o unitate de
timp
mai lung? decat o
zi
?i mai scurt? decat o
lun?
. In majoritatea
calendarelor
, inclusiv cel
gregorian
, s?pt?mana are 7 zile.
S?pt?mana este, in cele mai multe
culturi
, o perioad? de
?apte
zile consecutive. Dup? tradi?iile
cre?tine
,
evreie?ti
, ?i
musulmane
s?pt?mana incepe cu ziua de
duminic?
. La fel ?i in
Statele Unite ale Americii
.
In cele mai multe state
Europene
, s?pt?mana incepe, dup?
lista de standarde ISO
8601
, cu
luni
ca
prima
zi a s?pt?manii.
Rezumarea celor ?apte zile intr-o s?pt?man?, rezult? din perioada unei
luni
, care este perioada unei
faze ale lunii
. Denumirea zilelor s?pt?manii au originea in
Egiptul Antic
?i
Babilon
, unde fiecare
zi
era dedicat? unui
Zeu
.
Br??ar? italian? de secol XIX cu patronii zilelor s?pt?manii:
Diana
pentru luni,
Marte
pentru mar?i,
Mercur
pentru miercuri,
Jupiter
pentru joi,
Venus
pentru vineri,
Saturn
pentru samb?t?, ?i
Apolo
ca soarele pentru duminic?.
Samb?t?, respectiv samb?t? seara (
amurg
) ?i duminic?, adeseori se numesc
?
weekendul
”
(prescurtat
WE
, in
eng.
,
WeekEnd
) ?i sunt zilele odihnirii ?i recrea?iei. In aceast? situa?ie celelalte
cinci
zile sunt cunoscute ca fiind zile lucr?toare.
Zilele s?pt?manii in
limba roman?
provin din
limba latin?
, unde fiecare zi era numit? dup? o
zeitate
:
Cea mai veche eviden?? despre s?pt?mana de ?apte zile se g?se?te in
Vechiul Testament
, in raportul crea?iunii din cartea Genezei, prima carte din Biblie, cu mult inainte de apari?ia poporului evreu.
In
Egiptul Antic
nu existau s?pt?mani in sensul de cicluri de ?apte zile, ci se foloseau cicluri de 10 zile, astfel incat un an era compus din 12 luni, fiecare avand 30 de zile, plus 5 zile deosebite, de s?rb?toare. Un sistem de imp?r?ire a anului similar cu cel folosit in Egiptul antic a fost folosit ?i in
Fran?a
intre 1793 ?i 1805, fiind propus de
Gaspard Monge
?i adoptat de republicanii plini de zel pentru schimb?ri revolu?ionare.
In timpul
Romei Antice
era folosit un ciclu de opt zile, odat? la opt zile existand o "zi de pia??" - adic? acea zi in care agricultorii i?i aduceau marfa in pie?ele din ora?ele romane.
Alte experimente cu privire la un ciclu cronologic care s? inlocuiasc? s?pt?mana s-au f?cut in
Uniunea Sovietic?
intre 1929 ?i 1939. S-au folosit cicluri de cinci zile ?i de ?ase zile.
Potrivit tradi?iei
iudaice
ultima zi a s?pt?manii este
?abatul
- ceea ce corespunde sambetei, celelalte zile ale s?pt?manii nepurtand nume la evrei, ci fiind definite prin succesiunea lor fa?? de ?abat (a intaia, a doua,..., a ?asea, care mai e numit? ?i ziua preg?tirii). Preluand ordinea zilelor s?pt?manii de la evrei, grecii cre?tini au pan? ?i ast?zi duminica drept prima zi a s?pt?manii, duminica fiind desemnat? de "ziua Domnului" - ziua in care, potrivit credin?ei cre?tine, a inviat Isus -, iar lunea este nunmit? "deutera", adic? ziua a doua.
Dac? ?abatul, ultima zi a s?pt?manii, era ziua de odihn?, mai tarziu, in Europa care a ajuns s? fie dominat? de religia
cre?tin?
, ziua de odihn? a devenit duminica - ?ziua Domnului" -, care a ajuns apoi s? fie ?i socotit? impropriu ca ultima zi a s?pt?manii. Din moment ce Iisus a inviat in prima zi a s?pt?manii iar toat? cre?tin?tatea serbeaz? Invierea Duminic?, nu Luni, este clar c? Duminica este num?rat? artificial ca fiind ultima zi a s?pt?manii, ea fiind prima, f?r? echivoc.
In ??rile dominate de religia
islamic?
ziua de odihn? s?pt?manal? este vinerea.