한국   대만   중국   일본 
Liga Comuni?tilor din Iugoslavia - Wikipedia Sari la con?inut

Liga Comuni?tilor din Iugoslavia

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Liga Comuni?tilor din Iugoslavia
Savez Komunista Jugoslavije
Zveza komunistov Jugoslavije
Со?уз на комунистите на ?угослави?а
Abreviere СКЮ  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
Pre?edinte Iosip Broz Tito (cel mai remarcabil)
Date
Infiin?at 1919 Congresul de la Vukovar din 1920
Desfiin?at 1990
Sediu Belgrad , RSF Iugoslavia
Organiza?ie de tineret Liga Tinerilor Comuni?ti din Iugoslavia
(1919-1948)
Informa?ii
Ideologie oficial? Comunism , Marxism-Leninism , Titoism
Pozi?ie politic? Extrema stang?
Afiliere interna?ional? Comintern (pan? in 1943)
Cominform (pan? in 1948)
Culori oficiale Ro?u

Liga Comuni?tilor din Iugoslavia (in sarbocroat? Savez komunista Jugoslavije ; sloven? Zveza komunistov Jugoslavije ; macedonean? Со?уз на комунистите на ?угослави?а, Sojuz na komunistite na Jugoslavija ), ini?ial Partidul Comunist din Iugoslavia (in sarbocroat? Komunisti?ka partija Jugoslavije ; sloven? Komunisti?na partija Jugoslavije ; macedonean? Комунистичка парти?а на ?угослави?а, Komunisti?ka partija na Jugoslavija ) (inainte de 1952) a fost un partid comunist major in Iugoslavia. Partidul a fost fondat ca un partid de opozi?ie in Regatul sarbilor, croa?ilor ?i slovenilor in 1919.

Dup? succesele din alegerile ini?iale, partidul a fost interzis de guvernul regal ?i a r?mas ilegal pan? la izbucnirea celui de- al Doilea R?zboi Mondial ; uneori era asuprit violent. Dup? c?derea Iugoslaviei in 1941, partizanii condu?i de comuni?ti s-au implicat in R?zboiul de Eliberare Na?ional? ?i au invins for?ele Axei ?i sateli?ii locali intr-un r?zboi civil sangeros. Dup? eliberarea de sub ocupa?ie str?in? in 1945, partidul ?i-a consolidat puterea ?i a infiin?at un sistem monopartid in Republica Socialist? Federativ? Iugoslavia , care a durat pan? in 1991 cand au izbucnit R?zboaiele iugoslave .

Partidul, care era condus de Iosip Broz Tito din 1937 pan? in 1980, a fost primul partid comunist la putere din istorie in Blocul r?s?ritean care s-a opus deschis politicii dictate de Uniunea Sovietic? ?i astfel a fost expulzat din Cominform in 1948 dup? ce Stalin l-a acuzat pe Tito de na?ionalism. Dup? epur?rile interne, partidul s-a redenumit in Liga Comuni?tilor ?i a adoptat politica de auto-gestionare a muncitorilor ?i a comunismului independent, cunoscut? sub numele de Titoism .

Partidul s-a desfiin?at in ianuarie 1990 la un congres al partidului.

Lideri de partid [ modificare | modificare surs? ]

Nume Mandat pozi?ie, note
Filip Filipovi?
?ivko Topalovi?
aprilie 1919 - iunie 1920 secretari politici
Vladimir ?opi? secretar organiza?ional
Pavle Pavlovi?
Jakov Lastri?
iunie 1920 - august 1921 Pre?edin?i ai Comitetului Central al Partidului
Filip Filipovi?
Sima Markovi?
secretari politici
Vladimir ?opi? secretar organiza?ional
Dup? ce a fost interzis in 1921, de conducerea Partidului Central Alternativ , format in iunie 1921, ?i-a asumat conducerea Partidului Comunist:
Kosta Novakovi?
Tri?a Kaclerovi?
Mo?a Pijade
august 1921 - iulie 1922 Conducerea Partidului Central Alternativ
O divizare din conducere a dus la formarea Comitetului Executiv al Partidului Comunist in Migra?ie aflat in opozi?ie fa?? de conducere:
Sima Markovi? septembrie 1921 - iulie 1922 Comitetului Executiv al Partidului Comunist in Migra?ie
Fac?iunile s-au reunit la Prima Conferin?? de Stat ?inut? la Viena, in iulie 1922.
Sima Markovi? iulie 1922 - mai 1923 secretar
Tri?a Kaclerovi? mai 1923 - mai 1926 secretar
Sima Markovi? mai 1926- aprilie 1928 secretar politic
Radomir Vujovi? secretar organiza?ional
Comitetul Central a fost destituit in aprilie 1928 de Comintern ?i inlocuit de o conducere temporar?.
conducere temporar? sub
đuro đakovi?
aprilie - noiembrie 1928
Jovan Mali?i? Noiembrie 1928 - inainte de 1934 secretar politic
đuro đakovi? noiembrie 1928 - 1929 secretar organiza?ional
Din 1930 conducerea partidului se afla in exil la Viena f?r? s? men?in? leg?tura cu statul pana in 1934.
Milan Gorki? decembrie 1934 - noiembrie 1936 secretar politic
Milan Gorki? noiembrie 1936 - 23 octombrie 1937 secretar general; asasinat la Moscova in 1939
Iosip Broz Tito noiembrie 1936- May 1938 secretar general; din decembrie 1936
conducere temporar? sub
Iosip Broz Tito
mai 1938 - martie 1939
Iosip Broz Tito martie 1939 - 4 mai 1980 secretar general, ulterior Pre?edinte al Prezidiului
Nume Mandat Reprezentand
Branko Mikuli?
(pre?edinte interimar)
19 octombrie 1978 - 23 octombrie 1979 Bosnia ?i Her?egovina
Stevan Doronjski
(pre?edinte interimar pan? pe 4 mai)
23 octombrie 1979 - 20 octombrie 1980 Voivodina
Lazar Mojsov 20 octombrie 1980 - 20 octombrie 1981 Macedonia
Du?an Dragosavac 20 octombrie 1981 - 29 iunie 1982 Croa?ia
Mitja Ribi?i? 29 iunie 1982 - 30 iunie 1983 Slovenia
Dragoslav Markovi? 30 iunie 1983 - 26 iunie 1984 Serbia
Ali Shukrija 26 iunie 1984 - 25 iunie 1985 Kosovo
Vidoje ?arkovi? 25 iunie 1985 - 26 iunie 1986 Muntenegru
Milanko Renovica 28 iunie 1986 - 30 iunie 1987 Bosnia ?i Her?egovina
Bo?ko Kruni? 30 iunie 1987 - 30 iunie 1988 Voivodina
Stipe ?uvar 30 iunie 1988 - 17 mai 1989 Croa?ia
Milan Pan?evski 17 mai 1989 - 30 iunie 1990 Macedonia