Bulgar? български език
Pronun?ie	?b????rski
Vorbit? in	Bulgaria , Macedonia , Romania , Turcia , Serbia , Grecia ?i alte
Num?r de vorbitori	Nativi: 7,6 milioane in Bulgaria (2011) [1] To?i: c.  10 milioane (2023) [2]
Sistem de scriere	alfabetul chirilic , alfabetul latin (doar dialectul b?n??ean )
Clasificare
limbi indo-europene balto slave slave slave de sud slave de sud estice bulgar?
Statut oficial ?i codificare
Limb? oficial? in	Bulgaria , Uniunea European?
Organ de reglementare	Institutul Limbii Bulgare, Academia Bulgar? de ?tiin?e
ISO 639 -1	bg
ISO 639 -2	bul
ISO 639 -3 (cel mai r?spandit dialect)	bul
SIL	BLG
R?spandire in lume
Pute?i vizita Wikipedia in bulgar? .
Aceast? pagin? poate con?ine caractere Unicode
Modific? date / text

Limba bulgar? ( български език , AFI : [?b????rski ??zik] ) este o limb? indo-european? , din ramura limbilor slave de sud, impreun? cu macedoneana , sarbo-croata ?i slovena .

Bulgara face parte din uniunea lingvistic? balcanic? ?i se distinge de celelalte limbi slave (in afar? de macedonean?) prin eliminarea declin?rii substantivelor , folosirea articolului hot?rat enclitic, lipsa formelor de infinitiv ?i dezvoltarea sistemului verbal din slava veche .

Distribu?ie geografic? ?i statut [ modificare | modificare surs? ]

Bulgara este limba oficial? a Bulgariei, iar din 2007 se num?r? printre limbile oficiale ale Uniunii Europene . ^{[3] [4] [5]} In 2011, era limba matern? a aproximativ 6   milioane de oameni din Bulgaria (aproximativ patru din cinci cet??eni bulgari). ^[1]

In ??rile invecinate [ modificare | modificare surs? ]

Exist?, de asemenea, o diaspor? bulgar? semnificativ?. Una dintre cele mai importante comunit??i este cea a bulgarilor basarabeni , care s-au stabilit in Basarabia istoric? (acum Moldova ?i Ucraina) in mare parte la inceputul secolului al XIX-lea. In Ucraina au figurat 134,000 de vorbitori de bulgar? la recens?mantul din 2001 ^[6] ?i 41,800 in Moldova in 2014 (dintre care doar 15,300 foloseau limba in mod obi?nuit). ^[7] In Transnistria locuiau 13.200 de etnici bulgari in 2016, dar nu se ?tie ca?i vorbesc bulgar?. ^[8]

O alt? comunitate sunt bulgarii b?n??eni , care au imigrat in secolul al XVII-lea in Banat (inclusiv por?iunea sarb?). Dialectul b?n??ean al bulgarei are propriul s?u alfabet (bazat pe alfabetul latin sarbo-croat) ?i o tradi?ie literar?.

Exist? vorbitori de bulgar? ?i in alte ??ri invecinate Bulgariei. In Serbia erau 13,300 de vorbitori in 2011, majoritatea la grani?a cu Bulgaria. ^[9] In Turcia, bulgara este vorbit? nativ de pomaci ?i ca a doua limb? a multor turci bulgari care au emigrat din Bulgaria.

In Macedonia [ modificare | modificare surs? ]

Dialectele bulgarei ?i macedonenei formeaz? un continuum dialectal , neexistand o limit? bine definit? intre cele dou? limbi. ^[10] Dincolo de grani?ele Macedoniei de Nord ?i Bulgariei, situa?ia este mai ambigu?; vorbitorii din Albania ?i Grecia i?i identific? limba ca macedonean? sau bulgar?.

Diaspora [ modificare | modificare surs? ]

Limba este, de asemenea, vorbit? in Europa de Vest ?i America de Nord de c?tre o diaspor? in cre?tere de la inceputul anilor '90. ??rile cu un num?r semnificativ de vorbitori includ Germania , Spania , Italia , Regatul Unit (38.500 in Anglia ?i ?ara Galilor in 2011), Fran?a , Statele Unite ?i Canada (19.100 in 2011). ^{[11] [12]}

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Evolu?ia limbii bulgare poate fi imp?r?it? in patru perioade:

• Perioada preistoric? reprezint? perioada dintre migra?ia slavilor in Balcanii de est ( c. secolul al VI-lea e.n.) ?i misiunea Sfin?ilor Chiril ?i Metodiu in Moravia Mare in anii 860. ^{[13] [10]}
• Slava veche (secolele IX-XI) ? o norm? literar? a dialectului sudic al slavei comune . Sfin?ii Chiril ?i Metodiu ?i ucenicii lor au folosit aceast? norm? atunci cand au tradus Biblia ?i alte c?r?i biserice?ti din greac? in slav?. ^{[13] [10]}
• Bulgara medie (secolele XII-XV) ? o norm? literar? care a evoluat din slava veche, in urma unor inova?ii majore. In timpul acestei perioade limba a dezvoltat o literatur? bogat?, ^{[13] [10]} a servit ca limb? administrativ? a celui de-al doilea Imperiu Bulgar , a ??rii Romane?ti , a Voievodatului Moldovei (pan? in secolul al XIX-lea) ?i a Imperiului Otoman (pan? in secolul al XVI-lea). ^[14]
• Bulgara modern? (XVII-prezent) ? primele secole ale acestei perioade au fost marcate de st?panirea otoman? a Bulgariei, iar uzul bulgarei ca limb? literar? s-a diminuat. Limba bulgar? standard a a fost codificat? in mare parte in secolul al XIX-lea. ^{[13] [10]} Dezvoltarea istoric? a limbii bulgare poate fi descris? ca o tranzi?ie de la o limb? sintetic? (slava veche) la o limb? analitic? (bulgara modern?).

Dialecte [ modificare | modificare surs? ]

Alfabet [ modificare | modificare surs? ]

In secolul al IX-lea, primele texte in slava veche au fost scrise cu alfabetul glagolitic , care a fost conceput de sfin?ii Chiril ?i Metodiu . Acesta a fost inlocuit treptat in secolele urm?toare de alfabetul chirilic , numit dup? Chiril, dar creat de adep?ii s?i.

Alfabetul propus de Marin Drinov a devenit oficial la 5 februarie 1899. A r?mas neschimbat pan? la reforma ortografic? din 1945, cand literele yat (?, ?) ?i yus (?, ?) au fost eliminate din alfabet, reducand num?rul de litere la 30.

Odat? cu aderarea Bulgariei la Uniunea European? la 1 ianuarie 2007, alfabetul chirilic a devenit cel de-al treilea sistem de scriere oficial a Uniunii Europene , dup? scrierea latin? ?i cea greac? . ^[15]

alfabetul bulgar

Majuscul?	Minuscul? [a]	pronun?ie (in AFI )	pronun?ie (echivalent in roman?)	transliterare
А	а ( а )	accentuat /a/	a c	a
		neaccentuat /?/	intre ? ?i a
Б	б	/b/	b ar?	b
В	в ( в )	/v/	v erde	v
Г	г ( г )	/?/	g az	g
Д	д ( ? / д ) [b]	/d/	d elt?	d
Е	е	/?/	eng. b e st	e
Ж	ж	/?/	j oc	zh
З	з	/z/	z ar	z
И	и ( и )	/i/	l i mb?	i
Й	й ( й )	/j/	i semivocalic, i epure	y
К	к	/k/	c as?	k
Л	л ( л )	/l/ inainte de е ?i и	l up	l
		/?/ inainte de ю, я ?i ь	l ingur? in graiul ardelean ori ital. fi gli o
		/?/ altundeva	ca l in graiul basarabean
М	м	/m/	m as?	m
Н	н	/n/	n as	n
О	о	accentuat /?/	ital. bisc o tti	o
		neaccentuat /o/	ital. cia o
П	п ( п )	/p/	p lic	p
Р	р	/r/	r au	r
С	с	/s/	s are	s
Т	т ( т )	/t/	t ren	t
У	у	accentuat /u/	u rs	u
		neaccentuat /o/	ital. cia o
Ф	ф	/f/	f erm?	f
Х	х	/x/	h grav, ca in germ. Ba ch ?i span. Juan	h
Ц	ц ( ц )	/t?s/	? ar?	ts
Ч	ч	/t??/	be ci	ch
Ш	ш ( ш )	/?/	? ase	sh
Щ	щ ( щ )	/?t/	?t ire	sht
Ъ	ъ	accentuat /?/	similar cu ?	a
		neaccentuat /?/
Ь [c]	ь [c]	/j/	i semivocalic, i epure	y
Ю	ю	accentuat /ju/	iu nie	yu
		neaccentuat /jo/	io d
Я	я	accentuat /ja/	ia rn?	ya
		neaccentuat /j?/	similar cu i semivocalic+?

Fonetic? [ modificare | modificare surs? ]

Bulgara posed? o fonologie similar? celorlalte limbi slave de sud, lipsindu-i totu?i tonurile ?i distinc?ia dintre vocale lungi ?i scurte specifice sarbo-croatei.

Dialectele estice prezint? palatalizarea consoanelor inaintea vocalelor anterioare ( /?/ ?i /i/ ) ?i reducerea vocalelor in pozi?ii neaccentuate (se poate pierde distinc?ia dintre /?/ ?i /u/ , /a/ ?i /?/ , /?/ ?i /i/ ) - ambele fenomene au paralele par?iale in rus? ?i duc la un sunet similar, dar lipsesc din dialectele vestice.

Gramatic? [ modificare | modificare surs? ]

Gramatica bulgar? nume?te zece p?r?i de vorbire , care sunt grupate in dou? mari clase: flexibile ?i neflexibile. Ca in roman?, diferen?a este c? cele flexibile i?i modific? forma, pe cand cele neflexibile r?man neschimbate, indiferent de uz. Cele cinci clase flexibile sunt: substantiv , adjectiv , numeral , pronume ?i verb , iar cele neflexibile sunt: adverb , prepozi?ie , conjunc?ie , particul? ?i interjec?ie .

Substantivul [ modificare | modificare surs? ]

Substantivele au gen , num?r , caz (numai vocativ ) ?i articol hot?rat .

Gen [ modificare | modificare surs? ]

Exist? trei genuri gramaticale in bulgar?: masculin, feminin ?i neutru.

Genul unui substantiv la singular poate fi determinat in mare parte din termina?ie:

• substantivele masculine se termin? in general intr-o consoan? (ex. град /?rat/ ?ora?”, син /sin/ ?fiu”, мъж /m??/ ?b?rbat”).
• substantivele feminine se termin? de obicei in ?а/?я (-a/-ya) (ex. жена /???na/ ?femeie”, дъщеря /d??t?r?ja/ ?fic?”, улица /?ulits?/ ?strad?”). O excep?ie sunt substantivele ce reprezint? o caracteristic? ori abstrac?ie, inclusiv toate cuvintele ce se termin? in ?ост/?ест(-ost/-est) (ex. мъдрост /?m?drost/ ?in?elepciune”, болест /?b?l?st/ ?boal?”, любов /lju?b?f/ ?iubire”).
• substantivele neutre se termin? aproape mereu in ?е, ?о (ex. дете /d??t?/ ?copil”, езеро /??z?ro/ ?lac”) ?i rareori in ?и, ?у ?i?ю (in special imprumuturi, de ex. цунами /tsu?nami/ ? tsunami ”, табу /t??bu/ ?tabu”, меню /m??nju/ ?meniu”).

Formele de plural nu exprim? genul la fel de evident, dar il pot sugera: desinen?a ?и (-i) indic? in general un substantiv masculin ori feminin (ex. факти /?fakti/ ?fapte”, болести /?b?l?sti/ ?boli”), iar ?а/?я e intalnit mai mult la substantivele neutre (ex. езера /?z??ra/ ?lacuri”). In plus, orice substantiv la plural cu desinen?a ?ове (ove) e masculin.

Num?r [ modificare | modificare surs? ]

Bulgara face distinc?ia intre singular ?i plural.

Substantivele masculine au o form? special? de plural (?а/?я) cand sunt folosite cu numerale cardinale ?i cuvinte inrudite ca няколко (?ni?te”): два стола (?dou? scaune”) difer? de тези столове (?aceste scaune”), dar r?man neschimbate две/тези книги (?dou?/aceste c?r?i”, feminin) ?i две/тези легла (?dou?/aceste paturi”, neutru).

Caz [ modificare | modificare surs? ]

Cazurile exist? numai pentru pronume personale ?i cateva alte pronume , cu forme de nominativ , acuzativ ?i dativ . Excep?ia major? este vocativul , care este inc? folosit la singular pentru substantivele masculine (cu termina?iile -е, -о ?i -ю) ?i feminine (-ьо, йо ?i -е). Exist? cateva adverbe ?i expresii ce au p?strat formele vechi a unor cazuri; de ex. долу (?in jos”) cu termina?ie de locativ , тихом (?in lini?te”) cu termina?ie de instrumental , снощи (?asear?”, unde с este o propozi?ie) cu termina?ie de genitiv. ^[10]

Articol [ modificare | modificare surs? ]

In bulgara modern? articolul hot?rat , ca in limba roman?, se ata?eaz? la sfar?itul cuvintelor pe care le determin?: substantivelor (nehot?rat: човек, ?om”; hot?rat: човек ът , ?persoan a ]) sau primului cuvant al sintagmelor nominale (nehot?rat: добър човек, ?om bun”; hot?rat: добри ят човек, ?omul bun”). Exist? patru forme ale articolului hot?rat la singular: ^[16]

• ?ът/?ят pentru substantivele ce se termin? intr-o consoan? ?i sunt masculine dac? indeplinesc rolul de subiect al propozi?iei ?i ?а/?я in caz contrariu.
• ?та pentru substantivele ce se termin? intr-o consoan? ?i sunt feminine ?i pentru substantivele ce se termin? in ?а/?я (majoritatea de asemenea feminine).
• ?то pentru substantivele ce se termin? in ?е/?о.

Articolul hot?rat plural e ?те pentru toate substantivele cu excep?ia celor care se termin? la plural in ?а/?я pentru care se folose?te ?та in schimb. Cand e ata?at unui adjectiv formele sunt ?я dac? e masculin (?ят dac? e in acord cu un subiect), ?та dac? e feminin, ?то dac? e neutru, ?i?те pentru plural.

Adjectivul [ modificare | modificare surs? ]

Adjectivele ?i pronumele adjectivale sunt in acord cu substantivele in num?r ?i gen.

Pronumele [ modificare | modificare surs? ]

Pronumele au gen ?i num?r ?i p?streaz? (ca mai toate limbile indo-europene ) un sistem mai complex de cazuri.

Verbul [ modificare | modificare surs? ]

Verbele au multe forme distincte, ?i se conjug? in func?ie de persoan?, num?r, diatez?, aspect, mod, timp ?i uneori gen.

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Comrie, Bernard; Corbett, Greville G.  
• Sussex, Roland; Cubberley, Paul V.