Pe?
(se cite?te
Peci
) este un ora? ?i municipiu situat in nordul provinciei
Kosovo
, ?i centru de administrare in
districtul Pe?
.
Numele ora?ul in
limba sarb?
este
Pe?
(Пе?); forma definit? in
limba albanez?
este
Peja
, iar forma nedefinit? este
Peje
. Alte nume folosite pentru ora? sunt
Pescium
?i
Siparantum
in
limba latin?
; in
limba turc?
Ipek
sau
?pek
, in
evul mediu
era cunoscut ca
Pentza
.
Municipiul acoper? o suprafa?? de 602 km², incluzand ora?ul ?i 95 de sate; este imp?r?it in 28 de comunit??i teritoriale. Municipiul are o popula?ie de aproximativ 170,000 (2008), din care 81,000 locuiesc in ora?ul Pe?.
[2]
[3]
Istoria apartenen?ei statale
Ora?ul este situat intr-o pozi?ie strategic? pe
raul Pe?ka Bistrica
, un afluent al raului Drinul Alb la est de Alpii de Nord ai Albaniei. In timpul domina?iei Imperiului Roman ora?ul se numea
Pescium
; sau
Siparantum
, dup? cum relateaz?
Geografia
lui
Ptolomeu
.
Ora?ul a devenit un important centru religios al Serbiei medievale, in timpul domniei lui
?tefan Du?an
, ?arul Serbiei, stabilind centrul
Bisericii Ortodoxe Sarbe
in 1346. ?i-a p?strat statutul pan? in 1766, cand Patriarhia de la Pe? a fost desfiin?at?. Conduc?tor al Bisericii Ortodoxe Sarbe a devenit intaist?torul Mitropoliei de Carlovi? (din 1848
Patriarhia de Carlovi?
). Ora?ul Pe? ?i imprejurimile sale sunt locuri de pelerinaj pentru credincio?i. M?n?stirea
Visoki De?ani
din secolul al XIV-lea, inscris? in patrimoniul mondial
UNESCO
, se afl? la 19 km in sud, aproape de
De?ani
.
Spre sfar?itul secolului al XIV-lea Pe? a fost cucerit de
Imperiul Otoman
f?candu-se schimb?ri majore, inclusiv schimbarea numelui in
Ipek
. Ora?ul a fost cuprins de un num?r mare de turci, iar mul?i dintre urma?ii lor inc? locuiesc in aceast? zon?, cu un caracter distinct oriental, cu str?zi inguste ?i case vechi in stil turcesc. De asemenea a oferit un caracter islamic pentru construirea moscheilor, iar multe dintre acestea sunt active. Una dintre acestea este
moscheea Bajrakli
, construit? de Imperiul Otoman in secolul al XV-lea ?i se afl? in centrul ora?ului.
Cele cinci secole de ocupa?ie ale Imperiului Otoman s-au sfar?it in
primul r?zboi balcanic
(1912-1913), cand
Muntenegru
a preluat controlul ora?ului. Spre sfar?itul anului 1915, in timpul
Primului R?zboiului Mondial
,
Imperiul Austro-Ungar
a cucerit ora?ul. Pe? a fost recucerit in
octombrie 1918
. Dup? sfar?itul primului r?zboi mondial, Pe? f?cea parte din
Regatul Iugoslaviei
. Intre 1931-1941 ora?ul apar?inea de
Zeta Banovina
. In timpul celui de-
al doilea r?zboi mondial
ora?ul a fost ocupat de
Albania
. Dup? sfar?itul celui de-al Doilea R?zboi Mondial, Pe? era parte din
Iugoslavia
ca parte din
Republica Socialist? Serbia
.
Rela?iile dintre sarbi ?i albanezi, care reprezentau majoritatea popula?iei, au fost tensionate in secolul al XX-lea. In timpul
R?zboiului din Kosovo
din 1999, ora?ul a fost grav afectat ?i ucideri in mas?.
[4]
. Mai multe pagube au fost produse in timpul
tensiunilor etnice din 2004
.
Economia a fost grav afectat? de r?zboi, dar de-a lungul istoriei or??enii se axau pe agricultur?, ?i pe me?te?ugire de c?tre me?te?ugarii tradi?ionali ai ora?ului: fierari de cupru, fierari de aur, fabrican?i de papuci, t?b?cari de curele, fabrican?i de ?a, etc.
Pe? are locuri turistice frumoase, inclusiv
Canionul Rugova
, skiul fiind ?i acesta posibil in apropierea mun?ilor. Canionul Rugova s-a format pe raul Pe?ka Bistrica care str?bate mun?ii in amonte de ora?ul Pec (Peja). Este recunoscut prin peisajul s?lbatic, grote ?i pe?teri, cascade ?i panorame magnifice.
| Structura etnic?
|
| An/Popula?ie
|
Albanezi
|
%
|
Sarbi
|
%
|
Muntenegrii
|
%
|
Romi
|
%
|
Bosniaci
|
%
|
Alte etnii
|
%
|
Total
|
| Recens?mantul din 1961
|
41,532
|
62.35
|
8,852
|
|
12,701
|
|
728
|
|
1,397
|
2.1
|
|
|
66,656
|
| Recens?mantul din 1971
|
63,193
|
70.12
|
9,298
|
|
11,306
|
|
433
|
|
5,203
|
|
|
|
90,124
|
| Recens?mantul din 1981
|
79,965
|
71.99
|
7,995
|
|
9,796
|
|
3,844
|
3.46
|
8,739
|
|
|
|
111,071
|
| Recens?mantul din 1991
|
96,441
|
75.5
|
7,815
|
|
6,960
|
|
4,442
|
3.5
|
9,875
|
|
|
|
127,796
|
| Ianuarie 1999
|
104,600
|
|
950
|
|
|
|
3,500-4,000
|
|
|
|
4,000-4,200
|
|
113,000
|
| Mai 2006
|
78,712
|
86.3
|
1000
|
1.2
|
|
|
1,800
|
1.9
|
5000
|
5.4
|
|
|
91,112
|
| Sursa: Recens?mantul popula?iei Iugoslavia de-a lungul anului 1991, Estim?rile
OSCE
din 1999 ?i 2006
|
Conform recens?mantului din 1981, ora?ul avea o popula?ie de 54,497; conform recens?mantului din 1991, popula?ia a crescut la 68,163.
[3]
In 2003 popula?ia ora?ului era de 81,800.
Popula?ia din 2008 era de aproximativ 170,000, dintre care 81,000 locuiesc in ora?ul Pe?.
Cea mai mare parte a popula?iei este de etnie albanez?, dar este ?i o mare comunitate minoritar?. Cei mai mul?i sarbi locuiesc in enclavele din
Gora?devac
, cu o popula?e de aproximativ 850. De asemenea, este ?i o mare comunitate de bosniaci in ora?ul Pe? ?i Vitomirica, pe cand comunit??ile semnificative de
romi
,
ashkali
?i
egipteni
locuiesc in zonele rulale ?i urbane.
[5]
Pe? este unul dintre ora?ele cu cele mai bune performan?e din liga sportiv? kosovar?. Echipa de fotbal premiat? este
KF Besa
; echipele de baschet sunt
KB Peja
?i
KF Shqiponja
. Ambele echipe sunt debutante in superliga kosovar?. KB Peja este clubul cel mai vechi dar de?ine ?i cele mai bune rezultate. In plus ora?ul g?zduie?te o echip? de handbal
KH Besa Famiglia
, o echip? de volei
Ejona Peja
, o echip? de judo
Ippon
, precum ?i o echip? de baschet feminin?
KB Penza
.