Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

R?zboiul troian este un conflict militar celebru al Antichit??ii , care i-a avut ca protagoni?ti pe eroii ahei ?i inamicii acestora, locuitorii ora?ului Troia din Asia Minor ^[1] . Conform mitologiei grece?ti , nein?elegerea ar fi izbucnit dup? ce Paris , prin?ul Troiei, ar fi r?pit-o pe Elena , so?ia lui Menelau , regele Spartei . De?i neconfirmat? istoric, legenda R?zboiului Troian este una din cele mai importante teme ale literaturii Greciei Antice , mai ales datorit? celor dou? mari epopei, Iliada ?i Odiseea , atribuite lui Homer . Iliada relateaz? par?ial ultimul an al asediului Troiei, iar Odiseea descrie drumul intortochiat al intoarcerii acas? a lui Ulise ( Odiseu ), regele Itac?i ?i unul din principalii lideri ai armatei aheilor. Alte segmente ale legendei sunt redate intr-un ciclu de poeme eroice care nu a supravie?uit decat sub forma unor fragmente. Episoadele r?zboiului au constituit material tematic ?i surs? de inspira?ie pentru tragedia greac? sau pentru poe?ii romani Virgiliu ?i Ovidiu .

Cauzele r?zboiului troian sub aspect mitic sunt complexe, deoarece au antrenat chiar ?i zeit??ile Olimpului . Se spune c? in timpul nun?ii zei?ei Thetys cu regele tesalian Peleus , tocmai cand zeii d?n?uiau, ?i-a f?cut apari?ia Eris , personificarea discordiei, inciudat? c? nimeni nu s-a gandit s? o invite, ?i a aruncat in mul?ime un m?r de aur ^[2] pe care st?teau scrise cuvintele ?celei mai frumoase” . V?zand m?rul, Hera , Atena ?i Afrodita s-au gr?bit s?-l revendice, sus?inand fiecare in parte c? le intrece in frumuse?e pe celelalte dou?. Nereu?ind s? ajung? la o in?elegere, cele trei zei?e au hot?rat s? cear? o opinie impar?ial?. De aceea l-au ales ca arbitru pe prin?ul troian Paris. Ademenit cu diferite daruri de invr?jbitele olimpiene, Paris i-a oferit in cele din urm? m?rul Afroditei, dup? ce aceasta i-a promis c? Elena, cea mai frumoas? femeie p?mantean?, ii va deveni so?ie. Prin farmecele specifice, zei?a a determinat-o pe Elena s? se indr?gosteasc? de Paris ?i s? fug? cu el in Troia. Agamemnon , regele din Micene , a hot?rat s? r?zbune onoarea fratelui s?u Menelaus printr-un r?zboi indreptat impotriva cet??ii care a f?cut posibil? ru?inea. De altfel, rela?iile dintre Troia ?i restul Greciei erau oricum foarte tensionate. R?zboiul dintre troieni ?i ahei a durat zece ani, timp in care mul?i eroi au murit, ?i din tab?ra Eladei ( Ahile , Aiax , Patrocles , Antiloh etc.) ?i din cea a Troiei ( Hector , Deifob , Paris etc.). Chiar ?i lumea zeilor s-a divizat in sus?inerea uneia sau alteia din cele dou? tabere: Poseidon , Hera , Atena , Hefaistos ?i Hermes erau de partea aheilor, iar Ares , Apollo , Afrodita , Artemis ?i chiar Zeus erau de partea troienilor. Intr-un sfar?it, aheii reu?esc s? p?trund? in cetatea asediat?, prin vicle?ugul calului troian . Lipsi?i de mil?, ei ii masacreaz? f?r? discriminare pe locuitorii Troiei ?i profaneaz? templele , gest ce va atrage mania zeilor. Pu?ini dintre ahei au reu?it s? se intoarc? acas? dup? r?zboi: cei care nu au murit in lupt?, au fost zdrobi?i la intoarcere de apele infuriate ale lui Poseidon. Ca?iva ahei au intemeiat colonii pe ??rmurile cele mai indep?rtate ale lumii, purta?i fiind de for?ele divine. Dintre troieni, un num?r redus a reu?it s? supravie?uiasc? masacrului. Mult mai tarziu, romanii aveau s? pretind? c? sunt descenden?ii prin?ului Enea , frate al lui Paris, care, dup? c?derea cet??ii, s-a intreptat c?tre Italia impreun? cu al?i troieni supravie?uitori. Legenda este istorisit? de Vergilius in epopeea Eneida .

Grecii antici credeau c? r?zboiul troian chiar a existat, c? a fost un eveniment istoric. Ei ziceau c? a avut loc in secolul al XIII-lea i.Hr. sau al XII-lea i.Hr. ?i c? Troia se afla in vecin?tatea stramtorii Dardanele , adic? in nord-vestul Turciei actuale. Pan? in Epoca modern? s-a crezut c? atat r?zboiul cat ?i ora?ul erau doar ni?te mituri, ?i nu au existat. In 1870 ins?, arheologul german Heinrich Schliemann a excavat un sit arheologic , ?i a estimat c? ar putea fi chiar r?m??i?ele Troiei, lucru confirmat ?i de al?i ca?iva cercet?tori ^[3] . Nu au r?mas ins? dovezi clare c? Troia lui Homer chiar a existat, sau c? oricare din evenimentele prezentate in poemele eroice a avut loc. Mul?i savan?i au c?zut de acord c? mitul r?zboiului troian ar putea avea ?i un miez istoric, epopeile homerice fiind astfel o fuziune de relat?ri despre asedii ?i expedi?ii ale grecilor din Epoca Bronzului sau perioada micenian? . Cei care cred c? legenda r?zboiului troian deriv? dintr-un anumit conflict istoric, il plaseaz? de obicei intre 1300 i.Hr. ?i 1200 i.Hr. , preferand adesea datele oferite de Eratostene ( 1194 i.Hr. - 1184 i.Hr. ) care corespund cu arderea Troiei a VII-a .

Surse [ modificare | modificare surs? ]

Evenimentele din r?zboiul troian au fost narate in multe lucr?ri din literatura greac? ?i adesea inf??i?ate in arta greceasc? . Nu exist? un singur text istoric care s? expun? intreaga poveste a r?zboiului. In schimb, ea poate fi asamblat? din mai multe surse diferite, care uneori relateaz? versiuni contradictorii ale evenimentelor. Cele mai importante surse literare sunt cele dou? poeme epice atribuite lui Homer, Iliada ?i Odiseea, compuse candva intre secolele al IX-lea i.Hr. ?i al VI-lea i.Hr. Fiecare poem nareaz? doar o parte din r?zboi. Iliada acoper? o mic? parte din ultimul an de asediu, iar Odiseea se concentreaz? asupra intoarcerii lui Ulise in Itaca.

Alte episoade din r?zboiul troian au fost dezv?luite in ciclul de poeme epice cunoscut ?i sub numele de ? epopeile ciclice ”: Kypria , Aithiopis , Iliada mic? , Iliou persis , Nostoi ?i Telegoneia ( Telegonia ). Aceste texte au supravie?uit sub form? de fragmente, dar con?inutul lor este cunoscut dintr-un rezumat inclus in Crestomatia lui Proclus . Autorul epopeilor ciclice ?i data cand au fost scrise sunt necunoscute. Se crede c? aceste poeme au fost compuse prin secolul al VII-lea i.Hr sau al VI-lea i.Hr. , dup? apari?ia poemelor homerice .

Atat poemele homerice cat ?i poemele ciclice i?i au originea in dezvoltarea tradi?iei orale a pove?tilor despre r?zboiul troian. Chiar ?i dup? scrierea acestor epopei, mitul despre r?zboiul dintre troieni ?i ahei au continuat s? circule pe cale oral?, in diferite genuri de poezii sau pove?ti . Evenimente ?i detalii ale legendei care sunt prezentate in opere literare abia mai tarziu au fost probabil transmise oral ?i poate sunt la fel de vechi ca epopeile lui Homer. Arta vizual?, cum ar fi pictura vaselor, a fost un alt mod prin care mitul r?zboiului troian a circulat.

Mai tarziu dramaturgii , istoricii ?i al?i intelectuali vor crea lucr?ri inspirate din acest r?zboi. Cei patru mari autori de tragedii ai Atenei : Eschil , Sofocle , Aristofan ?i Euripide au creat multe piese de teatru care portretizeaz? episoade din r?zboiul troian. In cartea a II-a din Eneida sunt oferite cateva detalii despre mitul acestui r?zboi, detalii despre care se crede c? provin din epopeea Iliou persis.

Originea r?zboiului [ modificare | modificare surs? ]

Planul lui Zeus [ modificare | modificare surs? ]

Conform mitologiei grece?ti, Zeus a devenit st?panul lumii ?i regele zeilor, dup? ce l-a detronat pe tat?l s?u, Cronos . Cronos la randul s?u l-a detronat pe Uranus , pentru a fi zeu suprem. Zeus s-a c?s?torit cu sora lui mai mic?, Hera, dar nu i-a fost fidel acesteia, ?i in urma multor rela?ii extraconjugale a avut o sumedenie de copii. Deoarece existau deja in lume prea mul?i oameni, Zeus a g?sit impreun? cu Themis o solu?ie, r?zboiul troian, pentru a depopula p?mantul, mai ales de semizeii descenden?i.

Colina Erorilor [ modificare | modificare surs? ]

Se zice c? dealul pe care ar fi fost in?l?at? Troia se numea "Dealul gre?elilor", deoarece acolo a fost aruncat? zei?a erorii, Ate , cand Zeus s-a maniat pe ea ?i a izgonit-o din Olimp . Ajungand pe p?mant, Ate a blestemat dealul s? fie plin de am?giri ?i s? aduc? ghinion, cu toate c? va fi mult indr?git de oameni. Mai tarziu Ilos , fiul lui Tros , a hot?rat s? inal?e o cetate pe acel deal, de aceea a f?cut sacrificii zeilor ?i le-a cerut incuviin?area. Din cer a c?zut atunci o statuie misterioas? a Atenei, pe care Ilos a considerat-o ca fiind protectoare a viitoarei cet??i. El a numit cetatea Troia sau Ilion , dup? numele lui.

Laomedon [ modificare | modificare surs? ]

Unul din regii Troiei a fost Laomedon , faimos pentru l?comia ?i cinismul s?u. Vrand s? construiasc? ni?te ziduri indestructibile pentru cetatea sa, el aduce o mare mul?ime de salahori , printre care se aflau ?i zeii Poseidon ?i Apollo , deghiza?i in muritori. Ei au fost pedepsi?i de Zeus s? inal?e zidurile Troiei, pentru c? se r?zvr?tiser? cu pu?in timp in urm?. Cand s-a sfar?it zidirea, Laomedon i-a gonit pe lucr?tori, refuzand s? le pl?teasc? munca, ceea ce a atras mania celor doi zei, Poseidon ?i Apollo. Laomedon ?i-a pierdut la scurt timp tronul. A devenit rege in locul lui unul din fiii s?i, Priam .

Visul Hecubei [ modificare | modificare surs? ]

Priam s-a c?s?torit cu Hecuba , care i-a n?scut 50 de copii, printre care se num?r? Hector, Deifob, Enea (dup? unele surse Enea este fiul Afroditei ?i al lui Anchises ) ?i Paris ?i 12 fiice, printre care se num?r? ?i Polixene , Creuse , Laodice ?i Casandra . Despre Casandra , se spune c? l-a f?cut pe Apollo s? o indr?geasc?. Apollo i-a oferit muritoarei darul sibilic, de a prezice viitorul, cu condi?ia s? i se d?ruiasc?. Casandra a acceptat, dar odat? instruit? in tainele profe?iei, nu ?i-a respectat promisiunea. Zeul i-a aruncat o anatem? cumplit?: prevestirile ei nu vor avea credibilitate in randul celorlal?i.

Se zice c? atunci cand Hecuba era ins?rcinat? cu Paris a visat o tor?? care arde intreg ora?ul troian. Preo?ii au t?lm?cit semnele onirice ?i au sf?tuit-o s? sacrifice copilul. Hecuba a refuzat s? comit? actul, a?a c? l-a incredin?at pe Paris unui p?stor ce l-a dus pe muntele Ida ?i l-a abandonat acolo, sperand s?-l ucid? fiarele p?durii.

Alexandru [ modificare | modificare surs? ]

Dup? trei zile, acela?i p?stor de pe Muntele Ida l-a g?sit pe Paris ?i ?tiind c? este fiu de rege l-a crescut in casa lui ?i i-a pus numele Alexandru (?Inving?torul”). Cu timpul, Alexandru ajunge la varsta maturit??ii. Organizand ni?te competi?ii sportive in cetatea sa, Priam porunce?te oamenilor s?i s? aduc? diferite animale pentru a le oferi ca premiu. Printre acestea se num?ra ?i un taur aspectuos crescut chiar de Alexandru ?i luat cu for?a de g?rzile troiene. Alexandru hot?r??te s? i?i recupereze animalul ?i particip? la intreceri, ie?ind inving?tor. Cerand informa?ii despre originile victoriosului efeb , Priam afl? de la p?rintele adoptiv c? tan?rul este chiar fiul lui, Paris. Astfel vl?starul regal i?i reca?tig? drepturile princiare ?i se mut? in palatul troian.

M?rul discordiei ?i judecata lui Paris [ modificare | modificare surs? ]

Cu timpul, Zeus afl? de la Themis ?i de la Prometeu (eliberat de Heracles din Caucaz ) c? el insu?i va fi detronat de un urma?. Alt? profe?ie dezv?luia c? zei?a Thetis, cu care Zeus a avut o rela?ie intim?, va na?te un fiu care i?i va dep??i tat?l in m?re?ie. Poate pentru unul sau ambele motive, Thetis a fost logodit? cu un om, regele Peleus, fiul lui Aiakos , ori din ordinele lui Zeus, ori pentru a o bucura pe Hera, cea care a crescut-o.

To?i zeii au fost invita?i la nunta dintre Thetis ?i Peleu, cu excep?ia zei?ei Eris, personificarea discordiei. Insultat?, ea ?i-a f?cut apari?ia la nunt? invizibil? ?i a adus un cadou de nunt? sau l-a aruncat de la u??. Cadoul era un m?r de aur ("χρυσομηλι?") pe care erau inscrip?ionate cuvintele "Te Kallisti" ("Celei mai frumoase"). Hera, Atena si Afrodita au revendicat m?rul ?i s-au certat mult timp din cauza lui. Nici unul din ceilal?i zei nu a putut s? i?i dea cu p?rerea, pentru c? favorizand-o pe una din ele, atr?gea oprobriul celorlalte 2. In cele din urm?, Zeus le-a trimis impreun? cu Hermes , la prin?ul Paris, pe cand acesta era inc? p?stor pe Muntele Ida. Toate cele 3 zei?e au incercat s?-l mituiasc? pe tan?r. Hera i-a promis ca-l va face rege peste toata Asia (in acea perioad?, "Asia" era numele pentru Asia Mic? de ast?zi), Atena i-a promis c?-l va inzestra cu darul elocven?ei si victorii in lupte, iar Afrodita era dispus? s? i-o dea ca iubit? pe Elena, regina Spartei, una din cele mai frumoase muritoare. Paris i-a cedat m?rul Afroditei, apoi dup? mai multe incidente ?i-a aflat descenden?a regal?.

Peleus ?i Thetis au avut un copil, numit Ahile . Acestuia i s-a ursit c? va avea ori longevitate, dar va r?mane lumii o figur? anonim?, ori va muri de tan?r pe campul de lupt? ?i va r?mane imortalizat in poemele eroice. Mai mult, Calchas a prev?zut cand Ahile avea 9 ani, c? f?r? concursul lui Troia nu se va putea pr?bu?i. Inc? din copil?ria viitorului erou, Thetis a incercat s?-l fac? nemuritor. Ini?ial ea l-a ?inut deasupra focului in timpul nop?ilor pentru ca s? i se ard? p?r?ile muritoare ?i l-a frecat cu ambrozie in timpul zilelor. Peleus care a mai pierdut ca?iva copii in acest mod, a descoperit ce f?cea so?ia lui ?i i-a interzis s? continue. Atunci, Thetis i-a f?cut copilului o baie in raul Styx , din Infern , ale c?rui ape transmiteau nemurire unei fiin?e prin contact direct cu fiecare component? corporal? a acestuia. Deoarece l-a ?inut de c?lcai in timp ce ii f?cea baie, aceast? parte a trupului a r?mas vulnerabil?, iar Ahile nu a dobandit zeificarea complet?. Cand a crescut a devenit unul din cei mai viteji muritori. Pentru a evita profe?ia lui Calchas, Thetis il va ascunde pe Ahile printre fiicele regelui Licomede , astfel incat s? nu fie recunoscut ?i luat s? participe la r?zboiul troian.

Fuga Elenei [ modificare | modificare surs? ]

Elena era cea mai frumoas? muritoare, una din fiicele lui Tyndareus , regele Spartei. Mama ei era Leda , cea care dup? ce a fost sedus? de Zeus, metamorfozat in leb?d?, a n?scut 4 copii: Elena, Clitemnestra , Castor ?i Pollux . Exist? ins? ?i variante care sus?in c? Tyndareus este de fapt tat?l biologic al celor 4 copii sau c? mama Elenei nu este Leda ci Nemesis . Elena a avut o mul?ime de pe?itori, dar tat?l s?u nu a ales nici unul s?-i fie so?, de team? s? nu provoace revolta celorlal?i. Printre numero?ii pe?itori se num?rau ?i Ulise, Aiax , Menelaus, Patrocles etc.

Intr-un final, Ulise a propus un plan pentru a rezolva dilema. In schimbul suportului lui Tyndareus in pe?irea Penelopei , el a sugerat ca Elena s?-?i aleag? singur? so?ul ?i nu tat?l ei (a?a cum se obi?nuia in Grecia din Antichitate pan? in secolul al XX-lea ). To?i pe?itorii au trebuit atunci s? jure c? vor ap?ra mariajul Elenei, indiferent pe cine va opta aceasta.

Elena a hot?rat s? se c?s?toreasc? cu Menelaus. Dar Menelaus nu era acolo, s? o pe?easc? personal ci il trimisese pe fratele lui, Agamemnon, s? ii indeplineasc? aceast? sarcin?. De asemenea, Menelaus i-a promis Afroditei un hecatomb , adic? sacrificarea a 100 de boi, dac? o va ca?tiga pe Elena ?i nu ?i-a ?inut promisiunea, ceea ce a maniat-o pe zei?a iubirii. Cei 2 fra?i, Agamemnon ?i Menelaus, tr?iau in exil in palatul lui Tyndareus de ceva timp. Ei au fost goni?i din Argos , cetatea lor natal?, dup? ce tat?l lor, Atreus a fost ucis iar tronul preluat de fratele lui Thyestes ?i fiul lui Egist . Insurandu-se cu Elena, Menelaus a mo?tenit tronul Spartei, mai ales deoarece Castor ?i Pollux au devenit zei, iar Agamemnon s-a c?s?torit cu Clitemnestra ?i a redobandit cetatea Argos.

Avand o misiune diplomatic? in Sparta, Paris o vede pe Elena ?i se indr?goste?te de ea. Tocmai in acea perioad?, Menelaus era plecat in Creta pentru a-l inmormanta pe unchiul lui, Crateus . Paris, cu ajutorul Afroditei o ademene?te pe Elena ?i o r?pe?te, ducand-o in Troia impreun? cu o parte din comorile regelui spartan. Hera, surescitat? de refuzul lui Paris de a-i oferi intaietate in conflictul m?rului discordiei, provoac? o furtun?, ?i deviaz? corabia indr?gosti?ilor, aducand-o in Egipt , unde zeii o substituie pe Elena cu o inf??i?are asem?n?toare ei, f?cut? din nori, Nephele . (Mitul cu schimbarea Elenei este atribuit poetului sicilian Stesichorus , secolul al VI-lea i.Hr. Pentru Homer nu a existat niciun surogat, iar adev?rata Elena a ajuns in Troia). Apoi, corabia ajunge in Sidon unde Paris popose?te sperand s? nu fie capturat de ni?te poten?iali urm?ritori, ?i in cele din urm? i?i face intrarea Troia.

Fuga Elenei din cetatea natal? motivat? de iubirea fa?? de un personaj str?in are multe precedente in mitologia greac?. Nimfa Io a fost r?pit? din Argos, Europa din Fenicia , Iason a luat-o pe Medeea din Colchis , iar prin?esa troian? Hesione a fost luat? de Heracles care a dat-o lui Telamon din Salamis . Conform lui Herodot , Paris a fost indemnat de aceste exemple s?-?i fure o so?ie din Grecia ?i nu a avut viziunea unui efect punitiv din simplul fapt c? nici in celelalte cazuri nu a existat vreunul.

Adunarea armatei aheilor ?i prima expedi?ie [ modificare | modificare surs? ]

Menelaus i-a cerut lui Agamemnon s? spele prin r?zbunare onoarea pierdut? in urma r?pirii Elenei. Acesta a fost de acord ?i l-a trimis pe Nestor impreun? cu al?i emisari la curtea tuturor regilor ?i prin?ilor ahei, cerandu-le s?-?i respecte jur?mantul ?i s? o readuc? pe Elena.

Ulise ?i Ahile [ modificare | modificare surs? ]

Intre timp, Ulise se insoar? cu Penelopa ?i are cu ea un copil, pe Telemah . Vrand s? evite un r?zboi care i-ar putea distruge familia ?i l-ar putea separa de patria sa, Itaca, Ulise mimeaz? nebunia in fa?a solului lui Agamemnon, Palamede . El incepe s? are p?mantul cu un plug la care injug? un cal schilod ?i un asin ?i seam?n? boabe de sare. Atunci Palamede il ia pe Telemah, copilul lui Ulise, ?i il pune in fa?a plugului, vrand s?-i testeze luciditatea min?ii. Nevrand s?-?i ucid? b?iatul, Ulise i?i modific? direc?ia plugului, tr?dandu-?i astfel pref?c?toria. Este nevoit s? se inroleze in r?zboi.

La Skyros , Ahile are o rela?ie amoroas? cu fiica regelui Licomede, Deidamea , care ii na?te un prunc, pe Neoptolemus . Ulise, Aiax cel Mare ?i tutorele lui Ahile, Phoenix , i se inf??i?eaz? eroului pentru a-l recruta. Temandu-se pentru via?a fiului ei, zei?a Thetis il inve?manteaz? pe acesta in haine femeie?ti ?i il ascunde printre fiicele lui Licomede. O variant? a mitului spune c? Ulise ?i tovar??ii s?i au sunat din trambi?e, iar fetele regelui au fugit speriate, crezand c? cetatea este atacat?, in timp ce Ahile a apucat o suli??, indemnat fiind de instinctul de ap?rare, ?i s-a demascat. Alt? variant? relateaz? cum Ulise ?i ceilal?i s-au deghizat in negustori, venind in Skyros s? vand? bijuterii, v?luri ?i arme. In timp ce fetele regelui se uitau la marfa destinat? femeilor, Ahile era singurul care s-a interesat de arme, fapt ce i-a tr?dat identitatea.

Pausanias spune c?, dup? Homer, Ahile nu s-a ascuns in Skyros, ci a cucerit insula ca parte din r?zboiul troian.

Prima adunare la Aulis [ modificare | modificare surs? ]

For?ele militare ale aheilor s-au adunat la Aulis , un port din Beo?ia . To?i pe?itorii au trimis int?riri cu excep?ia regelui Cinyras din Cipru . De?i i-a trimis lui Agamemnon plato?e ?i a promis s? aduc? 50 de cor?bii, el a expediat doar o corabie bun? condus? de fiul lui Mygdalion ?i inc? 49 f?cute din noroi. Idomeneus avea ambi?ia de a conduce contingentul cretan in r?zboiul cet??ii Micene contra Troiei. Ultimul care a sosit a fost Ahile, care avea atunci 15 ani.

Dup? un ritual sacrificial adus lui Apollo, un ?arpe a alunecat de pe altar intr-un cuib de vrabie dintr-un copac din apropiere. El a devorat vrabia mam? ?i pe cei 8 pui ai ei, dup? care a impietrit. Calchas a interpretat acest eveniment ca un semn c? Troia va fi cucerit? in cel de-al zecelea an de r?zboi.

Telephus [ modificare | modificare surs? ]

Cand aheii au plecat la r?zboi, nu au ?tiut drumul c?tre Troia ?i au acostat accidental in Misia , condus? de regele Telephus , fiul lui Heracles, care a dus acolo un contingent de arcadieni ?i i-a stabilit acolo. Aheii i-au atacat pe misieni. In timpul b?t?liei, Ahile l-a r?nit pe Telephus, iar acesta l-a ucis pe Thersander . Deoarece rana lui Telephus nu se cicatriza, regele a intrebat un oracol ce s? fac?. Oracolul a r?spuns "cel care a r?nit va vindeca". Flota aheian? a reluat c?l?toria, dar a fost impr??tiat? de o furtun?. Ahile a ajuns in Skyros ?i s-a c?s?torit cu Deidameia. O nou? adunare a fost planificat? in Aulis.

Telephus a plecat la Aulis, pref?candu-se c? este un cer?etor ?i i-a cerut lui Agamemnon s?-l ajute s?-?i vindece rana. Dup? alte variante, l-a capturat pe Orestes , fiul lui Agamemnon, ?inandu-l prizonier drept r?scump?rare. Aheii au aflat cine este de fapt ?i ce dore?te, dar Ahile a refuzat s? lecuiasc? rana, spunand c? nu are cuno?tin?e medicale. Ulise a sugerat c? suli?a a provocat rana, deci tot ea are efecte curative ?i astfel, buc??i din fierul ei au fost r?zuite ?i pres?rate pe plaga lui Telephus, care s-a ins?n?to?it. Ca r?splat? pentru ajutor, regele le ofer? aheilor o hart? indicand ruta c?tre Troia.

A doua adunare [ modificare | modificare surs? ]

Dup? 8 ani de la risipirea ei in furtun?, flota aheilor, cuprinzand mai mult de o mie de cor?bii, ?i-a acumulat din nou toate for?ele. Dar cand au ajuns cu to?ii la Aulis, vantul a incetat s? mai bat?, iar profetul Calchas a declarat c? Artemis il pedepsea pe Agamemnon pentru masacrarea unei c?prioare sacre (sau a unei c?prioare intr-o p?dure sacr?) ?i pentru c? ?i-a supraestimat abilit??ile de van?toare, considerandu-se superior zei?ei ins??i. Singura modalitate de a o imbuna pe Artemis era prin sacrificiul fiicei sale ?i a Clitemnestrei, Ifigenia . Dup? unele variante Ifigenia era fiica Elenei ?i a lui Tezeu ?i a fost incredin?at? Clitemnestrei, dup? ce sora ei a devenit so?ia lui Menelaus. Agamemnon a respins propunerea, iar ceilal?i lideri au amenin?at c?-l vor investi pe Palamede comandant al expedi?iei in locul lui. Conform unor versiuni, Agamemnon a cedat zei?ei, dar altele spun c? a jertfit o c?prioar? in locul fetei, sau c? in ultimul moment, lui Artemis i s-a f?cut mil? de Ifigenia ?i a inlocuit-o cu un miel pe altarul de sacrificiu. In schimb Ifigenia trebuia s? devin? preoteas? in unul din templele zei?ei. Hesiod spune c? Ifigenia a devenit mai tarziu zei?a Hecate .

For?ele militare ale aheilor sunt descrise in detaliu in Catalogul Cor?biilor , in a II-a carte din Iliada. Ele constau in 28 de contingente din Grecia continental?, Peleponez , Dodecanez , Creta ?i Itaca, adic? 1178 de " Pentekontoroi " (cor?bii cu 50 de vasla?i). Tucidide spune c? dup? tradi?ie erau aproape 1200 de cor?bii, cele ale Beo?iei avand 120 de oameni la vasle, iar cele ale lui Filoctes doar 50, acestea fiind probabil maximul ?i minimul. Aceste numere ar insemna o for?? total? de 70 000 pan? la 130 000 de oameni. Un alt catalog de cor?bii este dat de Apollodor , catalog care difer? intr-o anumit? m?sur?, numerele fiind ins? acelea?i. Unii savan?i au sus?inut c? relatarea lui Homer legat? de organizarea flotei este un document original din Epoca Bronzului . Al?ii cred c? totul este doar o inven?ie a poetului grec.

Alia?ii troieni sunt de asemenea lista?i in a doua carte a epopeii. For?ele lor sunt compuse din troieni propriu-zi?i (locuitorii cet??ii Troia) condu?i de prin?ul Hector, dardanieni condu?i de Enea, zeleieni , adrasteieni , percotieni , pelasgieni , traci , l?ncieri ciconieni , arca?i paionieni , halizonieni , misieni , frigieni , lidieni , miletieni , lycieni condu?i Sarpedon ?i carieni . Nu este men?ionat nimic despre limba troian? ; despre carieni se spune c? au o limb? barbar? , iar despre ceilal?i alia?i ai troienilor, c? vorbesc multiple limbi, avand nevoie s? li se traduc? ordinele de c?tre comandan?ii lor. Trebuie precizat cu toate acestea c? troienii ?i aheii din Iliada au aceea?i religie, aceea?i cultur?, iar eroii inamici i?i vorbesc unul altuia in aceea?i limb?. Pentru Virgil Dardanius , fondatorul Troiei (conform celor spuse de Homer) era din Italia. Mitografii greci sus?in c?, dimpotriv?, era arcadian , idee care ar modifica statutul r?zboiului troian in cel al unui r?zboi civil .

Nou? ani de r?zboi [ modificare | modificare surs? ]

Philoctetes [ modificare | modificare surs? ]

Filoctet a fost prietenul lui Heracles ?i pentru c? a aprins rugul funerar la moartea acestuia cand nimeni nu voia s? o fac?, a primit arcul ?i s?ge?ile lui. El ii urmeaz? pe ceilal?i ahei cu 7 cor?bii pline de osta?i. Filoctet ?i oamenii lui se opresc la inceput la Chryse pentru aprovizionare, apoi la Tenedos impreun? cu restul flotei aheilor. Acolo Filoctet este mu?cat de un ?arpe trimis de Hera , care ii era vr?jma?? pentru loialitatea sa fa?? de Heracles. Rana provocat? de mu?c?tur? devine purulent? ?i fetid?, iar Menelau ?i Agamemnon, v?zand c? Filoctet nu-i mai poate inso?i, il p?r?sesc pe insula Lemnos . Medon preia controlul oamenilor lui Filoctet.

Cand ajunge in Tenedos, Ahile il ucide pe regele Tenes, fiul lui Apollo, de?i este avertizat de mama sa s? nu o fac? pentru c? va fi omorat el insu?i de zeu. Din Tenedos Agamemnon ii trimite lui Priam o solie format? din Menelaus, Ulise ?i Palamede, cerand intoarcerea Elenei. Priam refuz?.

Filoctet va sta in Lemnos 10 ani. Sofocle precizeaz? in tragedia Filoctet c? Lemnos era o insul? de?ertic? pustie, de?i dup? tradi?ii mai timpurii se spunea c? era locuit? minyeni .

Sosirea [ modificare | modificare surs? ]

Calchas profe?e?te c? primul aheu care va p??i pe p?mantul Asiei dup? ce va cobori din corabie va fi ?i primul care va muri. De aceea pan? ?i Ahile ezit? s? descind? din arca aheilor. In cele din urm?, Protesilaus , comandantul phylacenilor este intaiul care a f?cut-o, iar Ahile il urmeaz? al doilea ?i il asasineaz? pe Cycnus , fiul lui Poseidon. O alt? legend? spune c? Ulise a coborat inaintea celorlal?i, dar nu a atins p?mantul Asiei literalmente, ci auzind profe?ia lui Calchas, a aruncat scutul pe ??rm ?i a s?rit pe el. Semnaland sosirea du?manilor, troienii s-au refugiat in cetate, ad?postindu-se dup? cele mai sigure metereze ale ei. Protesilaus, primul care a inaintat pe t?ramul asiatic omoar? mul?i troienii lua?i prin surprindere, dar este r?pus de Hector, de Enea sau de Achates , adeverind spusele sibilice. Aheii il vor inmormanta cu onoruri aproape divine, undeva in peninsula trac?. Dup? moartea lui Protesilaus, fratele lui, Podarces, preia atributele militare.

Campaniile lui Ahile [ modificare | modificare surs? ]

Aheii au asediat cetatea Troia timp de nou? ani. Nararea aceastei p?r?i a r?zboiului este mai pu?in dezvoltat? decat toate celelalte, in toate sursele istorice ?i legendare care au subzistat, surse care detaliaz? doar evenimentele din ultimul an al r?zboiului troian. Dup? acostarea ini?ial? armata s-a inchegat totalmente abia in cel de-al zecelea an, datorit? dificult??ilor pecuniare ?i a lipsei de provizii, dup? cum deduce Tucidide. Ei i-au atacat pe troieni ?i pe alia?ii acestora, dar in acela?i timp, fiind constran?i de imprejur?ri au fost nevoi?i s? valorifice economic resursele zonei ?i au cultivat p?mantul peninsulei Traciei. Troia nu a fost niciodat? complet inconjurat? ?i a men?inut o leg?tur? cu interiorul Asiei Mici, astfel incat reint?ririle exterioare au continuat s? vin? pentru armata ei pan? cand a fost cucerit?. De asemenea, aheii au dominat doar intrarea in Dardanele in timp ce troienii ?i alia?ii lor controlau cet??ile Abydos ?i Sestus ?i comunicau cu restul Europei.

Ahile a atacat p?mantul din Troada st?panit de Enea. A capturat Lyrnassus ?i Pedasus ?i multe alte ora?e vecine. L-a ucis pe Troilus , fiul lui Priam, care avea 19 ani ?i despre care se spune c? dac? ar fi implinit 20, Troia n-ar mai fi fost cucerit?. Apoi: " El a mai cucerit Lesbos ?i Phocaea , apoi Colophon , ?i Smyrna , ?i Clazomenae , ?i Cyme ; ?i dup? aceea Aegialus ?i Tenos , a?a-numitele O Sut? de Ora?e; apoi, in ordine, Adramytium ?i Side ; apoi Endium , ?i Linaeum , ?i Colone . A luat de asemenea Teba Hypoplacian? ?i Lyrnessus , ?i, mai departe, Antandrus , ?i multe alte ora?e. " (Apollodor, " Epitome ")

Printre prizonierii lua?i din aceste ora?e se num?r? Briseis , o v?duv? troian?, pe care Ahile o p?streaz? pentru sine ?i Chryseis pe care o d? lui Agamemnon. Ahile l-a capturat pe Lycaon , fiul lui Priam , in timp ce t?ia crengile in livada tat?lui s?u. Patrocles l-a trimis ca sclav in Lemnos , unde a fost cump?rat de Eetion din Imbros ?i adus inapoi in Troia. Doar 12 zile dup? aceea, Ahile l-a ucis (dup? moartea lui Patrocles).

Campania lui Aiax [ modificare | modificare surs? ]

Marele Aiax devasteaz? un ?inut tracic condus de Polymestor , un ginere al lui Priam. Polymestor l-a predat pe Polydorus , unul din copiii lui Priam pe care il avea in custodie. Apoi, Aiax atac? ora?ul regelui frigian Teleutas ?i il ucide intr-o singur? b?t?lie, ducand-o cu sine pe fiica lui, Tecmessa . Aiax a nimicit ?i turmele troiene atat pe Muntele Ida, cat ?i in regiunile rurale.

Moartea lui Palamede [ modificare | modificare surs? ]

Ulise este trimis in Tracia cu scopul de a aduce provizii de grau armatei, dar se intoarce cu mana goal?. Cand este dispre?uit ?i desconsiderat de Palamede pentru e?ecul s?u, Ulise il provoac? s? dovedeasc? tuturor superioritatea sa indeplinind el insu?i misiunea. Palamede accept? ?i se intoarce cu o corabie inc?rcat? cu grau.

Ulise ins? nu il va ierta niciodat? pe Palamede pentru c? i-a tulburat via?a luandu-l la r?zboi ?i desp?r?indu-l de so?ie, de patrie ?i de copil. A?a c? el urze?te un plan. Plastografiind o scrisoare incriminatorie, de la Priam c?tre Palamede, el il acuz? c? a coalizat cu inamicul. Totodat? el ascunde ?i ni?te aur printre lucrurile lui Palamede, f?candu-i pe to?i s? cread? c? este un tr?d?tor. Agamemnon nu b?nuie?te mistificarea lui Ulise ?i porunce?te ca Palamede s? fie omorat cu pietre.

Cu toate acestea, Pausanias scrie in lucrarea sa, Cypria , c? Ulise ?i Diomede l-au inecat pe Palamede in timp ce acesta pescuia. Dictys spune c? Ulise ?i Diomede l-au momit s? se arunce intr-o fantan? spunandu-i c? va g?si in ea aur, apoi l-au ucis aruncand in el cu pietre.

Tat?l lui Palamede, Nauplius navigheaz? pan? in Troada ?i a cere s? se fac? dreptate in cazul mor?ii fiului s?u, dar ii este refuzat? dorin?a. Pentru a se r?zbuna Nauplius c?l?tore?te in fiecare regat ahean ?i le spune so?iilor regilor c? ei vor aduce concubine din Troia ca s? le detroneze. Multe din nevestele grecoaice au fost convinse s?-?i tr?deze so?ii, printre acestea num?rabdu-se Clitemnestra, so?ia lui Agamemnon.

Iliada [ modificare | modificare surs? ]

In cel de-al X-lea an de asediu, in tab?ra aheilor sose?te Chryses , un preot al zeului Apollo ?i tat?l tinerei Chryseis ?i ii cere lui Agamemnon s?-i inapoieze fiica. Agamemnon il gone?te proclamand c? nu o va elibera pe fat?, iar Chryses se roag? atunci la Apollo s?-i pedepseasc? pe ahei. Furios, zeul r?spande?te cium? ?i boli in tab?ra aheilor. Ciuma va dura nou? zile, timp in care vor muri mii de osta?i ahei. Calchas veste?te c? ea nu va inceta decat dup? ce Chryseis va fi dezrobit?. In cele din urm? Agamemnon ii dat drumul fiicei lui Chryses, dar o ia in schimb pe concubina lui Ahile, Briseis, iubit? cu ardoare de eroul mirmidon. Iritat de o asemenea necinstire din partea lui Agamemnon, Ahile vrea s?-?i fac? dreptate cu sabia, dar este oprit la timp de zei?a Atena. Astfel hot?r??te s? se retrag? din lupt?, dar o roag? pe mama sa Thetis s? mijloceasc? pe lang? Zeus, care in absen?a lui Ahile, cel mai viteaz dintre ahei, era dispus s? acorde victoria troienilor.

Dup? refuzul lui Ahile de a mai lua armele in man?, aheii au avut ini?ial succes in lupt?. Amandou? armatele s-au intregit in sfar?it, pentru prima oar? de la inceputul b?t?liei, in cel de-al zecelea an. Menelaus ?i Paris s-au luptat intr-un duel care s-a sfar?it atunci cand Afrodita l-a luat pe Paris de pe campul de lupt? inainte de a fi invins. Armata aheilor a ajuns in apropierea zidurilor Troiei, iar Diomede, cu ajutorul Atenei aproape c? l-a ucis pe Enea ?i i-a v?t?mat pe zeii Ares ?i Afrodita. In urm?toarele zile, cu toate acestea, armata troian? ?i-a dobandit superioritatea in lupt?. Ei i-au impins pe ahei c?tre tab?ra lor. In prima zi atacul a fost oprit la zidul de ap?rare al aheilor de c?tre zeul Poseidon. In ziua urm?toare, cu ajutorul lui Zeus, troienii sparg zidul ?i intr? in tab?ra aheilor, fiind pe punctul de a incendia cor?biile acestora. Ahile a respins propunerea de a reintra in lupt?, dar le-a ing?duit prietenilor lui apropia?i ?i mai ales lui Patrocles s? poarte armura ?i armele sale, atunci cand Hector a aprins corabia lui Protesilaus. Patrocles i-a alungat pe troieni dincolo de zidurile Troiei ?i doar interven?ia lui Apollo l-a impiedicat pe erou s? atace ora?ul. Patrocles a fost atunci ucis de Hector (cu ajutorul lui Apollo), care a luat armura lui Ahile de pe trupul aheului.

Innebunit de durere, Ahile jur? s?-l ucid? pe Hector. Intre Ahile ?i Agamemnon are loc o reconciliere, iar Briseis revine in mainile vechiului st?pan, neatins? de regele din Argos. Zeul Hephaistos ii f?ure?te o nou? armur? ?i un nou set de arme ?i astfel Ahile se intoarce pe campul de r?zboi. El ucide mul?i troieni ?i aproape c? ii i-ar fi luat via?a lui Enea dac? nu ar fi fost impiedicat de Poseidon. Ahile se lupt? cu zeul raului Scamander , apoi declan?eaz? chiar o b?t?lie intre zei. Armata troian? se retrage in cetate cu excep?ia lui Hector care este am?git de halucina?iile Atenei. Dup? un duel cu Ahile, Hector este ucis. Ahile leag? trupul eroului troian de careta sa ?i il trage de cateva ori astfel chiar sub ochii tat?lui s?u, Priam ?i a so?iei lui Andromaca . Totodat? Ahile refuz? s? returneze corpul lui Hector troienilor spre a fi ingropat. In schimb conduce ceremonia funerar? in cinstea prietenului s?u Patrocles. In cele din urm?, Priam se strecoar? neobservat pan? la cortul lui Ahile, condus de Hermes ?i il roag? s? ii cedeze trupul fiului s?u. Armatele fac un scurt armisti?iu pentru a ing?dui ingroparea mortului. Iliada se incheie cu ceremonia funerar? a lui Hector.

Dup? Iliada [ modificare | modificare surs? ]

Penthesilea ?i moartea lui Ahile [ modificare | modificare surs? ]

Cu pu?in timp dup? ingroparea lui Hector, i?i face apari?ia cu lupt?toarele ei Penthesilea , regina amazoanelor . Penthesilea, fiica lui Ares ?i a Otrerei ?i-a ucis din gre?eal? sora, pe Hipolita . Ea a fost purificat? de Priam in urma acestei crime ?i in schimbul acestui serviciu, ea lupt? pentru el ?i ucide mul?i du?mani, printre care se num?r? ?i Machaon (dup? Pausanias, acesta a fost ucis de fapt de Eurypylus ) ?i, dup? unele variante, chiar Ahile, care este inviat din dorin?a zei?ei Thetis. Penthesilea este ucis? de Ahile, care se indr?goste?te de chipul ei abia dup? moarte. Thersites , un simplu soldat ?i cel mai urat dintre ahei, ia in zeflemea dragostea lui Ahile ?i ii scoate ochii Penthesileii. Ahile il ucide pe Thersites pentru aceast? fapt? ?i, dup? o disput?, el navigheaz? pan? in Lesbos unde este purificat de crim? de Ulise, dup? ce ofer? sacrificii lui Apollo, lui Artemis ?i Letonei .

Cat timp Ulise ?i Ahile erau pleca?i in Lesbos, sose?te in ajutorul troienilor Memnon din Etiopia , fiul lui Tithonus ?i al zei?ei Eos , frate vitreg cu Priam. El nu a venit direct din Etiopia ci din Susa (ora? din Persia ), cucerind toate teritoriile pe care le-a str?b?tut, sau dup? alte variante, din Caucaz , aducand o armat? de etiopieni ?i indieni . El purta o armur? f?cut? de Hephaistos , la fel ca Ahile. In timpul r?zboiului cu aheii il ucide pe prietenul lui Ahile, Antilochus , care s-a sacrificat in lupt? pentru a-?i ap?ra tat?l, pe Nestor. Apoi, Ahile ?i Memnon s-au luptat. Se spune c? Zeus a cant?rit soarta celor doi eroi, iar talerul lui Memnon, inclinandu-se in jos l-a f?cut pe acesta s? piard? lupta ?i s? fie ucis. Ahile i-a urm?rit pe troieni, care s-au refugiat in cetate. Fiind pe cale s? intre in ora?, Ahile a fost oprit la timp de Apollo. Zeii v?zand c? a ucis ata?i copii de-ai lor au hot?rat c? era timpul lui s? moar?. Ahile a fost ucis de o s?geat? otr?vit? slobozit? de arcul lui Paris ?i indreptat? spre c?lcai de zeul Apollo. In alt? versiune el este ucis cu un pumnal in spate (sau in c?lcai), de c?tre Paris, in timp ce se c?s?tore?te cu fiica lui Priam, Polixena, in templul zeului Apollo. Amandou? versiunile neag? in mod evident valoarea uciga?ului spunand c? Ahile era de neinvins pe campul de lupt?. Dup? moarte, oasele lui Ahile au fost amestecate cu cele ale lui Patrocles ?i au avut loc jocuri funerare in cinstea lui. Ca ?i Aiax, el tr?ie?te dup? moarte pe insula Leuke (Insula Serpilor), la gurile Dun?rii ?i este c?s?torit cu Elena.

Judecata armelor: armura lui Ahile ?i moartea lui Aiax [ modificare | modificare surs? ]

O mare b?t?lie a izbucnit in jurul trupului lui Ahile. Ulise i-a ?inut la distan?? pe troieni, in timp ce Aiax a dus corpul in tab?ra aheilor. Deoarece armura lui Ahile trebuia oferit? celui mai curajos, cei doi eroi, Ulise ?i Aiax, au pretins s? li se recunoasc? acest statut. Agamemnon, nevrand s? i?i ia dificila sarcin? de a alege intre cei doi, i-a l?sat pe prizonierii troieni s? decid? cine a adus cele mai multe pagube Troiei. Troienii ?i zei?a Atena au fost pe rand judec?torii acestei probleme ?i de aceea la sfatul lui Nestor, au fost trimi?i spioni ca s? aud? ce se discut?. O fat? a spus c? Aiax este mai curajos pentru c? a avut curajul s? duc? corpul lui Ahile, in timp ce lui Ulise nu i-a p?sat de aceasta. Atena ii r?spunde ins? c? oricine poate s? care un trup neinsufle?it, dar nu toat? lumea poate s? lupte a?a cum o face Ulise.

Dup? varianta lui Pindar , cel mai curajos dintre cei doi a fost stabilit prin vot secret depus de ahei. In orice caz, armele au revenit lui Ulise. Devenind nebun din cauza triste?ii, Aiax a hot?rat s?-?i ucid? camarazii, dar Atena l-a f?cut s? confunde persoanele cu obiecte sau animale. Astfel a biciuit doi berbeci crezand c? sunt Menelaus ?i Agamemnon. Diminea?a sim?urile sale au revenit la normal, iar Aiax a hot?rat s? se sinucid? aruncandu-se intr-o sabie pe care i-o d?duse Hector, astfel incat ?i-a r?nit subsuoara, singurul s?u loc vulnerabil. Conform unei tradi?ii mai vechi Aiax a fost v?zut stand singur de troieni ?i a fost atacat de ace?tia cu argil?, pan? cand a fost acoperit cu totul ?i nu s-a mai putut mi?ca, murind din cauza foamei.

Profe?iile [ modificare | modificare surs? ]

In cel de-al zecelea an, a fost profe?it c? Troia nu va fi cucerit? f?r? arcul lui Heracles (care era la Philoctetes in Lemnos). Astfel Ulise ?i Diomede l-au recuperat pe Philoctetes, a c?rui ran? se vindecase intre timp. Ajungand in Troada, Philoctetes l-a ucis pe Paris cu arcul lui Heracles.

Conform lui Apolodor , fra?ii lui Paris, Helenus ?i Deiphobus au pretins s? se c?s?toreasc? cu Elena care acum era v?duv?. Deipobus a fost cel care a ob?inut mana fetei, iar Helenus a p?r?sit Troia ?i a fugit pe Muntele Ida. Dar Chalcas a spus c? Helenus ?tia profe?iile conform c?rora Troia avea s? fie cucerit?. De aceea Ulise l-a urm?rit pe Helenus ?i l-a prins. Constrans de du?mani, el a m?rturisit c? aheii vor ca?tiga r?zboiul dac? vor recupera oasele lui Pelops , dac? il vor convinge pe fiul lui Ahile, Neoptolemus, s? lupte pentru ei ?i dac? vor fura statuia Atena (cunoscut? ?i sub numele de Palladium ) din Troia.

Grecii au pus mana pe oasele lui Pelops ?i l-au trimis pe Ulise s? il aduc? pe Neoptolemus, care se ascundea de r?zboi in Skyros, la curtea regelui Licomede. Ulise i-a dat lui Neoptolemus armele tat?lui s?u. Intre timp, Eurypylus , fiul lui Telephus , comandand o mare oaste de " keteioi " (probabil hiti?i ), conform lui Homer, sau de misieni , conform lui Apolodor, a venit in ajutorul troienilor. El i-a ucis pe Machaon ?i pe Peneleus , dar a fost omorat de Neoptolemeus.

Deghizat in cer?etor, Ulise a reu?it s? p?trund? in Troia, dar a fost recunoscut de Elena. Fiindu-i dor de cas?, Elena a complotat cu Ulise. Mai tarziu, cu ajutorul Elenei, Ulise ?i Diomede fur? Palladium-ul.

Calul troian [ modificare | modificare surs? ]

Sfar?itul r?zboiului a venit cu un ultim plan. Ulise a n?scocit un nou ?iretlic - un gigantic cal de lemn, gol in interior (calul era animal sacru in Troia). A fost construit de Epeius ?i preg?tit de zei?a Atena. Era f?cut din lemn de corn luat dintr-o p?dure sacr? a lui Apollo. Calul avea inscrip?ia urm?toare: Grecii dedic? aceast? ofrand? Atenei pentru intoarcerea lor acas?. Fiind gol in interior, calul a fost umplut cu solda?i, afla?i sub comanda lui Ulise. Restul armatei a ars taberele ?i s-a indreptat cu cor?biile spre Tenedos .

Cand troienii au descoperit c? grecii au plecat, crezand c? r?zboiul s-a incheiat, s-au bucurat ?i au dus calul in cetate, in timp ce dezb?teau ce s? fac? cu el. Unii erau de p?rere s? il arunce de pe stanci, al?ii s? ii dea foc, in timp ce ca?iva se gandeau s?-l dedice zei?ei Atena.

?i Casandra ?i Laocoon erau impotriva p?str?rii calului, profe?ind ?iretlicul aheilor. Ins? Casandra nu era crezut? din cauza blestemului lui Apollo. Ni?te ?erpi au ie?it din mare ?i i-a devorat pe Laocoon ?i pe cei doi fii ai s?i (Virgil, " Eneida "); pe Laocoon ?i pe unul din fii s?i (Proclus, " Crestomatia ") sau doar pe fiii lui Laocoon ( Quintus Smyrnaeus , " Posthomerica " ?i Apolodor, " Epitome "). Acest incident i-a determinat pe Enea ?i pe inso?itorii s?i s? se retrag? pe Muntele Ida. Troienii au decis s? ?in? calul ?i au s?rb?torit pan? noaptea. Sinon, un spion aheu a semnalat c? flota a sta?ionat in Tenedos cand era miezul nop?ii ?i luna plin? se ridicase pe cer. Solda?ii din cal au ie?it ?i au ucis g?rzile.

Unii au sugerat c? de fapt Calul Troian a fost un cutremur care a avut loc in timpul r?zboiului ?i care a sl?bit zidurile Troiei ?i le-a expus atacului aheilor. Ruinele de la Troia VI - loca?ia acesteia fiind aceea?i cu cea descris? in Iliada lui Homer ?i obiectele g?site acolo sugerand puterea economic? ?i militar? a zonei - arat? semnele unui cutremur. Cu toate acestea, in ziua de ast?zi se crede c? Troia a VII-a este Troia lui Homer.

Al?ii au sugerat c? acest cal a fost o parte dintr-o ma?in?rie de asediu. Pausanias scrie:

" Faptul c? opera lui Epeius a fost un mecanism care s? fac? o sp?rtur? in zidul troian este cunoscut de to?i cei care nu atribuie aceast? naivitate frigienilor "

unde prin frigieni se referea la troieni. Karykas observ? c? 3000, num?rul oamenilor din cal, conform lui Apolodor, in cea mai veche surs?, Mica Iliad?, este de fapt num?rul echipajului dintr-un helepolis , o parte dintr-un echipament de asediu din era elenistic? . Mai mult el spune c? in acea vreme asirienii puneau nume de animale ma?in?riilor de asediu. Robert Graves crede c?, mai degrab?, zidurile Troiei au fost sparte de un turn de lemn pe ro?i, turn care a fost acoperit de piei ude de cal pentru a fi protejat de s?ge?ile aprinse.

Pr?darea Troiei [ modificare | modificare surs? ]

Aheii au intrat in ora? ?i au inceput s? ucid? popula?ia care dormea. Un mare masacru a urmat, masacru care a continuat de noaptea pan? ziua.

Neoptolemus l-a ucis pe Priam, care a incercat s? se ad?posteasc? la altarul lui Zeus. Menelaus i-a luat via?a lui Deiphobus, so?ul Elenei dup? moartea lui Paris, ?i era gata-gata s? o ucid? ?i pe Elena, ins? a fost oprit de frumuse?ea ei neasemuit?. De aceea, regele spartan a luat-o ?i a dus-o pe cor?bii.

Casandra s-a ad?postit in marele templu al Atenei, ins? Aiax sprintenul a urm?rit-o cu gand s? o siluiasc?. Casandra a imbr??i?at statuia zei?ei cerandu-i protec?ie, ins? Aiax a tras-o de p?r inspre el. Statuia s-a sf?rmat ?i intregul templu s-a pr?bu?it. Revolta?i de aceast? fapt?, aheii indemna?i de Ulise au vrut s?-l omoare pe Aiax cu pietre, ins? acesta a fugit in templul Atenei ?i a sc?pat de pedeaps?.

Antenor , cel care i-a primit cu ospitalitate pe Menelaus ?i Ulise cand ace?tia au venit la Troia s? cear? intoarcerea Elenei ?i care a sprijinit cauza lor, a fost eliberat impreun? cu familia sa. Enea a reu?it s? scape masacrului impreun? cu inc? ca?iva oameni. Dup? Apolodor, a fost l?sat liber datorit? piet??ii sale.

Andromaca, so?ia lui Hector, a fost prins? de Neoptolemus ?i dus? ca sclav? pe cor?bii. Grecii apoi au ars din temelii cetatea ?i au imp?r?it pr?zile. Casandra a fost dat? lui Agamemnon, Andromaca lui Neoptolemeus, iar Hecuba lui Ulise.

Aheii l-au aruncat pe copilul lui Hector, Astyanax de pe zidurile Troiei, ori din cruzime ?i ur?, ori pentru a sfar?i linia regal? ?i posibilitatea unei r?zbun?ri din partea fiului lui Hector. Ei (sau dup? unele tradi?ii Neoptolemus) au sacrificat-o de asemenea pe prin?esa troian? Polixena pe mormantul lui Ahile, pentru c? aceasta l-a tr?dat pe eroul aheu.

Aethra , mama lui Tezeu ?i una din slujnicele Elenei a fost salvat? de nepo?ii ei, Demophon ?i Acamas .

Dup? unele legende, Hecuba nu a fost capturat? de ahei. De?i a reu?it s? scape, a innebunit din cauza durerii pierderii celor dragi. Hera a intervenit ?i a transformat-o in c??ea.

In ciuda insisten?ei mitografilor c? Troia a fost ras? de pe fa?a p?mantului, arheologia arat? c? ora?ul a supravie?uit ?i continu? s? existe. Mai tarziu p?mantul a fost colonizat de eolieni .

Intoarcerea [ modificare | modificare surs? ]

Zeii au fost foarte furio?i pe ahei, pentru indr?zneala lor de a le distruge templele din Troia ?i pentru actele de sacrilegiu pe care le-au comis. De aceea, mul?i ahei nu vor reu?i s? se intoarc? acas?. O furtun? s-a ab?tut asupra flotei grece?ti ?i a impins-o c?tre insula Tenos . De asemenea, Nauplius , vrand s? se r?zbune pentru fiul s?u Palamede , a aprins o flac?r? in Capul Cafareu (aflat in Eubeea ?i cunoscut azi sub numele de Cavo D'Oro) f?cand-o s? par? un far ?i astfel multe vase au naufragiat.

Nestor, care a fost cel mai bun comandant in r?zboiul troian ?i care nu a luat parte la prad?, a fost singurul erou care a avut o intoarcere sigur? ?i rapid?. Cei din armata lui care au supravie?uit r?zboiului, au ajuns in siguran?? acas? cu Nestor, dar mai tarziu au plecat s? colonizeze ora?ul Metapontium in Italia de Sud.

Sprintenul Aiax, care a indurat mai mult decat ceilal?i furia zeilor nu s-a intors niciodat?. Corabia sa a fost avariat? de o furtun? trimis? de Atena, care a imprumutat unul din fulgerele lui Zeus ?i a f?cut-o buc??i. Echipajul a reu?it s? se salveze ?i s? se prind? de ni?te stanci (unele legende spun c? insu?i Aiax a supravie?uit cu ajutorul lui Poseidon ). La rug?mintea Atenei, zeul m?rii ins? se r?zgande?te ?i il impinge pe Aiax inapoi in ap?. Eroul se ineac? ?i este ingropat de Thetis in Myconos sau Delos .

Teucer , fiul lui Telamon ?i fratele celuilalt Aiax, a ajuns in Insula Salamina , unde tat?l s?u i-a repro?at c? nu l-a protejat pe Aiax ?i c? nu l-a r?zbunat. De aceea l-a exilat ?i nu i-a ing?duit s? coboare in portul s?u. Inainte de a pleca, Teucer a ?inut un discurs in golful atic Freatis , pentru a se dezvinov??i de acuza?ia formulat? impotriva lui de tat?l s?u. Din aceast? intamplare s-ar fi tras obiceiul exila?ilor care incearc? s? se disculpe, in acel loc, inainte de a-?i p?r?si patria. Astfel, Teucer a plecat cu osta?ii lui ?i cu nevestele acestora ?i a intemeiat o nou? cetate in Cipru , Salamina .

Neoptolemus a avut o intoarcere fericit?. El a urmat sfatul lui Helenus , care l-a inso?it, de a c?l?tori pe uscat, prin Tracia. Apoi, Neoptolemus s-a intalnit cu Ulise ?i l-au ingropat pe Phoenix, inv???torul lui Ahile, pe p?mantul ciconienilor. A cucerit "?ara molo?ilor" ( Epirul ) ?i a avut un copil cu Andromaca, Molossus , c?ruia i-a dat mai tarziu tronul. De aceea regii Epirului vor spune c? ei sunt descenden?i ai lui Ahile, la fel cum o va face ?i Alexandru cel Mare , a c?rui mam?, Olimpia , apar?inea aceleia?i case regale. Regii Macedoniei ?i Alexandru cel Mare sus?ineau de asemenea c? sunt descenden?ii lui Heracles . Helenus a infiin?at un ora? in Molossia, iar apoi l-a populat, iar Neoptolemus i-a dat-o pe mama sa, Deidamia , ca so?ie. Dup? ce Peleus a murit, Neoptolemus a mo?tenit ?i tronul Phtiei de asemenea. El s-a invr?jbit ins? cu Orestes, fiul lui Agamemnon, in privin?a fiicei lui Menelaus, Hermiona ?i a fost ucis in Delphi unde a ?i fost ingropat. In miturile romane regatul Phtia a fost preluat de Helenus care s-a c?s?torit cu Andromaca dup? moartea lui Neoptolemus. Ei au oferit ospitalitate tuturor refugia?ilor troieni, inclusiv lui Enea ?i inso?itorilor lui.

Diomede a fost la inceput aruncat de o furtun? pe ??rmul Liciei , unde a fost preg?tit s? fie sacrificat zeului Ares de c?tre regele Licos . Ins? fiicei regelui, Calirhoe , i s-a f?cut mil? de el ?i l-a ajutat s? scape. In cele din urm? Diomede a ajuns in Argos , cetatea sa natal?. Ins? Afrodita, vrand s? se r?zbune pentru rana pe care Diomede i-o pricinuise, a f?cut-o pe so?ia acestuia, Egiale , s? comit? adulter. Diomede reu?e?te cu greutate s? scape de capcanele intinse de Egiale. El se refugiaz? in altarul zei?ei Hera, apoi fuge in Italia, la curtea regelui Daunus . Cet??ile Canusium ?i Argiripa din sudul Italiei au fost intemeiate de Diomede conform legendei.

Philoctetes, dup? o revolt? a fost alungat din ora?ul s?u ?i a fugit in Italia, unde a fondat ora?ele Petilia , Crimissa , Macalla ?i Chone , in regiunea Crotonei . Tot acolo a construit un altar in cinstea lui Apollo, c?ruia i-a inchinat arcul primit de la Heracles.

Pentru Homer, Idomeneus a ajuns acas? cu bine. O alt? tradi?ie s-a format ins? mai tarziu. Dup? r?zboi, corabia lui Idomeneus a fost lovit? de o furtun? insp?imant?toare. Idomeneus i-a promis lui Poseidon c? va sacrifica prima fiin?? uman? pe care o va intalni cand va ajunge in Creta dac? Poseidon ii va salva pe el ?i pe oamenii lui. Dar cand a ajuns acas? in Creta, prima persoan? a fost chiar fiul lui, dar Idomeneus a respectat jur?mantul. Zeii au fost furio?i pentru acest act de cruzime ?i au trimis o epidemie de cium? in Creta. Cretanii l-au trimis pe Idomeneus in exil in Calabria (Italia), iar mai tarziu in Colophon (Asia Mic?), unde a ?i murit. Dintre aheii mai pu?in cunoscu?i, foarte pu?ini au ajuns acas?.

Fiii lui Atreus [ modificare | modificare surs? ]

Conform epopeii Odiseea, flota lui Menelaus a fost dus? de furtuni in Creta ?i Egipt, de unde nu au mai putut s? navigheze deoarece vantul era prea calm. Doar cinci cor?bii au supravie?uit din toat? flota. Menelaus a trebuit s?-l prind? pe Proteus , zeul acvatic cu coad? de pe?te, ca s? afle ce trebuie s? sacrifice zeilor ca s? aib? o intoarcere in siguran??. Conform unor legende, Elena pe care a luat-o Paris, nu a fost adev?rata Elen?, fiica lui Zeus ?i a Ledei, ci o copie a ei. Adev?rata Elen? se afla pan? atunci in Egipt ?i s-a reintalnit cu Menelaus in acel moment. Proteus de asemenea i-a spus lui Menelaus c? ii este destinat s? tr?iasc? dup? moarte in Campiile Elizee . Menelaus se intoarce in Sparta cu Elena, dup? 8 ani de la p?r?sirea Troiei.

Agamemnon s-a intors in Argos cu Casandra. So?ia lui, Clitemnestra (sora Elenei), il in?ela cu Egist, fiul lui Thyestes, v?rul lui Agamemnon care a cucerit cetatea Argos inainte ca fiul lui Atreus s? o reia ?i s? se c?s?toreasc?. Poate pentru a se r?zbuna pentru moartea Ifigenei, Clitemnestra a complotat cu amantul ei s? il ucid? pe Agamemnon. Casandra a prev?zut nenorocirea ?i l-a avertizat pe Agamemnon, dar el nu a crezut-o. El a fost ucis ori la un banchet, ori in baie, dup? diferite versiuni. Casandra a fost de asemenea ucis?. Mai tarziu, fiul lui Agamemnon, Orestes a conspirat cu sora lui Electra s? i?i r?zbune tat?l. El i-a ucis pe Egist ?i Clitemnestra ?i a preluat tronul.

Odiseea [ modificare | modificare surs? ]

Drumul de 10 ani al lui Ulise c?tre cas? a fost descris de Homer in epopeea Odiseea. Ulise ?i oamenii lui au fost impin?i c?tre p?manturi necunoscute de ei. Acolo Ulise a avut multe aventuri, una din ele fiind intalnirea cu ciclopul Polifem pe care l-a orbit pentru a-?i salva oamenii, sau consultarea profetului Tiresias in Hades . Pe insula Trinacria , oamenii lui Ulise au mancat vi?elul sfant al zeului Helios , zeul soarelui . Pentru acest sacrilegiu, cor?biile lui Ulise au fost distruse ?i to?i oamenii lui au murit. Ulise nu s-a atins de vi?elul sacru ?i a supravie?uit; a ajuns apoi pe insula Ogigia , unde a tr?it o perioad? cu nimfa Calipso . Dup? ?apte ani, zeii au decis s?-l trimit? pe Ulise acas?. Pe o plut? mic?, el a plutit pan? in Scheria , insula feacienilor , popor imaginar din mitologia greac? . Ei l-au ajutat s? ajung? in Itaca.

Ajuns in Itaca, Ulise s-a imbr?cat in haine de cer?etor b?tran de c?tre zei?a Atena. Este recunsocut de cainele lui credincios, Argos, care bucurandu-se atat de tare la vederea st?panului s?u moare in bra?ele sale. Ulise afl? c? so?ia sa, Penelopa i-a fost credincioas? in to?i ace?ti ani de?i avea o mul?ime de pe?itori care s-au instalat in palatul lui ?i au risipit o mare parte din avere. Cu ajutorul fiului s?u Telemah, al zei?ei Atena ?i al porcarului Eumeu , Ulise ii ucide pe to?i pe?itorii in afar? de Medon , care a fost politicos cu Penelopa, ?i de Phemius , un cant?re? din regiune care a fost for?at s?-i ajute pe ceilal?i impotriva Penelopei. In ziua urm?toare, rudele pe?itorilor au incercat s? se r?zbune dar au fost opri?i de Atena.

Peste ani, Telegonos , fiul lui Ulise ?i al Circei , a aflat de la mama sa cine ii este tat?l ?i a sosit in Itaca cu gandul de a revendica bunurile ce i se cuveneau in calitate de fiu al regelui. El a inceput s? r?peasc? o parte din vitele de pe insul?. Ulise ?i Telemah au ap?rat ora?ul, dar Telegonus ?i-a ucis din gre?eal? tat?l cu o lance care avea varful muiat in otrav? mortal? ob?inut? din calcan . Lui Telegonus i-a p?rut r?u de aceast? crim?, mai ales cand a aflat c? cel pe care l-a ucis era tat?l s?u. El a dus trupul neinsufle?it in Aeaea ?i i-a luat ?i pe Penelopa, acum v?duv?, ?i Telemah. Circe i-a f?cut pe to?i nemuritori ?i s-a c?s?torit cu Telemah, iar Penelopa l-a luat de so? pe Telegonos. Aici se incheie ciclul de legende despre r?zboiul troian din mitologia greac? . Conform unei tradi?ii romane, Ulise nu a murit a?a: cand era b?tran a luat o corabie ?i trecand de Coloanele lui Heracles a descoperit estuarul fluviului Tago ?i a intemeiat ora?ul Lisabona .

Eneida [ modificare | modificare surs? ]

Enea (Aeneas) a condus un grup de supravie?uitori din cetate, grup din care f?ceau parte fiul s?u, Ascanius ), trambi?a?ul s?u, ( Misenus ), tat?l s?u, ( Anchises ), t?m?duitorul Iapix ?i Mimas , care le-a servit drept ghid. So?ia lui, Creusa a fost ucis? in timpul atacului de noapte al aheilor asupra Troiei. Aeneas ?i ai s?i au plecat din Troia cu un num?r de cor?bii, c?utand un loc in care s?-?i intemeieze o nou? patrie. Au poposit in mai multe ??ri din apropiere, dar acestea s-au dovedit a fi inospitaliere, iar in cele din urm? au aflat de la o sibil? c? trebuie s? mearg? pe p?mantul str?mo?ilor lor. Prima dat? au incercat in Creta , unde Dardanus se stabilise odat?, dar au g?sit insula devastat? de cium?, fiind aceea?i epidemie care l-a alungat pe Idomeneus . Au descoperit colonia condus? de Helenus ?i Andromaca, dar au refuzat s? r?man? acolo. Dup? 7 ani au ajuns in Cartagina , unde Eneas a avut o rela?ie intim? cu regina Didona . Dup? ce a stat o perioad? in ora?ul fenician , Enea a trebuit s? i?i continue drumul, pentru c? a?a ii porunciser? zeii, fapt care o impinge pe Didona s? se sinucid?. Troienii ajung la gura de v?rsare a Tibrului , in Italia. Acolo o sibil? l-a luat pe Enea in lumea subteran? ?i i-a prezis m?re?ia Romei , care va fi fondat? de oamenii lui. Enea a negociat cu regele autohton, Lavinius , in privin?a coloniz?rii ?i s-a c?s?torit cu fiica acestuia, Lavinia . Acest incident a dus la un r?zboi cu celelalte triburi locale, r?zboi care a culminat cu intemeierea cet??ii Alba Longa , condus? de Enea ?i fiul Laviniei, Silvius . 300 de ani mai tarziu, conform mitologiei romane , descenden?ii acestora, Romulus ?i Remus au intemeiat Roma. Detaliile privind c?l?toria lui Enea, rela?ia cu Didona ?i stabilirea in Italia sunt subiectul epopeii romane Eneida, de Vergilius . Tradi?ia intemeierii Cartaginei in 814 i.Hr. nu coincide cu data aproximativ? a r?zboiului troian, deci, dac? Enea s-a aventurat intr-adev?r in vest el nu avea s? intalneasc? decat ni?te ??rani b??tina?i.

Data r?zboiului troian [ modificare | modificare surs? ]

Deoarece r?zboiul troian a fost considerat de anticii greci drept ultimul eveniment din era mitic? ?i, in acela?i timp, primul din era istoric?, cateva date sunt oferite in leg?tur? cu acest conflict militar. Ele de obicei deriv? din genealogiile regilor. Ephorus dateaz? r?zboiul in 1135 i.Hr. , Eratostene in 1184 i.Hr. / 1183 i.Hr. , Platon in 1193 i.Hr. , " Marmura parian? " (cea mai veche tabl? cronologic? descoperit? in Grecia) in 1209 i.Hr. sau 1208 i.Hr. , Dicaearchus in 1212 i.Hr. , Herodot in jurul anului 1250 i.Hr. , iar Douris in 1334 i.Hr. . Ora?ul glorios ?i bogat, descris de Homer a fost considerat Troia VI de mul?i autori ai secolului al XX-lea. Troia VI a fost distrus? in 1275 i.Hr. , probabil de un cutremur. Dup? ea, Troia VII a fost distrus? de un incendiu in jurul anilor 1180 i.Hr. Troia VII a fost mult timp v?zut? ca un ora? mai s?r?c?cios decat Troia VI, dar dup? excava?ia din anul 1988 a fost considerat? drept cea mai asem?n?toare cu legendara cetate Troia.

Prototip istoric [ modificare | modificare surs? ]

Surse Hitite il men?ioneaz? pe ^URU Akagamuna?, conduc?tor al ^URU Ahhiyawa (?ara Aheenilor ) in secolul al XIV-lea i.Hr. . ^{[4] [5]} Este posibil ca aceste relat?ri s? fie la baza prototipului lui Agamemnon in mitologie.

Autenticitatea istoric? a R?zboiului Troian [ modificare | modificare surs? ]

Mai vezi: Autenticitatea istoric? a Iliadei

Istoricitatea r?zboiului troian este inc? subiect de dezbatere. Pove?tile lui Homer sunt considerate de mul?i a fi o contopire a mai multor confrunt?ri ale grecilor cu Troia. In cadrul acestei sinteze, Homer adaug? multe personaje de origine divin? ?i multe metafore . Grecii antici credeau c? r?zboiul troian chiar a fost un eveniment istoric, de?i mul?i considerau c? poemele homerice au exagerat acest eveniment pentru a satisface cerin?ele poetice. De exemplu, istoricul Tucidide, cunoscut pentru spiritul s?u critic, consider? r?zboiul troian adev?rat, dar se indoie?te c? 1186 de cor?bii au fost trimise c?tre Troia.

In jurul anului 1870 , se credea in general in Europa de Vest c? r?zboiul troian este o pur? fantezie, iar Troia nu a existat niciodat?. Dar Heinrich Schliemann a ar?tat c? legenda are ?i un sambure de adev?r, descoperind ruinele Troiei ?i ale cet??ilor miceniene din Grecia. Mul?i savan?i vor fi de atunci de acord c? r?zboiul troian se bazeaz? pe miezul istoric al unei expedi?ii grece?ti contra Troiei, dar pu?ini cred c? epopeile homerice prezint? evenimentele a?a cum au fost.

In secolul al XX-lea, oamenii de ?tiin?? au incercat s? afle informa?ii despre posibila existen?? a Troiei, folosindu-se de texte egiptene ?i hitite , din perioada estimat? a r?zboiului troian. Arhivele hitite cum ar fi scrisoarea Tawagalawa men?ioneaz? existen?a un regat numit Ahhiyawa care se intindea dincolo de mare (trebuie s? fie vorba de Marea Egee ) ?i care controla cetatea Milliwanda , identificat? de istorici cu Milet . De asemenea se vorbe?te in una din aceste scrisori despre confedera?ia Assuwa , format? din 22 de ora?e ?i state, printre care se num?r? ?i ora?ul Wilusa . Scrisoarea Milawata specific? c? acest ora?, Wilusa, se afl? in nordul confedera?iei Assuwa, dincolo de raul Seha , adic? aproximativ in locul unde se spune c? s-a aflat odat? Troia. Mai mult, intr-un document hitit din jurul anului 1280 i.Hr. se spune c? regele cet??ii Wilusa se numea Alakasandu, in timp ce miturile grece?ti men?ioneaz? c? inainte de a fi recunoscut de p?rin?ii s?i, Paris, fiul lui Priam, purta numele Alexandru. De asemenea, scrisoarea Tawagalawa (cca. 1250 i.Hr. ) adresat? regelui din regatul Ahhiyawa chiar vorbe?te despre un r?zboi ce urmeaz? s? aib? loc contra cet??ii Wilusa. Destinatarul este regele Ataresiya (probabil Atreus ), ceea ce a f?cut pe unii savan?i cum ar fi Karykas s? concluzioneze c? evenimentele nu sunt legate de r?zboiul troian din Iliada, ci de un conflict mai timpuriu, reflectat in mitul pr?d?rii Troiei de c?tre Heracles. R?zboiul troian a fost ecranizat intr-un film in regia lui Wolfgang Petersen .

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Iliada
• Odiseea
• Filme despre R?zboiul Troian

Note [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• en A existat r?zboiul troian? Arhivat in 28 decembrie 2012 , la Wayback Machine . Poate c? da. O publica?ie a Institutuli de Arheologie din America. mai/iunie 2004
• en R?zboiul troian
• en Legenda r?zboiului troian
• Istoria r?zboiului troian Arhivat in 22 iulie 2006 , la Wayback Machine . Loca?ia Troiei ?i posibile leg?turi cu ora?ul Teuthrania.
• en Video : Ruinele ora?ului antic Troia Arhivat in 28 martie 2007 , la Wayback Machine .
• en History of the Trojan War Arhivat in 22 octombrie 2007 , la Wayback Machine .