한국   대만   중국   일본 
Mitrovi?a - Wikipedia Sari la con?inut

Mitrovi?a

42°53′N 20°58′E  ( Mitrovi?a )  /  42.89°N 20.97°E
De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Kosovska Mitrovica )
Mitrovica
Косовска Митровица
—   ora?   —
Mitrovica
Косовска Митровица, Kosovska Mitrovica
Podul din Kosovska Mitrovica
Podul din Kosovska Mitrovica
Mitrovica se află în Kosovo
Mitrovica
Mitrovica
Mitrovica (Kosovo)
Pozi?ia geografic?
Coordonate: 42°53′N 20°58′E  ( {{PAGENAME}} )  /  42.89°N 20.97°E

District Kosovska Mitrovica
District [*] Kosovska Mitrovica
Regiune autonom? [*] Provincia Autonom? Kosovo ?i Metohia
District Kosovskomitrova?ki upravni okrug [*] [[ Kosovskomitrova?ki upravni okrug (of Serbia)|​]]
Lista municipiilor din Kosovo Op?tina Kosovska Mitrovica [*] [[ Op?tina Kosovska Mitrovica (municipality in Kosovo)|​]]

Guvernare
 - Primar Bedri Hamza

Suprafa??
 - Total 350  km²
Altitudine 500  m.d.m.

Popula?ie (2020)
 - Total 83,235 locuitori
 -  Densitate 315 loc./km²

Fus orar CET (+1)
Cod po?tal 40000
Prefix telefonic +383 28

Localit??i infr??ite
 -  Tirana Albania
 -  Elbasan Albania
 -  Shengjin Albania
 -  Vu?itrn Kosovo
 -  Kendari Indonezia
 -  Corcea Albania
 -  Inegol Turcia

Prezen?? online
Kosovska Mitrovica

Localizare Kosovska Mitrovica
Localizare Kosovska Mitrovica
Localizare Kosovska Mitrovica

Mitrovi?a (in albanez? Mitrovica sau Mitrovice ; in sarb? Косовска Митровица , cu alfabetul latin : Kosovska Mitrovica ) este un ora? ?i municipiu in nordul provinciei Kosovo . Este de asemenea ?i re?edin?a districtului Mitrovi?a .

Dup? sfar?itul r?zboiului din Kosovo din 1999, ora?ul a fost divizat intre etniile majoritare albaneze in sud ?i majoritare sarbe in nord (majoritatea popula?iei ora?ului este albanez?). Nordul municipiului, este ?capitala” enclavelor sarbe din nordul provinciei Kosovo .

Numele [ modificare | modificare surs? ]

Ora?ul este cunoscut sub de numele Kosovska Mitrovica (Косовска Митровица) in limba sarb? , Despre acest sunet  ascult?   , ?i Mitrovica , sau Mitrovice in limba albanez? . Dup? decesul lui Iosip Broz Tito , fiecare ora? din Iugoslavia a primit un a?a zis sufix 'lui Tito', astfel ora?ul Kosovska Mitrovica avea numele Mitrovica lui Tito (Титова Митровица) in limba sarb?, ?i Mitrovica e Titos in albanez?.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Istorie recent? [ modificare | modificare surs? ]

Ora?ul este unul din cele mai vechi localit??i din Kosovo, fiind men?ionat pentru prima dat? in documentele scrise din Evul Mediu . Numele Mitrovica provine de la Sfantul Dimitrie din Salonic in secolul al XIV-lea . In apropierea ora?ului se afl? cetatea Zve?an , care a jucat un rol important in Regatul Serbiei , sub domnia lui Nemanji? .

In timpul ocupa?iei otomane , Mitrovica, a fost un ora? simplu ?i mic. In secolul al XIX-lea , s-a descoperi plumbul, care a dus la dezvoltarea rapid? a localit??ii.

Mitrovica in perioada ?i dup? r?zboiul din Kosovo [ modificare | modificare surs? ]

Atat ora?ul cat ?i municipiul au fost grav afectate in perioada r?zboiului din Kosovo din 1999. Potrivit liderilor OSCE , zona era cunoscut? pentru activit??ile gheril? ale Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK). Aceasta a trecut intr-un sector sub comanda for?elor franceze din partea NATO ; 7,000 de trupe franceze au sta?ionat in vestul sectorului iar cartierul general se afla in Mitrovica. Trupele au primit int?riri (1,200 trupe) din partea Emiratelor Arabe Unite , ?i un num?r mai mic din partea Danemarca .

Dup? sfar?itul r?zboiului, Mitrovica a devenit un ora? simbol pentru divizarea etniilor din Kosovo. Jum?tatea sudic? a ora?ului care a fost serios afectat?, a fost repopulat? de 50,000 de albanezi. Refugia?ii din satele distruse au adus la cre?terea rapid? a popula?iei. O mare parte din cei 6,000 de romi au fugit in Serbia. In nordul ora?ului aproximativ 8-10,000 de sarbi tr?iesc impreun? cu 2,000 de albanezi kosovari ?i 1,700 de slavi musulmani in enclave discrete. In 2003 estim?rile popula?iei de la ora? a fost de 75,600, iar la municipiu o popula?ie 105,000.

Mitrovica a devenit locul cel mai cunoscut pentru ciocnirile ale etnicilor, fiind agravate de na?ionali?tii extremi?ti din ambele p?r?i ale ora?ului. Podul care face leg?tura dintre cele dou? comunint??i a fost protejat de mai multe grupuri inarmate pentru a preveni atacuri c?tre abele p?r?i. Din cauza situa?iei incordate, un num?r mare de trupe KFOR ?i ale poli?iei UNMIK au sta?ionat in ora? pentru a opri alte violen?e.

Pe data de 14 martie 2004 , un copil albanez a fost inecat in raul Ibar , iar un adolescent sarb a fost omorat, provocand cel mai mare incident de violen?? ale etnicilor din ora?. Mii de albenezi ?i de sarbi furio?i au fost mobiliza?i pentru a nu trece podul, ins? opt albanezi au murit, iar al?i 300 au fost r?ni?ti. V?rsarea de sange a dus la cele mai mari tensiuni etnice din Kosovo dup? sfar?itul r?zboiului din Kosovo din 1999.

Pe data de 18 aprilie 2004 Ahmad Mustafa Ibrahim , un poli?ist iordanian care lucra pentru ONU , se afla la o inchisoare local? provocand un incident interna?ional prin deschiderea focului de arm? c?tre poli?i?tii ONU , iar trei poli?i?ti au murit. [2] [3]

Independen?a Kosovo [ modificare | modificare surs? ]

Tensiunile au crescut considerabil in ora? dup? ce Kosovo ?i-a declarat independen?a unilateral pe data de 17 februarie 2008 . Aproximativ 150 de poli?i?ti sarbi au refuzat s? execute ordinele comandan?ilor albanezi, fiind suspenda?i.

Protestatarii sarbi au blocat trecerea podului angaja?ilor albanezi ai tribunalului. Poli?i?tii ONU au invadat tribunalul pe data de 14 martie folosind gaze lacrimogene impotriva sarbilor, l?sand ca?iva dintre ace?tia r?ni?i.

Explozia unei grenade a r?nit ca?iva ofi?eri ale ONU ?i ale NATO pe 17 martie 2008. For?le ONU din nordul ora?ului s-au retras dup? incident. [4]

Drept r?spuns minoritatea sarb? din ora? a format Comunitatea de Asamblare Kosovo ?i Metohia .

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Inainte de r?zboiul din Kosovo din 1999, municipiul avea o popula?ie de 116,500 locuitori, 81% albanezi kosovari, 10% sarbi, iar restul de alte etnii (printre care romi ) conform estim?rilor OSCE . Cei mai mul?i non-albanezi, locuiau in ora?ul Mitrovica, avand o popula?ie de 68,000 locuitori - 71% albanezi kosovari, cu aproximativ 9,000 de sarbi ?i 11,141 alte na?ionalit??i. Albanezii kosovari, locuiesc in tot ora?ul, in timp ce sarbii locuiesc in partea de nord a ora?ului, fiind diviza?i din partea de sud unde locuiesc albanezii.

Structura etnic?
Popula?ie/An Albanezi  % Sarbi  % Bosniaci  % Romi/Ashkali  % Turci  % Total
1961 34.481 57,55% 21.533 35,94 59.913
1991 82.837 78 10.698 10,2 5.205 4,96 4.851 4,63 431 0,41
1998 95.231 81,74 10.447 8,96
Prezent [ cand? ] N/A N/A 2.000 1,76 545 0,48 600 0,53
Sursa: Recens?mantul din 1991: Institutul de statistici RFI ?i statisticile UNHCR din 1998/Estim?rile OSCE.
Ref: OSCE [1] Arhivat in , la Wayback Machine .

Cultur? ?i educa?ie [ modificare | modificare surs? ]

Facult??ile sarbe ale Universit??ii Pri?tina au fost mutate de la Pri?tina la Mitrovi?a dup? sfar?itul r?zboiului din Kosovo.

Sport [ modificare | modificare surs? ]

In Mitrovi?a se afl? trei cluburi de fotbal: FC Partizan , KF Trepca ?i KF Trepca'89 .

Ora?e infr??ite [ modificare | modificare surs? ]

  • Kosovo Mitrovica, Kosovo
  • Mitrovica,Kosovo

Referin?e [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ Wood, Nicholas ( ). ?3 U.N. Police Die in Shootout At Kosovo Jail” . The New York Times . Accesat in .  
  3. ^ ?International press on the UN police shooting incident in Mitrovica” . ERPKIM Archive. Arhivat din original la . Accesat in .  
  4. ^ ?Trupele KFOR s-au retras din nordul orasului Kosovska Mitrovica” . REALITATEA.NET . Arhivat din original la . Accesat in .  

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Kosovska Mitrovica