Podgori?a
Подгорица
—   Capitala Muntenegrului   —
Colaj de imagini cu Podgori?a
Drapel Stem?
Podgori?a Podgori?a (Muntenegru) Pozi?ia geografic?
Coordonate: 42°28′N 19°16′E  ( {{PAGENAME}} )  /  42.467°N 19.267°E
?ar?	Muntenegru
Municipiu	Municipiul Podgori?a
Numit dup?	Iosip Broz Tito
Guvernare
- Primar	Olivera Injac [*] [[ Olivera Injac (Montenegrin politician and professor)|​]] ( DPS: Partidul Democrat al Sociali?tilor , 13 aprilie 2023 )
Suprafa??
- Total	1.441  km²
Altitudine	45  m.d.m.
Popula?ie (2011)
-  Capitala Muntenegrului	156,169 locuitori
-  Densitate	117,4 loc./km²
- Densitate urban?	126,7 loc./km²
- Metropolitan?	185,937 locuitori
Fus orar	CET  (+1)
- Ora de var? ( DST )	CEST (+2)
Cod po?tal	81000
Prefix telefonic	+382 20
Localit??i infr??ite
- 14 ora?e infr??ite	list?
Prezen?? online
site web oficial
Modific? date / text

Podgori?a , ( pronun?ie muntenegrean? : /p?d?oritsa/ ; cu caractere chirilice Подгорица , care inseamn?: "sub delu?or" sau "sub movil?"), scris ?i Podgorica , este capitala ?i cel mai mare ora? al Muntenegrului .

A?ezarea favorabil? a zonei, la intersec?ia a dou? rauri, Ribnica (Ribni?a) ?i Mora?a (Moracea) in aproprierea Campiei Zeta ?i a V?ii Bjelopavli?i a incurajat stabilirea locuitorilor. Ora?ul se afl? aproape de sta?iunile montane de schi alpin ?i de sta?iunile balneare de la Marea Adriatic? .

Recens?mantul desf??urat aici in 2011 a ar?tat o popula?ie de 150.977 de locuitori. Municipiul Podgori?a ocup? 10.4% din teritoriul Muntenegrului ?i ad?poste?te 29.9% din popula?ia sa. Este ?i centrul administrativ, dar ?i cel cultural ?i educa?ional.

Etimologie [ modificare | modificare surs? ]

Numele ?Podgori?a” are sensul de ?sub Gorica”, ceea ce inseamn? in muntenegrean? ?deal mic” sau ?colin?”) este numele p?durii de chiparos ce acoperea un deal din apropierea centrului ora?ului.

La trei kilometri nord-vest de Podgori?a, se g?sesc ruinele ora?ului antic Diocleea, un ora? cunoscut in Grecia Antic? , timpurile dinaintea ?i din timpul Imperiului Roman . Imp?ratul roman Diocle?ian i?i are r?d?cinile in aceste regiuni. ?Duklja” este varianta slav? a vechii denumiri.

Cand a fost fondat (inaintea secolului al XI-lea ), ora?ul se numea Birziminium. In Evul Mediu , era cunoscut sub numele de Ribnica ( pronun?at  ribnitsa ). Numele Podgori?a a inceput s? fie folosit din 1326. Din 1946 pan? in 1992, ora?ul se numea Titograd in onoarea lui Josip Broz Tito , ex-pre?edintele Iugoslaviei .

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Podgori?a se afl? la intersec?ia cultural? mai multor drumuri, importante din punct de vedere istoric, lang? raurile Zeta, Mora?a, Cijevna, Ribnica ?i Sitnica, in valea lacului Skadar ?i lang? Marea Adriatic? , in campiile fertile, cu clim? bland? pe tot parcursul anului. Primele a?ez?ri umane au fost preistorice: primele oase descoperite dateaz? din Epoca de Piatr? . In epoca Ilirian? , suprafa?a dintre raul Zeta ?i v?ile Bjelopavli?i au fost ocupate de 2 triburi ilirice , labia?ii ?i doclea?ii. Popula?ia ora?ului era in jur de 8.000?10.000 de locuitori, unde cele mai importante probleme urbane erau rezolvate. Densitatea sporit? a popula?ie (intr-o zon? cu suprafa?a de 10 km²) a fost posibil? datorit? pozi?ion?rii geografice favorabile, a climei blande, a condi?iilor economice ?i a capacit??ii de ap?rare, fapte esen?ial? pentru o via?? lipsit? de griji in acele vremuri.

Din secolul al V-lea , odat? cu sosirea primelor triburi slave ?i avare la inceputul dezmembr?rii Imperiului Roman , aceast? zon? a fost martora mai multor evenimente speciale. Cu timpul, fort?re?ele s-au dovedit a fi impracticabile ?i oamenii au fost nevoi?i s? construiasc? alte ora?e. Grupurile slave din zon? erau in conflict permanent cu Imperiul Bizantin ?i au tins s? fondeze un stat nou. Rezultatul a fost ora?ul Ribnica, ai c?rei locuitori au inceput s?-?i construiasc? ad?posturile pe raul omonim. Numele ora?ului venea probabil de la numele raului pe care era situat. Prima men?iune a acestui ora? a fost pe timpul unei familii regale din Serbia numit? Casa Nemanji?i. Importan?a acestui ora? o constituia, desigur, in pozi?ionarea lui strategic?, la r?scrucea drumurilor culturale ?i economice, cat ?i pentru capacitatea sa de a comunica cu vestul. Ocupand aceste teritorii, slavii au creat un nou stat, dezvoltandu-?i aici cultura ?i artele, acceptabile bisericii medievale ?i nobilimii.

Numele de ?Podgori?a” a fost men?ionat pentru prima oar? in 1326 intr-un document regal din arhivele din Kotor. Ora?ul era puternic din punct de vedere economic: drumurile de nego?, dintre Dubrovnik ?i Statul Nemanjici, erau in plin? dezvoltare pe acele timpuri. Avand o economie infloritoare, Podgori?a a dat dovad? ?i de talente in domeniul artelor ?i inv???mantului cat ?i de domeniul religios. Aceste lucruri i-au m?rit ?i mai mult importan?a, transformandu-l intr-un ora? cheie, din punct de vedere economic, militar ?i naval.

La cucerirea ora?ului de c?tre Imperiul Otoman , in 1474 , ora?ul a incetat s? mai prospere in domeniile sale cheie. Podgori?a a devenit un fel de colonie sub st?panirea Sangeacului Scutari in 1479. Otomanii au construit o cetate mare in Podgori?a, fapt ce a int?rit mai mult importan?a strategic? a ora?ului, ?i a devenit un centru de ap?rare al regiunii in care se afla. La inceputurile anului 1474 au survenit informa?ii despre inten?iile sultanului de a trimite in Baleci ?i Podgori?a 5.000 de familii turce, pentru a int?ri capacit??ile de comunicare dintre Principatul Zeta ?i Shkoderul Vene?ian. Ora?ul fortificat cu turnuri, ziduri inalte ?i arme de foc au permis otomanilor s?-?i men?in? pe mult timp pozi?iile militare in aceast? regiune, ?i s? intervin? la oricare atac survenit din partea altor ??ri, de fiecare dat? cu succes. In 1864 , Podgori?a a devenit centrul vilayetului Scutari numit Bo?urtlen (din turc?: afin?). A fost cunoscut sub numele de Burgurice in Albanez? .

Congresul de la Berlin din 1878, a alipit Podgori?a lui Muntenegru , marcand sfar?itul celor 4 secole de st?panire otoman?, incepand astfel o nou? er? in prosperarea ora?ului, a locuitorilor s?i ?i a lui Montenegru in ansamblu. Ora?ul s-a dezvoltat rapid ?i a devenit un loc de comer?. Primele forme de economie capitalist? i?i f?ceau apari?ia. In 1904, a fost infiin?at? Zetska — o banc? de economii, prima institu?ie financiar?. ?i-a schimbat curand cursul dezvolt?rii, integrandu-se in banca Podgori?a. S-au fost construit drumuri c?tre toate ora?ele din vecin?tate, favorizand deschiderea companiilor ?i a business-urilor mici ?i, astfel, in 1902, o fabric? de tutun din Podgori?a a devenit prima companie important? din punct de vedere comercial pentru ora?.

Primul R?zboi Mondial a pus la p?mant, de?i pentru scurt timp dezvoltarea rapid? a ora?ului, capitala de atunci a proasp?tului proclamat Regat al Muntenegrului . Podgori?a a fost ocupat?, cum a fost ocupat? ?i restul ??rii de c?tre Austro-Ungaria din 1916 pan? in 1918. Dup? eliberarea efectuat? de alia?i in 1918, a fost intrunit Adunarea Muntenegrului in fosta cl?dire a fabricii de tutun. Adunarea a marcat sfar?itul existen?ei Muntenegrului, ca ?ar?, decizand astfel ca ea s? fie unit? cu Regatul Iugoslaviei . In perioada interbelic?, popula?ia ora?ului era in jur de 13,000 de locuitori.

Podgori?a a suferit enorm din urma celui de al doilea r?zboi mondial ; fiind bombardat de peste 70 de ori, omorand in jur de 7,000 de oameni. Ora?ul a fost eliberat pe data de 19 decembrie 1944 . Sub denumirea de Titograd, ora?ul a devenit capitala Republicii Socialiste Muntenegru pe 13 iulie 1946 . O perioad? de extindere a ora?ului a urmat dup? ace?ti ani, sub st?panirea RSFI , perioad? ce a marcat deschiderea spitalelor, industrializarea la nivel inalt a ora?ului ?i o cre?tere nemaiintalnit? a ora?ului. Ora?ul a devenit rapid centrul comercial, economic ?i cultural a ??rii. Procesul a fost incetinit din nou odat? cu dezmembrarea RSFI in anii 90'. Numele ?Podgori?a” a fost restabilit pe 2 aprilie 1992 .

R?zboaiele iugoslave ce aveau un caracter foarte distructiv au ocolit Muntenegru, ins? ?ara a fost grav afectat? economic. O perioad? sever? de stagnare economic? au surprins locuitorii in anii 1990. Economia a inceput, ins?, s? recupereze activ la inceputul secolului al XXI-lea cand Podgori?a a inceput s? se afirme ca un ora? modern, cu caracter occidental. Dup? independen?a ce a decurs cu succes dup? referendumul din mai 2006, Podgori?a a devenit o capital? european? a unui stat european, m?rindu-?i astfel importan?a din toate punctele de vedere.

Clima [ modificare | modificare surs? ]

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Demografie [2] An Locuitori 1948 14369 1953 19868 1961 35054 1971 61727 1981 96074 1991 117875 116235 2003 140734 136473

Personalit??i n?scute aici [ modificare | modificare surs? ]

• Jakov Milatovi? (n. 1986 ), om politic .

Ora?e infr??ite [ modificare | modificare surs? ]

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

v   ?   d   ?   m Muntenegru ? Muntenegreni ? Limba muntenegrean? Ap?rare • A?ez?ri • Capitala • Clim? • Conduc?tori • Cultur? • Demografie • Drapel • Economie • Educa?ie • Faun? • Flor? • Geografie • Hidrografie • Istorie • Organizare administrativ? • Ora?e • Politic? • S?n?tate • Sport • Stem? • Turism Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

Format:Comuna Podgori?a