Alexandru Dragomir
(n.
8 noiembrie
1916
,
Zal?u
? d.
13 noiembrie
2002
,
Bucure?ti
) a fost un filosof roman.
S-a n?scut pe 8 noiembrie 1916 la Zal?u intr-o familie de intelectuali clujeni, Alexandru Dragomir ?i Maria n?scut? Cocian. Atat tat?l din partea tat?lui, originar din Gurasada, cat ?i cel din partea mamei, din satul Domnini, au fost notari. Tat?l Alexandru Dragomir a fost avocat la Banca Central? din Cluj ?i mai apoi ?eful baroului clujean.
Silviu Dragomir
, istoricul este unchi dup? tat?, iar fratele lui Virgil Dragomir, era inginer, a fost profesor la Politehnic? ?i prorector la Institutul de Constructii.
Intre 1922-1926 urmeaz? ?coala primar? nr. 3 din Cluj. A urmat mai apoi liceul "
Seminarul Pedagogic Universitar
" din
Cluj
, intre 1926 ?i 1933, ?i i-a avut profesori pe
Constantin Daicoviciu
, pe matematicianul
D.V. Ionescu
, sau pe
Gheorghe Bratu
?i pe mul?i al?ii. Se inscrie in 1933 la
Universitatea din Bucure?ti
, absolvind Facultatea de Drept in 1937 ?i Facultatea de Litere ?i Filosofie in (1939). Vreme de patru luni, intre martie ?i iunie 1941, urmeaz? in
Germania
, la Universitatea din Breslau (azi
Wroclaw
), cursuri ?i seminarii de elin?, latin? ?i german?. In septembrie 1941 este doctorand al lui
Martin Heidegger
, inscris la
Philosophisches Seminar
(Facultatea de Filozofie) al Universit??ii Albert-Ludwig din
Freiburg
. A fost bursier al al Funda?iei Alexander von Humboldt. Impreun? cu
Walter Biemel
, originar din
Bra?ov
, face prima traducere in limba roman? a unui text heideggerian,
"Was ist Metaphysik ?"
("Ce este metafizica ?",).
Seminarul lui Heidegger num?ra cincisprezece audien?i,
[
necesit? citare
]
selec?iona?i dup? criterii foarte stricte, privind cuno?tin?ele de
filozofie
, dar ?i de limbi clasice, latin? ?i greac?. In afara filozofiei, la
Philosophisches Seminar
se studiaz? intens istoria artei ? a literaturii europene, cu un accent special pe cultura greac? antic?. Dragomir preg?tea dizerta?ia privind
metafizica
lui
Hegel
, dar, in 1943, in preajma sus?inerii doctoratului, este rechemat in ?ar?, fiind mobilizat ?i trimis pe front.
In 1945, in existen?a lui Dragomir, ca in aceea a multor intelectuali romani, incepe o perioad? in care incearc? s?-?i p?streze deprinderile de via?? dobandite pan? atunci, f?r? s? ?tie prea bine c?tre ce fel de lume se indreapt?. Evident, pentru Dragomir nu mai exist? nici un drum de intoarcere la
Freiburg
. O vreme consacr? preocup?rilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui.
Constantin Noica
tocmai i?i deschisese in 1946 o "?coal? de in?elepciune" la
Andronache
?i il invit? s? fac? acolo cateva expuneri despre Hegel. Dup? 1948, din pricina conjuncturii istorice, devine un "filozof clandestin": este cunoscut intr-un cerc foarte restrans ?i nici prietenii nu ?tiu dac? preocup?rile sale filozofice se concretizeaz? sau nu intr-o oper?. Dragomir va fi rand pe rand func?ionar la serviciul vanz?ri, corector, merceolog, achizitor la hidrocentrala de la
Bicaz
. El ?tie c?
Romania
devenise o zon? a filozofiei interzise. In ceea ce il prive?te, purtand pecetea studiilor f?cute in
Germania
, a anilor petrecu?i la Freiburg in preajma lui Heidegger, care intr-o lume normal? l-ar fi propulsat intr-o str?lucit? carier? universitar?, era etern "suspect, f?cand parte din categoria spiritele libere care ar trebui mai de grab? suprimate. Incepand din anul 1984, in locuin?a lui Gabriel Liiceanu din "Intrarea Lucaci", avand un auditoriu restrans (
Gabriel Liiceanu
,
Sorin Vieru
,
Andrei Ple?u
?i, incepand din 1995,
Horia-Roman Patapievici
), ?ine o serie de prelegeri pe teme diverse: "O interpretare platonician? la
O scrisoare pierdut?
", "Intrebare ?i r?spuns", "Modalit??i de autoin?elare", "Socrate - Infruntarea filozofiei cu cetatea", "Despre lumea in care tr?im". Auditorii au notat cu grij? cele ascultate, astfel incat con?inutul acestor prelegeri s-a p?strat ?i a putut fi coroborat cu mul?imea de caiete de insemn?ri l?sate in urm? de filozof, pentru incercarea unei reconstituiri a operei.
Alexandru Dragomir moare la
13 noiembrie
2002
in
Bucure?ti
. Dup? moartea sa ies la iveal? "caietele Dragomir", con?inand insemn?rile sale pe timp de decenii, un uimitor exerci?iu de gandire solitar? pur? ?i un amplu interviu, realizat cu
Fabian Anton
.
- Crase banalit??i metafizice
, 2004, 2008
- Cinci plec?ri din prezent. Exerci?ii fenomenologice
, 2005
- Caietele timpului
, 2006
- Semin?e
, 2008
- Alexandru Dragomir, Crase banalit??i metafizice, Humanitas, 2003
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Alexandru Dragomir, Cinci plecari din prezent, Humanitas, 2004
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Alexandru Dragomir, Caietele timpului, Humanitas, 2006
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Alexandru Dragomir, Du mirroir
in Alter, Nr. 13/2005
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Alexandru Dragomir, Banales etrangetes de l'homme
in Alter, Nr. 13/2005
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Alexandru Dragomir, Du reveil au matin
in Alter, Nr. 13/2005
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
- Paul Balogh & Cristian Ciocan (eds.), The Ocean of Forgetting. Alexandru Dragomir: A Romanian Phenomenologist
Studia Phaenomenologica
IV (2004) 3-4
- Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singur?tatea gandului
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. (2004)
- Isabela Vasiliu-Scraba, Ultima revela?ie a filosofului Alexandru Dragomir: ‘A nu te vinde comport? neb?nuite riscuri’
, in rev. Arges, oct. 2006.
- Isabela Vasiliu-Scraba,
Alexandru Dragomir nu este o ?inven?ie” a lui Liiceanu, fiindc? oamenii mici nu-i pot inventa pe oamenii mari
, in. rev. ?Acolada”, nr 3 (53), 2012, p. 19