Martin Heidegger
Date personale
N?scut	26 septembrie 1889 [1] [2] [3] [4] Meßkirch , Imperiul German [5]
Decedat	26 mai 1976 (86 de ani) [6] [7] [1] [3] Freiburg im Breisgau , RFG [8]
Inmormantat	Meßkirch
Cauza decesului	boal? infec?ioas?
Fra?i ?i surori	Fritz Heidegger [*] [[ Fritz Heidegger (German writer (1894-1980))|​]]
C?s?torit cu	Elfride Heidegger [*] [[ Elfride Heidegger |​]]
Copii	Hermann Heidegger [*] [[ Hermann Heidegger (istoric german)|​]]
Cet??enie	Republica de la Weimar   Germania Nazist?   Republica Federal? Germania
Ocupa?ie	filozof poet cadru didactic universitar [*] ​ furniture designer [*] [[ furniture designer (one who creates furniture or designs for its manufacture)|​]]
Locul desf??ur?rii activit??ii	Marburg [9] Freiburg im Breisgau [9]
Limbi vorbite	limba german? [10] [11]
Semn?tur?
Prezen?? online
hasthtag
Modific? date / text

Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889 , Meßkirch , Baden – d. 26 mai 1976 , Freiburg im Breisgau ) a fost unul din cei mai importan?i filozofi germani din secolul al XX-lea. Lucrarea sa capital?, "Sein und Zeit" ("Fiin?? ?i timp", 1927 ), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei . Opera sa a exercitat o influen?? hot?ratoare asupra gandirii unei serii de filozofi ca Hans-Georg Gadamer , Maurice Merleau-Ponty , Jean-Paul Sartre , Emmanuel Levinas , Jacques Derrida ?i Hannah Arendt .

In 1933 se inscrie in partidul nazist - NSDAP , unde a fost membru din mai 1933 pan? in mai 1945 ^[12] .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Dup? absolvirea gimnaziului in 1909 , incepe s? studieze teologia la Freiburg ( Breisgau ). Doi ani mai tarziu trece la facultatea de filosofie , studiind in acela?i timp matematica ?i ?tiin?ele naturii . La filosofie l-a avut profesor pe Edmund Husserl , creatorul fenomenologiei moderne. In 1913 ob?ine titlul de ?doctor in filosofie”. Incepand cu anul 1923 este profesor la Universitatea din Marburg , pentru ca in 1928 s? fie chemat la Freiburg , ca urma? al lui Husserl la catedra de filosofie. In 1927 public? lucrarea "Sein und Zeit" , in care pune bazele ontologiei fundamentale, prin care se rupe tradi?ia sistemelor ontologice ce d?inuiau inc? de la Platon . In 1933 , dup? venirea la putere a lui Hitler , se inscrie in partidul nazist (NSDAP), unde a fost membru din mai 1933 pan? in mai 1945 ^[13] . Intrebarea dac? aceast? aderare a fost formal? sau angajant? ideologic constituie inc? o dezbatere intre comentatorii de ast?zi.

Este numit rector al Universit??ii din Freiburg , dar demisioneaz? dup? un semestru, pentru a se putea consacra sarcinilor didactice. In cuvant?rile sale publice critic?, din punctul s?u de vedere romantic-conservativ, depersonalizarea ?i instr?inarea din societatea modern?. Comportamentul s?u politic este ambiguu, pe de o parte respinge concep?iile rasiale ale nazismului ?i se declar? impotriva arderii c?r?ilor ?suspecte” pe teritoriul universit??ii, pe de alt? parte nu intreprinde nimic pentru a impiedica antisemitismul in cre?tere, care afecta o bun? parte din corpul didactic ?i din studen?i. Tinde s? se izoleze ?i organizeaz? seminarii ?privatissime” pentru un num?r restrans de doctoranzi ale?i dup? criterii foarte stricte. Printre ace?tia s-a num?rat ?i romanul Alexandru Dragomir . Lucreaz? la a doua sa lucrare fundamental?, Beitrage zur Philosophie (?Contribu?ii la filosofie”), care va ap?rea abia postum, in 1989 . Dup? sfar?itul r?zboiului este supus procesului de ?denazificare” ?i suspendat de la universitate. In 1950 este reintegrat in corpul universitar; doi ani mai tarziu este pensionat. In 1974 incepe editarea operelor sale complete in peste 100 de volume.

Heidegger a murit la 26 mai 1976 la Freiburg .

Opera filosofic? [ modificare | modificare surs? ]

?Fiin?? ?i Timp” (1927) [ modificare | modificare surs? ]

In aceast? lucrare, Heidegger vorbe?te inc? de la inceput despre "necesitatea relu?rii intreb?rii privitoare la fiin??". Demersul s?u este, a?adar, unul ontologic , ce vine in continuarea ontologiei lui Platon ?i Aristotel . In centrul ontologiei fundamentale heideggeriene st? Dasein -ul uman. Intrebarea privitoare la fiin?? ia, inc? de la inceput, forma intreb?rii privitoare la fiin?a unei fiin??ri determinate.

Existen?a autentic? a omului este configurat? ca o deschidere in lume ?i ca proiectare con?tient? ce dep??e?te cotidianul, avand certitudinea mor?ii ineluctabile. Heidegger i?i pune deci intrebarea fundamental? asupra sensului existen?ei, c?zut? in uitare ?i trivialitate, care nu ar fi fost tratat? suficient in ontologia clasic?, incepand de la originile sale in filosofia greac?. Este adev?rat c? Aristotel prezint? in ? Metafizica ” sa o sistematizare a categoriilor fiin?ei, totu?i f?r? a tematiza sensul existen?ei, care ar putea s? duc? la in?elegerea diversit??ii ontologice. Omul, ca de fiin??, a adoptat existen?a ca o idee care poate fi asimilat? cu cuno?tin?a pe care o are asupra obiectelor. Aceast? cuno?tin?? este denumit? ?ontic?” , referindu-se la ?tiin??, f?r? a cerceta rela?iile sale cu obiectele, in timp ce problema existen?ei obiectelor este denumit? ontologic? , in m?sura in care se pune problema sensului existen?ei, ar putea fi denumit? chiar "pre-ontologic?" . Inten?ia lui Heidegger const? in a demonstra rolul coordonatelor temporale ca orizont transcendent al c?ut?rii sensului de a fi. Pentru c? oamenii se confrunt? cu existen?a intr-o form? neteoretic? ?i numai condi?iona?i temporal, altfel nu s-ar putea spune sub nici o form? "aceasta este". Explicarea problematicei legat? de timp ofer? mijloacele de examinare a sensului existen?ei, pentru c? existen?a este in?eleas? doar pornind de la forma sa temporal?. Interpretarea fiin?ei incepe cu in?elegerea temporalit??ii. Din aceasta rezult? sensul unitar al structurii temporale in cele trei dimensiuni ale sale: ?viitor”, ?prezent” ?i ?trecut”. Aceast? concep?ie a lui Heidegger a marcat o cotitur? important? in filosofia european?, sub influen?a sa imbog??indu-se curente ca existen?ialismul ?i deconstructivismul .

Distinc?ii importante in Fiin?? ?i timp : ontologic / ontic, fiin?? / fiin?are, existen?ial / existen?iel, autenticitate / neautenticitate, temporalitate a Dasein -ului / temporalitate a fiin?ei inse?i.

Fiin?? ?i timp este o carte neterminat?. Varianta publicat? in anul 1927, cu subtitlul Partea intii , cuprinde de fapt doar primele dou? sec?iuni ale primei p?r?i. Cea de a treia sec?iune a fost scris? de Heidegger, dar nu a fost publicat?, deoarece autorului i-a devenit clar? imposibilitatea continu?rii proiectului filozofic din aceast? carte. Textul celei de-a treia sec?iuni a fost distrus (conform unei m?rturii a lui Heidegger). Anumite dezvolt?ri care f?ceau con?inutul celei de-a treia sec?iunii sunt cuprinse in textul prelegerii despre "Problemele fundamentale ale fenomenologiei", ?inut? Marburg imediat dup? anul 1927. Pentru in?elegerea lucr?rii Fiin?? ?i timp sunt de altfel indispensabile prelegerile ?inute de Heidegger in acea perioad?, publicate postum in cuprinsul Edi?iei complete / Gesamtausgabe .

In anii '30, dup? ce autorul renun?? s? duc? la bun sfar?it "ontologia fundamental?" din Fiin?? ?i timp , filozofia lui Heidegger va cunoa?te o prefacere radical?. Ea nu va mai avea in centrul s?u Dasein -ul uman, ci va avea in vizor fiin?a ins??i.

Kant ?i problema metafizicii (1929)

Cartea cea mai important?, cronologic, dup? Fiin?? ?i timp , este a?a-numita ?carte despre Kant“, care are la baz? interpretarea extins? din prelegerea intitulat? ?Interpretare fenomenologic? a Criticii ra?iunii pure“ (din anul 1925). Inc? din Fiin?? ?i timp , Heidegger afirmase despre Kant c? a fost ?primul ?i singurul care a mers o bucat? de drum c?tre investigarea dimensiunii temporalit??ii fiin?ei“ (p. 23). Drept urmare, il interpreteaz? pentru a scoate la iveal? un Kant ?metafizician“, adic? preocupat de problema dintotdeauna a metafizicii, cea ontologic?. Heidegger incearc? s? arate, printr-o interpretare destul de ?violent?“ (?i va recunoa?te asta mai tarziu), c? facultatea imaginativ? ( Einbildungskraft ) este ?timpul insu?i“, a?adar c? acolo s-ar preg?ti determinarea fiin?ei umane ca Dasein , adic? pornind de la timp. De remarcat c?, in aceast? carte, unde se vorbe?te preponderent despre ?finitudinea omului“, desemnarea terminologic? a acestuia nu mai e a?a strict? precum in Fiin?? ?i timp : Heidegger vorbe?te acum despre ?Dasein-ul din om“ (lucru care, dup? cum poveste?te Gadamer, a p?rut la vremea aceea surprinz?tor, deoarece nu se mai putea ?ti dac? Dasein inseamn? omul insu?i sau o ?facultate“ a sa). Ins? acesta era mai degrab? un semn c? proiectul filozofic din Fiin?? ?i timp incepuse s? sufere modific?ri, care vor deveni cu timpul din ce in ce mai radicale, pan? cand filozofia lui Heidegger, in anii ’30, va cunoa?te o spectaculoas? ?r?sturnare“.

Opera tarzie [ modificare | modificare surs? ]

Temele abordate dup? 1950 au fost istoria metafizicii ca destin al Occidentului, esen?a tehnicii ca realizare a metafizicii, cu posibilitatea de a se dep??i pe sine ins??i, esen?a limbajului ?i func?ia poeziei ca posibilitate de a ajunge la con?tiin?? ?i evadarea din superficialitate. Alte opere importante ale lui Heidegger din aceast? perioad? au fost "Ce inseamn? a gindi" ( 1954 ), "Tezele lui Kant asupra fiin?ei" ( 1963 ), "Asupra tratatului lui Schelling despre esen?a libert??ii umane" ( 1971 ).

Cea mai important? scriere publicat? de Heidegger in ultimii s?i ani de via?? este textul conferin?ei ?inute la Freiburg in anul 1962, intitulat? Timp ?i fiin?? (text publicat in volumul Despre miza gindirii ). Titlul este identic cu cel al sec?iunii a treia din Fiin?? ?i timp ?i vrea de fapt s? semnalizeze "c? gindirea din Fiin?? ?i timp a fost continuat?". In acest text i?i face apari?ia pentru prima oar? termenul-cheie al filozofiei heideggeriene tarzii, Ereignis . (Acesta, ca ?i Dasein , este un termen intraductibil, ins? semnifica?ia lui ar putea fi redat? prin formula "evenimentul revel?rii propriului"). Textul conferin?ei este inso?it in volum ?i de procesul-verbal al unui seminar ?inut pe marginea lui.

Filosofia moral-politic? [ modificare | modificare surs? ]

Heidegger nu a scris filosofie politic? ?i a respins interpretarea operei sale drept contribu?ii la etic?. ^[14] Michael Gillespie a incercat s? reconstruiasc? filosofia moral-politic? a lui Heidegger intr-un compendiu de istorie a filosofiei politice, dar s-a limitat s? o descrie folosind deseori cuvantul ?pare”. Gillespie s-a bazat mai mult pe t?cerea lui Heidegger decat pe afirma?iile lui ?i, de exemplu, il critic? pentru c? nu a condamnat nazismul. ^[15] Acuza?iile pe care le face Gillespie sunt grele (p?r?sirea cet??ii, asociere cu mon?tri, Oedip modern), dar sunt mai degrab? intuite decat demonstrate. Cert r?mane faptul c? Heidegger a luat atitudine impotriva nihilismului, pe linia sugerat? de Nietzsche . ^[14]

Heidegger ?i romanii [ modificare | modificare surs? ]

In 1942 Walter Biemel scria: ?Heidegger cunoa?te Romania din buna reputa?ie de a fi o ?ar? a filosofilor, c?ci mereu ii vin de acolo studen?i in filosofie… Pe cand bulgarii vin la Freiburg s? studieze economia politic?, iar maghiarii medicina, romanii i?i reprezint? ?ara pe frontul spiritual” ^[16] . Mai mul?i studen?i romani au avut privilegiul de a studia cu Heidegger, incepand cu primii ani ai ?ederii lui la Freiburg. Ace?tia erau fo?ti studen?i ai legionarului Nae Ionescu de la Bucure?ti sau D. D. Ro?ca ?i Lucian Blaga de la Cluj . Heidegger se adresa grupului de doctoranzi romani folosind substantivul ?latinii” (in german? "Die Lateiner" ).

Romani care au frecventat cursurile lui Martin Heidegger [ modificare | modificare surs? ]

• Dumitru Cristian Amz?r (1906-1999): etnolog, a p?strat o leg?tur? durabil? cu Heidegger ^{[ necesit? citare ]} ;
• Nicolae Balc? (1903-1983): filozof ?i teolog cu o tez? de doctorat in filosofie la Weimar, autorul articolului Interpretarea existen?ei omene?ti in filosofia lui Heidegger (1939) ^[17] ;
• Walter Biemel (n. 1918): filozof german de origine roman?, stabilit in Germania;
• Virgil Bogdan (1899-1969): traduc?torul in romane?te al Fenomenologiei spiritului lui Hegel;
• Alexandru Dragomir (1916-2002): preg?tirea unui doctorat cu Heidegger a fost intrerupt? de mobilizarea sa pe front;
• Constantin Floru (1897-1983): a fost trimis la Heidegger chiar de Nae Ionescu;
• Vintil? Horia
• Constantin Noica
• Constantin Opri?an (1921-1958):
• Petre Pandrea
• Chiril? Popovici
• ?tefan Teodorescu
• Ernest Bernea
• Petre ?u?ea
• Octavian Vuia (1913-1989): fiul etnologului Romulus Vuia ^[18] .

Heidegger in limba roman? [ modificare | modificare surs? ]

Primii traduc?tori in limba roman? ai scrierilor lui Martin Heidegger au fost discipolii din Romania ai acestuia: Walter Biemel ?i Alexandru Dragomir au realizat in anii '40 o versiune a conferin?ei "Ce este metafizica?". Traducerea n-a putut fi publicat? in ?ar?, din cauza interdic?iei venite din partea ocupa?iei germane (a ap?rut mai tarziu in exil, in revista Caiete de dor ).

Abia in anul 1979 a ap?rut, la editura Univers, un volum care cuprindea - sub titlul oarecum inofensiv pentru cenzur?: Originea operei de art? - citeva scrieri importante, printre care Scrisoare despre umanism , La ce bun poe?i? , Intrebarea privitoare la tehnic? . Cei doi traduc?tori, Thomas Kleininger ?i Gabriel Liiceanu , - adev?ra?ii "pionieri" ai traducerii lui Heidegger in limba roman? - vor publica apoi, in anul 1988, versiunea romaneasc? a volumului Wegmarken / Repere pe drumul gindirii (o antologie de conferin?e ?i studii realizat? de Heidegger in timpul vie?ii sale ?i inclus? apoi, ca vol 9, in Edi?ia complet? ). Aceast? apari?ie cuprinde ?i o nou? versiune a traducerii la Scrisoare despre umanism .

Dup? 1990, filozofia lui Heidegger p?trunde in spa?iul academic al Romaniei, prin cursurile ?inute la Facultatea de Filozofie din Bucure?ti de profesorul Gabriel Liiceanu . Studen?ii s?i din anii '90 vor face la randul lor traduceri importante din opera filozofului de la Freiburg.

Este recunoscut faptul c? traducerea scrierilor lui Heidegger in orice limb? ridic? probleme deosebite, datorate bog??iei conceptuale ?i caracterului inedit al multora dintre construc?iile sale lingvistice. Heidegger era un bun cunosc?tor al germanei vechi ?i folose?te deseori cuvintele acestei limbi in forma lor arhaic? sau redindu-le semnifica?ii care nu mai sunt in uz. Exist? concepte intraductibile, precum Dasein , Gestell , Ereignis .

P?trunderea operei lui Heidegger in cultura roman? a fost determinat? in chip decisiv de calitatea primelor traduceri realizate, in echip?, de Thomas Kleininger ?i Gabriel Liiceanu. Cei doi au fixat reperele cele mai importante in traducerea sistemului conceptual heideggerian.

Traducerea lucr?rii Fiin?? ?i timp in limba roman? n-a fost lipsit? de peripe?ii. La Editura "Jurnalul literar" a ap?rut in anul 1994 - in condi?ii editoriale precare - un volum ce poart? titlul "Fiin?? ?i timp", in traducerea lui Dorin Tilinca ?i Mircea Arman. El nu cuprinde ins? decat traducerea primei sec?iuni a c?r?ii, deci jum?tate din textul original. Acest lucru nu este specificat in chip expres nic?ieri in volum. In anul 2002 a ap?rut o nou? versiune a acestei traduceri, cu titlul "Fiire ?i Timp" (semnat? Dorin Tilinca), la Editura "Grinta" din Cluj, in anul 2002. De ast? dat? este vorba despre o traducere integral? a c?r?ii lui Heidegger, ap?rut? ins?, ca ?i in 1994, ca edi?ie pirat, f?r? drepturile de autor. Volumul a fost retras ulterior din comer? in urma unui proces intentat de Editura Humanitas. Mircea Arman sus?ine c? Hermann Heidegger a autorizat traducerea sa (?i a lui Tilinca) din Revista de Istorie ?i Teorie Literar? printr-o scrisoare din 1986, transmis? lui Nicolae Florescu prin Constantin Opri?an. ^[19] Viorel Rotil? sus?ine c? fa?? de traducerea lui Tilinca ?i Arman, traducerea lui Liiceanu ?i Cioab? con?ine diferen?e doar de dragul diferen?ei. ^[20]

In anul 2003 a ap?rut la Editura Humanitas traducerea la Fiin?? ?i timp , semnat? de Gabriel Liiceanu ?i C?t?lin Cioab?. Aceast? versiune - singura autorizat? pentru spa?iul de limb? roman? - este totodat? cea care s-a impus in spa?iul academic. Volumul a ap?rut in condi?ii grafice deosebite ?i cuprinde un aparat critic adecvat (indexuri de teme ?i de concepte, de nume proprii, note de traducere menite clarific?rilor punctuale pe text). Traducerea i-a fost dedicat? lui Walter Biemel.

Ovidiu Pecican confirm? pe blogul s?u prioritatea lui Tilinca ?i Arman in privin?a traducerii acestei c?r?i, ^[21] afirmand totodat? c? Alexandru Boboc are prioritatea ca traduc?tor al lui Heidegger in limba roman?. ^[21]

Traduceri in limba roman? [ modificare | modificare surs? ]

• Originea operei de art? , trad. de Thomas Kleininger ?i Gabriel Liiceanu, Bucure?ti, Univers, 1979, edi?ia a II-a , Bucure?ti, Humanitas, 1996
• Repere pe drumul gandirii , trad. de Thomas Kleininger ?i Gabriel Liiceanu, Bucure?ti, Editura Politic?, 1988
• Fiin?? ?i Timp , trad. de Dorin Tilinca ?i Mircea Arman, Bucure?ti, Jurnalul Literar, 1994 (edi?ie incomplet?)
• Timp ?i Fiin?? , trad. de Dorin Tilinca ?i Mircea Arman, Bucure?ti, Jurnalul Literar, 1995
• Introducere in metafizic? , trad. de Gabriel Liiceanu ?i Thomas Kleininger, Bucure?ti, Humanitas, 1999
• Conceptul de timp , trad. de C?t?lin Cioab?, Bucure?ti, Humanitas, 2000
• Parmenide , trad. de Bogdan Minc? ?i Sorin Lavric, Bucure?ti, Humanitas, 2001
• Fiire ?i Timp , trad. de Dorin Tilinca, edi?ie ingrijit? ?i studiu introductiv de Mircea Arman, Cluj-Napoca, Grinta, 2001
• Fiin?? ?i timp , trad. de Gabriel Liiceanu ?i C?t?lin Cioab? , Bucure?ti, Humanitas, 2003
• Prolegomene la istoria conceptului de timp , trad. de C?t?lin Cioab?, Bucure?ti, Humanitas, 2005
• Metafizica lui Nietzsche , trad. de Ionel Zamfir ?i C?t?lin Cioab?, Bucure?ti, Humanitas, 2005
• Problemele fundamentale ale fenomenologiei , trad. de Bogdan Minc? ?i Sorin Lavric , Bucure?ti, Humanitas, 2006
• Martin Heidegger - Elisabeth Blochmann, Coresponden?? , trad. de Ileana Snagoveanu Spiegelberg, , Bucure?ti, Humanitas, 2006
• Despre miza gandirii , trad. de C?t?lin Cioab?, Gabriel Cercel ?i Gilbert Lep?datu, Bucure?ti, Humanitas, 2007

Bibliografie in limba roman?

• Otto Poggeler, Drumul gandirii lui Heidegger , trad. de C?t?lin Cioab?, Bucure?ti, Humanitas, 1998
• Rudiger Safranski, Un maestru din Germania. Heidegger ?i epoca lui , trad. de Ileana Snagoveanu-Spiegelberg, Bucure?ti, Humanitas, 2004.
• C?t?lin Cioab?, Jocul cu timpul , Bucure?ti, Humanitas, 2005.
• Walter Biemel, Heidegger , trad. de Thomas Kleininger, actualizat? de C?t?lin Cioab?, Bucure?ti, Humanitas 2006
• Magdalena M?rculescu-Cojocea, Critica metafizicii la Kant ?i Heidegger , Editura Trei, 2005
• Cristian Ciocan, Moribundus sum: Heidegger ?i problema mor?ii , Humanitas, 2007
• Christian Ferencz-Flatz, Obi?nuit ?i neobi?nuit in via?a de zi cu zi: Fenomenologia situa?iei ?i critica heideggerian? a conceptului de valoare , Humanitas, 2009
• Bogdan Minc?, Scufund?torii din Delos: Heidegger ?i primii filozofi , Humanitas, 2010
• Gabriel Cercel, Cartea experien?ei: Heidegger ?i hermeneutica vie?ii , prefa?? de Gabriel Liiceanu, Humanitas, 2010
• 18 cuvinte-cheie ale lui Martin Heidegger , Gabriel Liiceanu , Bucure?ti, Humanitas, 2012

Bibliografie in alte limbi [ modificare | modificare surs? ]

• Martin GESSMANN, ?Die Entdeckung des fruhen Heidegger. Neuere Literatur zur Dezennie vor ≫Sein und Zeit≪“, in: Philosophische Rundschau, 43 (1996), 215-232
• O. POGGELER, ?Heideggers Begegnung mit Dilthey“, in: Dilthey-Jahrbuch 4 (1986/87),
• D. PAPENFUSS, O. POGGELER (Hrsg.), Zur philosophischen Aktualitat Heideggers, Bd. 2, Im Gesprach der Zeit, Frankfurt a. M.: Klostermann, 1990
• BARASH Jeffrey Andrew, Heidegger et le sens de l’histoire, traduit de l’anglais par Sylvie Taussig, preface de Paul Ricoeur, Paris, Galaade, 2006
• BERNASCONI Robert, Heidegger in Question : The Art of Existing, Humanity Books, 1993
• BLATTNER William, Heidegger’s temporal idealism, Cambridge University Press, 1999
• BRITO Emilio, Heidegger et l’hymne du sacre, Louvain-la-Neuve, Presses universitaires de Louvain, 1999
• CAMILLERI Sylvain, Phenomenologie de la religion et hermeneutique theologique dans la pensee du jeune Heidegger, Dordrecht, Springer, 2008
• CAPELLE Philippe, Philosophie et theologie dans la pensee de Martin Heidegger, Paris, Cerf, 1998
• CARON Maxence, Heidegger : pensee de l’etre et origine de la subjectivite, preface de Jean-Francois Marquet, Paris, Editions du Cerf, 2005
• COURTINE Jean-Francois, Heidegger et la phenomenologie, Paris, Vrin, 1990
• COURTINE Jean-Francois, (ed.), Heidegger 1919-1929. De l’hermeneutique de la facticite a la metaphysique du Dasein, Paris, Vrin, 1996
• COURTINE Jean-Francois (ed.), Introduction a la metaphysique de Heidegger, Paris, Vrin, 2007
• DASTUR Francoise, Heidegger et la question du temps, Paris, PUF, 1990
• DASTUR Francoise, Heidegger et la question anthropologique, Louvain, Peeters, 2003
• DASTUR Francoise,Heidegger. La question du logos, Paris, Vrin, 2007
• EMAD Parvis, On the Way to Heidegger’s ≪ Contributions to Philosophy ≫, Madison, The University of Wisconsin Press, 2007
• GREISCH Jean, Ontologie et temporalite. Esquisse d’une interpretation integrale d’Etre et temps, PUF, 1993
• GREISCH Jean, L’Arbre de vie et l’arbre du savoir, Paris, Cerf, 2000
• HAAR Michel, Le chant de la terre : Heidegger et les assises de l'histoire de l'etre, Paris, L’Herne, 1985
• HAAR Michel, Heidegger et l’essence de l’homme, Grenoble, Millon, 1990
• HAAR Michel, La fracture de l’histoire. Douze essais sur Heidegger, Grenoble, Jerome Million, 1994

Lucr?ri publicate in timpul vie?ii [ modificare | modificare surs? ]

• Sein und Zeit / Fiin?? ?i timp , 1927
• Was ist Metaphysik / Ce este metafizica ? , 1929
• Kant und das Problem der Metaphysik / Kant ?i problema metafizicii , 1929
• Vom Wesen der Wahrheit / Despre esen?a adev?rului , 1930
• Einfuhrung in die Metaphysik / Introducere in metafizic? , 1935
• Der Ursprung des Kunstwerkes / Originea operei de art? , 1935
• Nietzsche ( 1936 )
• Brief uber den Humanismus / Scrisoare despre umanism , 1946
• Was heisst Denken ? / Ce inseamn? a gandi ? , 1951
• Die Frage nach der Technik / Intrebarea privitoare la tehnic? , 1953
• Das Ende der Philosophie und die Aufgabe des Denkens / Sfar?itul filozofiei ?i sarcina gandirii , 1964
• Heraklit ( 1966 - 1967

Referiri [ modificare | modificare surs? ]

?…furtuna care traverseaz? gandirea lui Heidegger ? ca ?i aceea care, prin milenii, inc? mai bate dinspre opera lui Platon ? nu este una a veacului acesta. Ea vine de foarte departe, dinspre origini, ?i ceea ce las? in urm? e o implinire care, ca orice implinire, read?poste?te totul in originar. ^[22] ”

—Hannah Arendt

?Filozofia lui Heidegger face parte dintre acele opere capabile s? provoace o r?sturnare in istoria filozofiei, dar care, totodat?, ascund in sine un pericol: ea ne poate face s? consider?m dep??it tot ceea ce a fost pan? in prezent, lucru care aduce cu sine, in mod necesar, o lips? de m?sur? interioar? a gandirii. Atitudinea fundamental nou? a acestei filozofii implic? dou? posibilit??i de reac?ie in fa?a ei: dac? nu reu?im sau nici m?car nu incerc?m s?-l urm?rim pe Heidegger, ci il judec?m dintr-o anumit? perspectiv?, pe care nu dorim catu?i de pu?in s? o p?r?sim, atunci totul ne apare in chip necesar ca o vorb?rie ininteligibil? sau, in cel mai bun caz, ca o incercare zadarnic? de a practica un ira?ionalism ra?ionalizat. Dac?, dimpotriv?, reu?im s?-l urm?rim in ceea ce spune, atunci deprindem un nou mod de a vedea lucrurile, care ne fascineaz? ?i pune in a?a de mare m?sur? st?panire pe noi, incat toate reu?itele de pan? acum ale filozofiei p?lesc... Chiar aici e de aflat tragismul interior al filozofiei lui Heidegger, anume faptul c? nici cei ce o resping ?i nici cei ce o imbr??i?eaz? nu ajung s? sesizeze bazele metafizice pozitive ale ?sistemului“ lui. ^[23] ”

—Wolfgang Stegmuller

?...inc? de la primul contact cu privirea pe care o aruncau ochii s?i i?i d?deai seama de cine este vorba ?i pe cine ai in fa??: era cineva care vede. Un ganditor care ?tie s? vad?. De fapt, cred c? in asta const? unicitatea lui Heidegger printre cei care ne inva?? in epoca noastr? filozofia: lucrurile pe care el le prezint? intr-un limbaj extrem de original, intr-un limbaj care adesea lezeaz? toate a?tept?rile noastre, dovedite ca ?inchipuiri“, aceste lucruri trebuie mereu v?zute intuitiv. Ins? asta nu inseamn? c? e vorba de evoc?ri de moment, de reu?ita afl?rii cuvantului potrivit, care s? provoace o str?fulgerare a intui?iei. Dimpotriv?, intreaga analiz? realizat? la nivel de concept nu trece argumentativ de la o idee la alta, ci ne prezint? mereu un singur lucru, v?zut din perspective diferite, ceea ce ii confer? descrierii cu ajutorul conceptelor plasticitate,care constituie cea de-a treia dimensiune a realului pe care il putem surprinde. ^[24] ”

—Hans Georg Gadamer

Citate [ modificare | modificare surs? ]

?Prin ce iaduri trebuie s? mai treac? omul pan? s? in?eleag? c? nu el se face pe sine? ^[25] ”

?Dificultatea rezid? in limb?. Limbile noastre metafizice sint, fiecare in felul ei, limbii ale gindirii metafizice. Dac? esen?a limbilor occidentale este in sine doar una metafizic? ― ?i de aceea marcat? in chip definitiv de onto-teo-logie ―, sau dac? aceste limbi acord? alte posibilit??i ale rostirii, adic? ale unei non-rostiri care s? fie in acela?i timp rostitoare ― aceast? intrebare trebuie s? r?min? deschis?. ^[26] ”

?Cand gandirea este atras? de un anumit lucru ?i porne?te pe urmele lui, se poate intampla ca, pe drum, ea s? se transforme. Se cuvine de aceea ca, in cele ce urmeaz?, s? fim aten?i mai cu seam? la drumul parcurs ?i mai pu?in la con?inut. ^[27] ”

?Adev?rata poezie nu este nicicind doar o modalitate mai elevat? (melos) a limbii obi?nuite. Dimpotriv?, vorbirea obi?nuit? este un poem ce a fost denaturat prin uitare, c?ci abia dac? se mai poate auzi chemarea din interiorul lui. Opusul poeziei ca vorbire pur? nu este proza. Proza pur? nu este nicicind ?prozaic?“. Ea este la fel de poetic? ?i de aceea la fel de rar? precum poezia. ^[28] ”

?dependent de fiin?area care nu este el insu?i, omul este totodat? departe de a fi cu adev?rat st?pinul fiin??rii care este el insu?i ^[29] ”

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• De ce exist? ceva mai degrab? decat nimic?

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Richard Regvald, Heidegger et le probleme du neant Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Boston, 1987 [French text with notes in German]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Debat Francois Fedier et Emmanuel Faye (emisiune TV din 23 februarie 2007, video integral)
• Ereignis, pagin? de limb? englez?
• Martin Heidegger. Bibliographie chronologique (1910-1976), Bibliographie des traductions francaises. ⓒ Christian Sommer, Octobre 2001.Derniere mise a jour: 10/2005 Arhivat in 8 iunie 2007 , la Wayback Machine .
• Gesamtausgabe
• ro Husserl si Heidegger, Cronologie comparativa a scrierilor, exegezei si a traducerilor, pe Vox philosophiae Arhivat in 7 septembrie 2009 , la Wayback Machine .
• ro Martin Heidegger / GESAMTAUSGABE (Opere complete) si traducerile romanesti, pe Vox philosophiae Arhivat in 7 septembrie 2009 , la Wayback Machine .
• Martin Heidegger la Todnauberg (fotografii)
• La main de Heidegger Jacques Derrida
• Intalniri de gradul trei , 9 martie 2012, Nicolae Manolescu, Adev?rul
• Problema esentei in ontologia lui Heidegger , 24 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro