Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?
Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ Молдавская Советская Социалистическая Республика
← ← 1940  ?  1991 → →
Drapel Stem?
Deviz? na?ional?
Proletari din toate ??rile, uni?i-v?!
Imn na?ional
? Молдова ку доине стрэбуне пе плаюрь ” ( Moldova cu Doine str?bune pe Plaiuri ) (1945?1980) ? Молдова Советикэ ” ( Moldova Sovietic? ) (1980?1991)
Localizarea RSS Moldoveneasc? in cadrul URSS .
Harta RSSM trasat? peste cea a guberniei Basarabia ?i stangii Nistrului.
Capital?	Chi?in?u
Limb?	Limba roman? (sub denumirea oficial? de Limba moldoveneasc? ) Limba rus?
Religie	f?r? ( Ateism )
Guvernare
Form? de guvernare	republic? sovietic? [*] ​
Prim-secretar al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasc?
- 1940 ? 1941	Piotr Borodin (primul)
- 1991	Grigore Eremei (ultimul)
Pre?edinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovene?ti
- 1941 ?i 1944 ? 1947	Nikita Salogor (primul)
- 1990 ? 1991	Alexandru Mo?anu (ultimul)
Pre?edinte al Sovietului de mini?tri al RSS Moldovene?ti
- 1945 ? 1946	Nicolae Coval (primul)
- 1990 ? 1991	Mircea Druc (ultimul)
Legislativ	Verhovnii Sovet Moldavii [*] [[ Verhovnii Sovet Moldavii |​]]
Istorie
Ocupa?ia sovietic? a Basarabiei	2 august 1940
Declara?ia de independen?? a Republicii Moldova	27 august 1991
Date statistice
Suprafa??
- 1989	33.843 km²
Popula?ie
- 1989	4.337.600 loc.
Densitate	128,2 loc./km²
Economie
Moned?	Rubl?
Modific? date / text

Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (in romana moldoveneasc? cu alfabet chirilic : Република Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ , in rus? Молда?вская Сове?тская Социалисти?ческая Респу?блика sau МССР; abreviat? RSS Moldoveneasc? sau RSSM ) a fost o republic? constituent? a Uniunii Sovietice din 2 august 1940 ^[1] pan? in 1991 , exceptand perioada 3 septembrie 1941 ? 4 septembrie 1944, cand a fost Guvern?mantul Basarabiei in cadrul Romaniei .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Contextul ?i crearea [ modificare | modificare surs? ]

Cea mai mare parte a teritoriului pe care a existat Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? (RSSM) a fost parte a Principatului Moldova. In 1812 , partea r?s?ritean? a Moldovei (numit?, incepand cu acel an, " Basarabia ") a fost ocupat? de Imperiul Rus in urma P?cii de la Bucure?ti incheiat? intre ?ari?ti ?i Imperiul Otoman , cand in mod fraudulos cele dou? imperii au lezat integritatea statului medieval romanesc Moldova. Pan? in 1917 Basarabia a fost o gubernie a Imperiului ?arist, f?r? a avea reprezentare in procesul legislativ sau executiv.

Odat? cu izbucnirea revolu?iei din 1917 , mi?carea roman? de eliberare na?ional? a luat un nou avant in Basarabia. Nou-alesul Sfat al ??rii a proclamat Republica Democratic? Moldoveneasc? pe 15 decembrie 1917 . In urma retragerii dezordonate in ianuarie 1918 de pe frontul din Carpa?i a unor unit??i militare ruse, in care corpul de ofi?eri a fost inlocuit cu activi?ti bol?evici (comisari ru?i), in Ungheni , Chi?in?u ?i Tighina au avut loc nenum?rate crime. Neavand unit??i militare proprii, Sfatul ??rii (al Basarabiei) a f?cut apel la armata roman?, care dup? ce a eliberat ora?ul Tighina de ultimele trupe de solda?i ru?i dezorganiza?i, s-a retras inapoi peste Prut . La 24 ianuarie 1918 , Sfatul ??rii a proclamat independen?a Republicii Democratice Moldovene?ti , pentru ca pe 9 aprilie 1918 s? proclame unirea cu Romania cu 86 de voturi "pentru", 3 "impotriv?", 36 de ab?ineri ?i 13 absen?e (din totalul de 138 de deputa?i).

Teritoriul cuprins intre raurile Nistru si Bugul de Sud, cuprinzand ora?e ca: Movil?u (Moghil?u), Ber?ad , Iampol , Ribni?a , Barzula , Dub?sari , Golta , Tiraspol , Ovidiopol , Odesa ?i Oceacov , a avut de-a lungul secolelor o componen?? etnic? mixt?. In Evul Mediu, romanii basarabeni reprezentau circa 1/2 din popula?ia sa destul de mic?, restul fiind ucraineni ?i t?tari nogai (un trib al t?tarilor din Crimeea). Incepand cu sfar?itul secolului al XVII-lea, acest teritoriu a intrat in administrarea direct? a Imperiului otoman, unde era cunoscut sub numele " Yedisanul de Vest". In 1792 el a intrat in componen?a Imperiului rus, ceea ce a dus la o schimbare radical? a componen?ei sale etnice: t?tarii au fost obliga?i s? plece, iar nobilimea rus? a primit vaste teritorii nepopulate. Astfel au venit multi ??rani ?i coloni?ti ru?i, ucraineni ?i evrei. In 1917-1918, romanii basarabeni erau majoritari doar in sate situate la mic? distan?? de Nistru.

RSS Moldoveneasc? dup? crearea sa pe 2 August 1940.

Pe 12 octombrie 1924 , Uniunea Sovietic? a infiin?at o republic? autonom?, RSSA Moldoveneasc? , in componen?a RSS Ucrainene , pe o parte din teritoriul dintre raurile Nistru ?i Bugul de Sud, republic? in cadrul c?reia romanii (sau moldovenii, conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din popula?ie. Acest lucru a fost f?cut in speran?a determin?rii romanilor basarabeni s? se rup? de Romania . ^{[2] [3]}

Protocolul adi?ional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop , privitor la sferele de influen?? ?i domina?ie in estul Europei, semnat intre Uniunea Sovietic? ?i Germania nazist? la 23 august 1939 , a dus la trecerea la 28 iunie 1940 prin ultimatum (din partea guvernului URRS-ului) ?i cedare (din partea Consiliului de Coroan? al Romaniei) a teritoriilor dintre Prut ?i Nistru ( Basarabia ), dar ?i a nordului Bucovinei , in componen?a URSS-ului. ?inutul Her?a , de?i nu a fost inclus in protocol, a fost ocupat, de asemenea, de c?tre armata sovietic?. Ini?ial, Basarabia f?r? jude?ele Hotin , Ismail ?i Cetatea Alb? , plus o parte a RSSA Moldovene?ti (aproximativ corespunz?toare teritoriului actual al Transnistriei ) au fost incluse in RSS Moldoveneasc? infiin?at? la 2 august 1940 , printr-un decret semnat de Stalin, pretinzandu-se c? ini?iativa a apar?inut majorit??ii oamenilor muncii din regiune. Numai in perioada dintre 28 iunie ?i 10 iulie s-au inregistrat circa 1.100 soviete la sate, 2 ? in localit??ile urbane, 4 ? la nivel de plase ?i jude?e. In componen?a lor au intrat circa 8.000 de muncitori, ??rani ?i intelectuali. Aceste cifre ilustreaz? faptul c? formalit??ile trebuiau respectate: noua republic? sovietic? nu putea fi creat? f?r? acordul unor reprezentan?i ai categoriilor sociale nevoia?e, in numele c?rora s-a instaurat puterea sovietic? in cea mai mare parte a Imperiului rus, incepand cu 1917. Astfel, RSS Moldoveneasc? a devenit o republic? unional? separat? in cadrul URSS-ului, cu drept teoretic de secesiune.

La 22 iunie 1941 Romania, aliat? cu Germania, a atacat Uniunea Sovietic?. Pan? la 26 iulie 1941 , Basarabia ?i nordul Bucovinei au revenit in cadrul Romaniei. La 27 iulie 1941 , Antonescu a ordonat armatei romane s? continue inaintarea peste raul Nistru in teritoriul sovietic, ocupand astfel ?i Transnistria .

In februarie-august 1944, Uniunea Sovietic? a reocupat Moldova r?s?ritean? ?i a organizat din nou RSS Moldoveneasc?. Din punct de vedere juridic, frontiera de pe raul Prut a fost legalizat?, oficial, in patru randuri de comunitatea interna?ional? (inclusiv Romania):

• la tratatul de pace de la Paris in 1947 , ca frontier? romano-sovietic?;
• la data de 28 august 1991, ca frontier? moldo-roman? prin recunoa?terea independen?ei Republicii Moldova de c?tre Romania;
• la data de 8 decembrie 1991, prin recunoa?terea CSI -ului (inclusiv R.M.) de c?tre Romania;
• la data de 27 iunie 2014, prin acordul de asociere R.M.-U.E .

Reorganizarea teritorial? [ modificare | modificare surs? ]

Din iunie 1940, timp de cinci s?pt?mani, noua RSS Moldoveneasc? cuprindea intreaga Basarabie (delimitat? in 1812) ?i intreaga RASSM -ul (delimitat? in 1924, in Podolia ) cu o suprafa?? de 52.710 kmp. In august 1940, s-au delimitat noi hotare intre RSS Moldoveneasc? ?i RSS Ucrainean? (din cadrul URSS-ului), transferand 24.460 kmp in favoarea celei din urm?, ?i l?sand astfel celei dintai o suprafa?? de 28.250 kmp.

RSS Moldoveneasc? dup? reorganizarea teritorial? in urma celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Pe 11 noiembrie 1940, RSS Moldoveneasc? (in limitele sale din august 1940) a fost reorganizat? teritorial in raioane , dup? modelul sovietic. ^[4] Astfel, in cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti ( RSSM ) au fost create urm?toarele unit??i administrative:

• Raionul C?l?ra?i
• Raionul C?u?eni
• Raionul Cimi?lia
• Raionul Edine?
• Raionul F?le?ti
• Raionul Flore?ti
• Raionul Cotovschi
• Raionul Leova
• Raionul Orhei
• Raionul Rezina
• Raionul Ri?cani
• Raionul Singerei (Lazovsk, in perioada 1957-1991)
• Raionul Vulc?ne?ti

In perioada 3 septembrie 1941 ? 4 septembrie 1944, teritoriul a fost organizat ca Guvern?mant al Basarabiei in cadrul Romaniei , avand in componen?? nou? jude?e. ^[5]

O nou? delimitare repartizeaz? c?tre RSS Moldoveneasc? 5.593 kmp in jum?tatea de sud a jude?ului Hotinului ?i din Bugeac (mici por?iuni din fostele jude?e romane?ti Cetatea Alb? ?i Ismail cu micul sat dun?rean Giurgiule?ti , toate trei cedate in intregimea lor RSS Ucrainene in 1940), delimitand pentru RSSM o suprafa?? de 33.843 kmp. Au existat ?i modific?ri minore ale hotarului transnistrean cu RSS Ucrainean?. In 1948, prin reforma administrativ-teritorial?, jude?ele au fost desfiin?ate, iar teritoriul RSS Moldovene?ti a fost organizat din nou in raioane.

Perioada stalinist?: deport?rile ?i persecu?iile [ modificare | modificare surs? ]

Istoria Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
R?zboaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Desc?lecatul Moldovei B?t?lii
Epoca fanariot?
Tratatul de la Bucure?ti
Basarabia
Basarabia sub ocupa?ie rus?
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Colonizarea
Basarabia roman?
Republica Democratic? Moldoveneasc?
Unirea Basarabiei cu Romania
Basarabia in cadrul Romaniei
Guvern?mantul Basarabiei
Basarabia sovietic?
RASS Moldoveneasc?
RSS Moldoveneasc?
Moldova contemporan?
Declara?ia de Independen??
Republica Moldova
Identitate na?ional?
Transnistria
G?g?uzia
Protestele din 2009
Portal Moldova   v   ?   d   ?   m

Inainte ?i dup? Al Doilea R?zboi Mondial , Uniunea Sovietic? a deportat un num?r foarte mare de persoane din Basarabia ?i Bucovina la munc? for?at?, unde mul?i dintre ei au murit sau au fost executa?i. Deportate erau persoanele care fuseser? declarate inamici ai clasei muncitoare de politica stalinist?. Erau incluse persoane care fuseser? poli?i?ti, solda?i, clerici, proprietari de terenuri (atat nobili cat ?i ??rani impropriet?ri?i), membri ai partidelor politice istorice ?i to?i cei ce-?i exprimaser? dezacordul fa?? de regim (o mare parte din popula?ie ?i majoritatea popula?iei educate), stalpii culturii romane?ti. In plus popula?ia de etnie roman? a fost mutat? de la regiunile de grani??. ( Vezi ?i Transferuri de popula?ie in Uniunea Sovietic? ?i Coloniz?rile for?ate in Uniunea Sovietic? ). Au fost deportate mai ales persoane de etnie roman?, dar nu exclusiv, deport?rile fiind direc?ionate c?tre cei care s-ar fi putut opune invaziei sovietice. Un exemplu este satul Br?tu?eni , sat majoritar ucrainean, de unde cei deporta?i nu s-au mai intors niciodat? la casele lor. ^{[ necesit? citare ]}

Potrivit cercet?rilor istoricului rus Nikolai Teodorovici Bugai, de la Universitatea din Moscova , care in anii 1992-1993 a avut acces la arhiva NKVD-MVD-KGB ?i la coresponden?a intre Stalin ?i mini?trii s?i, indeob?te Kruglov ^[6] , intre iulie 1940 ?i decembrie 1953, un num?r de 332.500 de persoane au fost deportate din teritoriul anexat de URSS in 1940: romani, ru?i albi (antibol?evici), refugia?i care fugiser? din URSS, minorit??i religioase, dintre care 47.000 mai erau inc? in via??, in locurile de deportare, in 1954. Aceasta reprezint? o medie de 90 de persoane pe zi sau 2.700 pe lun?, dar practic deport?rile se efectuau in valuri, in func?ie de disponibilitatea materialului feroviar ?i rutier.

Conform cercet?rilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii :

• Intre iunie 1940 ?i iunie 1941, 300.000 de basarabeni ?i bucovineni au fost deporta?i, din care 57.000 au murit ^[7] ;
• Intre martie 1944 ?i mai 1945, 390.000 de basarabeni ?i bucovineni au fost deporta?i, din care 51.000 au murit ^[8] ;
• Intre mai 1945 ?i decembrie 1953, 1.654.000 de basarabeni ?i bucovineni au fost deporta?i, din care 215.000 au murit (majoritatea in Gulag ?i pe drum) ^[9] .

In total, dup? Rudolf Joseph Rummel, aproximativ 2.344.000 de persoane, in mare parte romani, au fost deportate din teritoriile anexate de URSS in 1940 in dauna Romaniei, din care 703.000 au fost ucise. Aceasta reprezint? o medie de 620 de persoane pe zi sau 18.600 pe lun?, ceea ce inseamn? aproximativ un tren de zece vagoane sau un convoi de camioane pe zi.

Potrivit cercet?rilor istoricului american Charles King ^[10] , diferen?a dintre popula?ia teritoriului anexat la recens?mintele din 1938 (romanesc) ?i 1959 (sovietic), ?inand cont de cei 280.000 de evrei deporta?i ?i uci?i in perioada iulie 1941 ? martie 1944 ?i de intensa colonizare sovietic? dup? august 1944, arat? c? deficitul demografic a fost compensat prin colonizare, dar, simultan, c? popula?ia b??tina?? romaneasc?/moldoveneasc? s-a men?inut la fa?a locului in propor?ie de 59% (pentru tot teritoriul anexat, dar, f?r? Transnistria) fa?? de propor?ia de 74% inainte de r?zboi. Procentul de 15% din o medie de trei milioane de persoane reprezint? aproximativ 450.000 de persoane. Mul?i locuitori romani, ru?i albi sau refugia?i anticomuni?ti din Basarabia care nu au reu?it s? fug? in Romania cand URSS a preluat controlul asupra acestui teritoriu, au fost capturate de c?tre for?ele NKVD; un procent ridicat din ace?tia au fost impu?ca?i sau deporta?i. ^[11]

Autorit??ile sovietice au vizat mai multe grupuri socio-economice, datorit? situa?iei lor economice, politice, sau datorit? leg?turilor cu fostul regim romanesc. Ei au fost deporta?i in Siberia ?i in nordul RSS Kazah? ; unii dintre ace?tia au fost inchi?i sau executa?i. In conformitate cu Raportul Tism?neanu , in 1940-1941 pe timp de pace, 86.604 persoane au fost arestate ?i deportate, in timp ce istoricii ru?i au prezentat un num?r estimativ de 90.000 pentru aceea?i perioad?. NKVD -ul s-a concentrat asupra grup?rilor socotite anti-sovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active intre 1944 ?i 1952.

O campanie de eradicare a a?a-zi?ilor chiaburi a fost orientat? contra familiilor ??ranilor proprietari din Basarabia, care au fost deporta?i in Siberia ?i Kazahstan. De exemplu, in dou? zile, 6 iulie ?i 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate prin ordin al ministrului de stat ?i de securitate I.L. Mordove?, in conformitate cu un plan numit ?Opera?iunea Sud”. ^[12]

Alte campanii de deportare au afectat: etnicii germani (al c?ror num?r a sc?zut de la peste 140.000 in 1938 la 4.000 in 1959, datorit? migra?iei voluntare din timpul r?zboiului ?i prin reloc?ri for?ate, in calitate de colaboratori dup? r?zboi) ?i minorit??ile religioase (700 de familii, mai ales adep?i ai cultului Martorii lui Iehova au fost deportate in Siberia, in aprilie 1951, in cadrul planului numit ?Opera?iunea Nord”. ^[12]

Perioada stalinist?: colectivizarea ?i foametea [ modificare | modificare surs? ]

Colectivizarea a fost pus? in aplicare intre 1949 ?i 1950, de?i incerc?ri au fost efectuate mai devreme inc? din 1946. In acest timp, o foamete de mare amploare s-a produs: unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au murit de foame ?i boli intre decembrie 1946 ?i august 1947, al?ii pun cifra la 216.000, la ace?tia se mai adaug? al?i 350.000 care au fost afecta?i de malnutri?ie, dar care au supravie?uit. Nu exist? suficiente dovezi c? aceasta foamete a fost cauzat? sau planificat? de c?tre sovietici ?i indreptate impotriva celui mai mare grup etnic care tr?ia in mediul rural (romanii). Cauza principal? a fost rechizi?ionarea de cantit??i mari de produse agricole de c?tre sovietici, dar a fost favorizat de asemenea, de secet?, de intreruperile provocate de r?zboi ?i colectivizare ^[12] .

In contextul accentu?rii foametei, la sfar?itul anului 1946 ? inceputul lui 1947, a sporit num?rul celor care decid s? treac? Prutul . Urmare a acestui fenomen, ?eful Deta?amentului 22 de gr?niceri, colonelul Vladimir Pavlovici A?ahmanov , d? ordin subalternilor s?i, la telefon ?i la adun?ri, s? fie necru??tori fa?? de cei care vor incerca s? treac? frontiera. In privin?a celor prin?i, A?ahmanov ordon? ca ace?tia s? fie executa?i pe loc, iar fa?? de cei care reu?esc s? treac? Prutul ? s? fie urm?ri?i pe teritoriul Romaniei ?i, in caz c? nu vor putea pune mana pe ei, s? fie impu?ca?i. ^[13]

Perioada 1956?64 [ modificare | modificare surs? ]

Incepand cu regimul lui Hru?ciov , succesorul lui Stalin , supravie?uitorii din Gulag ?i lag?rele de deporta?i au primit permisiunea s? se intoarc? in Basarabia. Imbun?t??irea rela?iilor politice a incheiat ?i perioada de putere absolut? a NKVD -ului, iar economia planificat? centralizat a dus la dezvoltarea in domenii precum: educa?ia, ?tiin?a ?i tehnologia, s?n?tatea ?i industria (cu excep?ia domeniilor care au fost considerate sensibile politic, cum ar fi genetica sau istoria).

Dezvoltarea: 1964?85 [ modificare | modificare surs? ]

In anii '70 ?i '80, RSS Moldoveneasc? a primit investi?ii substan?iale din bugetul URSS-ului, pentru a dezvolta facilit??i industriale ?i ?tiin?ifice, precum ?i pentru construc?ia de locuin?e. In 1971, Consiliul de Mini?tri al URSS -ului a adoptat o decizie "Despre m?surile pentru dezvoltarea viitoare a ora?ului Chi?in?u", care alocau mai mult de un miliard ruble din bugetul URSS-ului, pentru investi?ii ^[14] decizie care ulterior a adus o oarecare prosperitate ?i muncitorii califica?i din intregul URSS. O astfel de alocare a activelor URSS-ului a fost par?ial influen?at? de faptul c?, Leonid Brejnev , conduc?torul real al URSS-ului intre anii 1964 ?i 1982, a fost Prim-Secretar al Partidul Comunist in RSS Moldoveneasc? intre 1950 ?i 1952. Aceste investi?ii s-au oprit in anul 1991, cand Basarabia a ie?it din Uniunea Sovietic?.

Perestroika ?i drumul spre ie?irea din Uniunea Sovietic?: 1985?91 [ modificare | modificare surs? ]

De?i Brejnev ?i al?i primi-secretari ai URSS-ului au avut par?ial succes in suprimarea na?ionalismului existent in RSSM, regimul lui Mihail Gorbaciov a facilitat rena?terea na?ionalismului in regiune. Politicile sale de glasnost ?i perestroika au creat condi?iile pentru exprimarea deschis? a sentimentelor na?ionale ?i au dat posibilitatea republicilor sovietice de a face reforme, independent de guvernul central.

Drumul RSSM-ului c?tre independen?a fa?? de URSS a fost marcat de manifest?ri ale civilor, conservatoarii din est (in special de la Tiraspol), precum ?i activi?ti ai Partidului Comunist din Chi?in?u care au vrut s? men?in? RSSM-ul in Uniunea Sovietic?. Principalul succes al mi?c?rii na?ionaliste intre 1988 ?i 1989 a fost adoptarea la 31 august 1991 de c?tre Sovietului Suprem al RSS Moldova a limbii moldovene?ti ca limb? oficial?, iar in declara?ia de preambul unitatea lingvistic? moldo-roman?, ?i intoarcerea la alfabetul latin pre-sovietic. In 1990, cand a devenit clar faptul c? Basarabia in cele din urm? va deveni independent?, un grup de activi?ti pro-URSS din Transnistria au proclamat Republica Sovietic? Socialist? Nistrean? Moldoveneasc? cu capitala la Tiraspol , care, dup? dizolvarea URSS -ului, a fost redenumit? in Republica Nistrean? Moldoveneasc?.

Sfar?itul ?i ie?irea din Uniunea Sovietic? [ modificare | modificare surs? ]

Numele ??rii s-a schimbat in Republica Moldova pe 23 mai 1991 , ?ara proclamandu-?i independen?a pe 27 august 1991 , odat? cu pr?bu?irea Uniunii Sovietice . Dup? ce, la inceput, s-a manifestat dorin?a de unire cu Romania, a izbucnit un r?zboi in Transnistria in 1992 , sus?inut de armata rus? aflat? acolo. Nici pan? acum guvernul de la Chi?in?u nu are controlul asupra acestei regiuni separatiste.

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Economie [ modificare | modificare surs? ]

De?i era cea mai dens populat? republic? a Uniunii Sovietice, RSS Moldoveneasc? a fost destinat? s? fie doar o ?ar? agricol?, specializat? in special in produc?ia de fructe. Regiunea transnistrean? (in care romanii reprezentau doar 40% din popula?ie), a fost mai industrializat?. In 1990, Transnistria realiza 40% din produsul intern brut ?i 90% din produc?ia de electricitate a RSS Moldovene?ti ^{[ necesit? citare ]} .

Conducere [ modificare | modificare surs? ]

Partidul Comunist Moldovenesc a fost o component? a Partidul Comunist al Uniunii Sovietice . Partidul Comunist a fost partid unic. El a avut puterea suprem?, deoarece toate organiza?iile ?i societ??ile comerciale ii erau direct subordonate.

Elita politic? din RSS Moldoveneasc? a fost una dintre cele mai fidele Moscovei ^[17] . Una dintre dovezi este ?i redenumirea multor ora?e ?i comune dup? diferi?i lideri comuni?ti de la centru.

Cultur? ?i ideologia [ modificare | modificare surs? ]

Cea mai mare parte a elitei romane?ti-moldovene?ti de dinaintea celui de- Al doilea r?zboi mondial , intelectualii , or??enii, ca ?i sute ?i mii de ??rani de rand au fost deporta?i (in special prin deport?rile organizate in 1940, in 1949 ?i in 1951), iar in cateva cazuri intemni?a?i sau uci?i. Chiar ?i in zilele noastre sunt zeci de mii de romani-basarabeni tr?itori in zonele in care au fost ini?ial deporta?i. 295.000 de romani-moldoveni au murit in foametea din 1946-1947, unica foamete care a avut loc in Basarabia. Dup? incheierea celui de-Al doilea r?zboi mondial, au fost adu?i coloni?ti din toat? Uniunea Sovietic?, in special ru?i ?i ucraineni, care au dus la schimbarea compozi?iei etnice.

Romanii basarabeni au fost incuraja?i s? inve?e limba rus? , care era necesar? pentru ocuparea oric?rei func?ii publice. Pozi?iile politice ?i academice erau date in special membrilor grupurilor etnice ne-romane (numai 14% din liderii politici moldoveni erau romani in 1946 , de?i acest procent s-a schimbat pu?in de-a lungul timpului).

Guvernul URSS-ului a incurajat dezvoltarea " culturii moldovene?ti ", considerat? ca fiind diferit? de cea romaneasc?, ca ?i proclamarea existen?ei a?a-zisei limbi moldovene?ti , considerat?, (in ciuda chiar a obiec?iilor unor lingvi?ti sovietici), ca fiind deosebit? de limba roman? . Criticii literari subliniau influen?a ruseasc? asupra literaturii romane?ti-moldovene?ti, ignorand trecutul comun al literaturii moldovene?ti in cadrul mai larg al literaturii romane. Pentru a sublinia presupusele diferen?e ?i pentru a rupe leg?turile cu Romania, limba roman? (moldoveneasc?) a fost scris? cu alfabetul chirilic . Numele unor ora?e ?i sate au fost modificate pentru a le da o sonoritate mai slav? sau au fost rebotezate cu numele unor lideri bol?evici.

Propaganda oficial? a incercat s? indoctrineze prin propagand? ideea c? romanii i-au asuprit pe moldoveni inainte ca Basarabia s? fie eliberat? de sovietici . Astfel, ideologia sovietic? de stat a Republicii Sovietice Socialiste Moldovene?ti avea trei aspecte:

• un aspect politic: Comunismul
• un aspect economic: economia de stat
• un aspect na?ional: moldovenismul .

Rela?ia cu Romania socialist? [ modificare | modificare surs? ]

Pe tot parcursul R?zboiului Rece, problema Basarabiei a fost pus? deoparte in Occident, ?i chiar ?i in Romania anilor 1950, cercetarea istoriei Basarabiei a fost un subiect interzis, deoarece Partidul Comunist Roman a incercat s? pun? accentul pe leg?turile dintre romani ?i ru?i, anexarea fiind considerat? doar o dovada a prieteniei cu URSS-ul. ^[22]

Incepand cu anii 1960, Gheorghe Gheorghiu-Dej ?i Nicolae Ceau?escu au inceput o politic? de distan?are fa?? de Uniunea Sovietic?, dar dezbaterea asupra Basarabiei a fost limitat? doar la nivel ?tiin?ific (istoriografie ?i lingvistic?), nu la nivel politic. ^[23]

Avand in vedere c? rela?iile sovieto-romane s-au redus la mijlocul anilor 1960, c?rturari sovietici au publicat lucr?ri istorice cu privire la ?Lupta de unificare a Basarabiei cu patria mam? sovietic?” ( Artiom Lazarev ) ?i ?Dezvoltarea limbii moldovene?ti” ( Nicolae Corl?teanu ). Pe de alt? parte, Academia Roman? a publicat unele note scrise de Karl Marx , care vorbesc despre nedreptatea f?cut? in 1812 prin anexarea Basarabiei de c?tre Imperiul Rus , iar Nicolae Ceau?escu, in 1965 intr-un discurs, a citat o scrisoare a lui Friedrich Engels , in care ?i el a criticat anexarea rus?, in timp ce in 1966, intr-un alt discurs, a denun?at apelurile f?cute de Partidul Comunist Roman c?tre URSS prin care se cerea anexarea Basarabiei ?i a Bucovinei. ^[23]

Problema a fost cu toate acestea adus? in discu?ie ori de cate ori rela?iile cu sovieticii erau reci, dar nu au fost niciodat? un subiect serios pentru negocieri la nivel inalt. Tarziu in noiembrie 1989, cand URSS ?i-a retras sprijinul, in timpul celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Roman, Ceau?escu a denun?at invazia sovietic? din timpul celui de al Doilea R?zboi Mondial. ^[24]

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Monumentul lui Lenin din B?l?i , 1958.
• 
  Timbru al RSSM-ului din 1967, comemorand Revolu?ia din Octombrie .
• 
  Harta etnic? a RSSM-ului, conform recens?mantului sovietic din 1970.
• 
  Bararea Prutului la Coste?ti-Stanca (1972).
• 
  Timbru din 1974 cu ocazia a 50 de ani de la crearea PCM -ului.
• 
  So?ii Ceau?escu pe Aeroportul din Chi?in?u, sosi?i in vizit? in RSSM (2 august 1976).
• 
  Monumentul lui Kotovski din Chi?in?u, in 1980.
• 
  Cas? tradi?ional? din nordul republicii autonome, anii 1980.
• 
  Parad? in B?l?i (anii '80).
• 
  Femei ?i copii la o celebrare sovietic?.
• 
  Chi?in?ul la sfar?itul anilor '80.
• 
  Timbru din 1991.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Noua constitu?ie a RSS Moldovene?ti, de George Cior?nescu ?i R. Flers (englez?) Arhivat in 16 februarie 2009 , la Wayback Machine .
• "A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti." - Mihai Eminescu Arhivat in 10 mai 2007 , la Wayback Machine .
• Cum a fost ciopar?it? Basarabia prin formarea RSSM? , 18 august 2011, Mihai Ta?c?, Adev?rul
• 1989, un an bogat in evenimente peste Prut ^{[ nefunc?ional? ]} , 31 august 2009, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• In Basarabia, miracolul anului 1989 a fost poporul ^{[ nefunc?ional? ]} , 30 octombrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional
• La Chi?in?u, moldovenii au intors tancurile Armatei Ro?ii in cazarm? ^{[ nefunc?ional? ]} , 7 noiembrie 2009, Florin Mihai, Jurnalul Na?ional

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?

• Charles King, The Moldovans: Romania, Russia, and the Politics of Culture , Hoover Institution Press, 2000

v   ?   d   ?   m Republicile Uniunii Sovietice   Uniunea Sovietic? Europa de Est   RSS Belarus?   ·   RSS Moldoveneasc?   ·   RSFS Rus?   ·   RSS Ucrainean? Asia Central?   RSS Kazah?   ·   RSS Kirghiz?   ·   RSS Tadjic?   ·   RSS Turkmen?   ·   RSS Uzbec? Transcaucazia   RSS Armeneasc?   ·   RSS Azerbaidjan?   ·   RSS Gruzin? Statele baltice   RSS Eston?   ·   RSS Leton?   ·   RSS Lituanian? State sovietice efemere   RSFS Transcaucazian? (1922?36)  ·   RSS Carelo-Finic? (1940?56)

v   ?   d   ?   m Statele din Europa de Est in perioada comunismului State satelit Albania  | Bulgaria  | Cehoslovacia  | Germania de Est  | Ungaria  | Polonia  | Romania  | Iugoslavia Republici iugoslave Serbia  | Croa?ia  | Slovenia  | Muntenegru  | Macedonia  | Bosnia ?i Her?egovina Republici cehoslovace Cehia  | Slovacia U.R.S.S Rusia / Uniunea Sovietic? 1927-1953  ? Ucraina  | Belarus  | Basarabia  | Lituania  | Letonia  | Estonia  | 1927-1953  ? 1953-1985  ? 1985-1991 Europa de Est  | Pactul de la Var?ovia  | CAER

v   ?   d   ?   m Subiecte legate de Republica Moldova Istorie Cronologia   · Dacia   · Evul Mediu timpuriu   · Principatul Moldovei   · Gubernia Basarabia (Imperiul Rus)   · RD Moldoveneasc?   · Romania interbelic?   · RASS Moldoveneasc? (URSS)   · Al doilea r?zboi mondial   · RSS Moldoveneasc? (URSS)   · Mi?c?rile secesioniste din Transnistria ?i G?g?uzia   · Republica Moldova contemporan? Geografie Capital?   · Organizarea administrativ-teritorial?   · Ora?e   · Arii protejate   · Rauri   · Flor? ?i Faun? Guvern Constitu?ia   · Parlament   · Rela?ii externe   · Ap?rare   · Legisla?ia Politic? Partide politice ( PAS , PCRM , PDM , PL , PLDM , PSRM , ?OR ) Economie Agricultura ( Vin moldovenesc )   · Banca Na?ional? a Moldovei   · Bursa de Valori   · Companii   · Comunica?ii   · Turism   · Transport Societate Demografie   · Religie   · Minorit??i   · S?rb?tori   · Mass-media   · Educa?ie   · Folclor Cultur? Limba roman?   · Arta   · Cinema   · Buc?t?ria   · Literatura roman?   · Arhitectura in Moldova   · Muzica ( Eurovision )   · Sport   · Patrimoniul mondial UNESCO Alte subiecte Basarabeni   · Drepturile omului   · Drepturi LGBT   · Criminalitatea Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal