Istoria Balcanilor

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Peninsula Balcanic? in 1891

Regiunea balcanic? a fost prima zon? a Europei in care a inceput s? se cultive p?mantul in neolitic . Practicile cultiv?rii granelor ?i a cre?terii turmelor de animale au fost aduse in Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia ?i s-au intins c?tre vest ?i nord, in Panonia ?i Europa Central? .

In antichitatea pre-clasic? ?i antichitatea clasic? , regiunea a fost locuit? de greci , iliri , panoni , traci ?i alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerit? mai tarziu de Imperiul Roman, cultura roman? ?i limba latin? impunandu-se in zon?, in condi?iile in care o bun? parte a r?mas sub influen?a elin? . In timpul evului mediu , Balcanii au devenit teatrul de lupt? dintre bizantini , bulgari ?i sarbi , fiecare incercand s? ob?in? controlul asupra acestei regiuni cheie.

Monument funerar (stecak) atribuit vlahilor din Bosnia si Muntenegru

Vlahii de la sud de Dun?re au luat parte la apari?ia statului Vlaho-Bulgar ?i a unor provincii autonome sub conducerea lui Dobromir Chrysus si Ivancu si au participat la numeroase r?scoale impotriva Imperiului Roman de R?s?rit. Vlahii au condus un timp Principatul Zeta ?i au fost o mare p?tur? avut? in Principatul Hum (Zachlumia, Bosnia). In urma lor in Bosnia ?i Muntenegru au r?mas faimoasele monumente funerare numite stecci, ridicate in secolele XI-XV. [1] [2]

Pan? la sfar?itul secolului al XVI-lea , Imperiul Otoman a devenit for?a st?panitoare in zon?, de?i leag?nul puterii turce?ti se afla in Anatolia. In ultimii 550 de ani, datorit? frecventelor r?zboaie otomane in Europa duse in aceast? zon?, ca ?i datorit? izol?rii Imperiului Otoman fa?? de curentul principal al dezvolt?rii economice, (reflectat? prin schimbarea centrului de greutate politic ?i economic din Levant c?tre Oceanul Atlantic ), Balcanii au devenit partea cea mai slab dezvoltat? a Europei.

Na?iunile balcanice au inceput s?-?i reca?tige independen?a in secolul al XIX-lea , iar in perioada 1912 ? 1913 , o alian?a zonal?, Liga Balcanic? , a invins Turcia in r?zboaiele balcanice , reducandu-i teritoriul european la ceea ce este azi. Primul r?zboi mondial a izbucnit in 1914 datorit? asasin?rii Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria in Saraievo , capitala Bosniei .

Dup? al doilea r?zboi mondial , Uniunea Sovietic? ?i comunismul au jucat un rol foarte important in Balcani. Pe timpul r?zboiului rece , cele mai multe ??ri ale regiunii au fost conduse de guverne pro-sovietice.

In ciuda faptului c? aveau guverne comuniste, Republica Socialist? Federal? Iugoslavia (in 1948 ) ?i Albania (in 1961 ) au ie?it din sfera de influen?? sovietic?. Iugoslavia, condus? de Mare?alul Josip Broz Tito ( 1892 1980 ), dup? ce la inceput a propus, ca mai apoi s? resping? unirea intr-o federa?ie a slavilor de sud cu Bulgaria , a c?utat s? strang? rela?iile cu ??rile capitaliste vestice , ajunds in cele din urm? s? se al?ture mai multor ??ri din lumea a treia in Mi?carea de Nealiniere . Pe de alt? parte, Albania s-a apropiat de Republica Popular? Chinez? , pentru ca in cele din urm? s? adopte o pozi?ie izola?ionist? .

Singurele ??ri necomuniste din zon? erau Grecia ?i Turcia , care erau, (?i sunt ?i in ziua de azi), membre al e NATO .

La sfar?itul secolului trecut, regiunea a fost afectat? de conflictul armat din republicele fostei Iugoslavii , care au avut ca rezultat interven?ia for?elor NATO in Bosnia ?i Her?egovina , Kosovo ?i Republica Macedonia . Statutul regiunii Kosovo ?i a etnicilor albanezi au r?mas probleme nerezolvate pan? in ziua de azi.

?arile balcanice controleaz? direct culoarul european terestru dintre Europa Occidental? ?i Asia de sud-vest ( Asia Mic? ?i Orientul Mijlociu ). In zilele noastre, ??rile balcanice au atitudini prietenoase fa?? de UE ?i SUA .

Grecia este membru al UE din 1981 , Slovenia ?i Cipru sunt din 2004 , Romania ?i Bulgaria au devenit membre ale UE in 2007 , iar Croa?ia din 2013. Turcia a cerut s? fie admis? in 1963 , dar nici pan? in ziua de azi negocierile nu au inceput, de?i s-au semnat unele in?elegeri. Bulgaria , Slovenia ?i Romania au devenit membre NATO din 2004 .

Toate celelalte ??ri ?i-au exprimat dorin?? s? intre in UE in viitor.


Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ A. P.Vlasto, The entry of the Slavs into Christendom, Cambridge, University Press, 1970, p.234, ISBN 978-0-521-07459-9
  2. ^ Lovrenovi?, Dubravko, Ste?ci: Bosansko i humsko mramorje srednjeg vijeka [Ste?ci: Bosnian and Hum marbles from Middle Age] (in Croatian). Ljevak. 2013, p.59, ISBN 9789533035468

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Vlahii in Balcanii de Vest