Regiunea
balcanic?
a fost prima zon? a Europei in care a inceput s? se
cultive p?mantul
in
neolitic
. Practicile cultiv?rii granelor ?i a cre?terii turmelor de animale au fost aduse in Balcani din
Orientul Mijlociu
prin
Anatolia
?i s-au intins c?tre vest ?i nord, in
Panonia
?i
Europa Central?
.
In antichitatea pre-clasic? ?i
antichitatea clasic?
, regiunea a fost locuit? de
greci
,
iliri
,
panoni
,
traci
?i alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerit? mai tarziu de Imperiul Roman, cultura roman? ?i limba
latin?
impunandu-se in zon?, in condi?iile in care o bun? parte a r?mas sub influen?a
elin?
. In timpul
evului mediu
, Balcanii au devenit teatrul de lupt? dintre
bizantini
,
bulgari
?i
sarbi
, fiecare incercand s? ob?in? controlul asupra acestei regiuni cheie.
Vlahii
de la sud de
Dun?re
au luat parte la apari?ia statului
Vlaho-Bulgar
?i a unor provincii autonome sub conducerea lui
Dobromir Chrysus
si
Ivancu
si au participat la numeroase r?scoale impotriva Imperiului Roman de R?s?rit. Vlahii au condus un timp
Principatul Zeta
?i au fost o mare p?tur? avut? in Principatul Hum (Zachlumia, Bosnia). In urma lor in Bosnia ?i
Muntenegru
au r?mas faimoasele monumente funerare numite stecci, ridicate in secolele XI-XV.
[1]
[2]
Pan? la sfar?itul
secolului al XVI-lea
,
Imperiul Otoman
a devenit for?a st?panitoare in zon?, de?i leag?nul puterii turce?ti se afla in Anatolia. In ultimii 550 de ani, datorit? frecventelor
r?zboaie otomane in Europa
duse in aceast? zon?, ca ?i datorit? izol?rii Imperiului Otoman fa?? de curentul principal al dezvolt?rii economice, (reflectat? prin schimbarea centrului de greutate politic ?i economic din Levant c?tre
Oceanul Atlantic
), Balcanii au devenit partea cea mai slab dezvoltat? a Europei.
Na?iunile balcanice au inceput s?-?i reca?tige independen?a in
secolul al XIX-lea
, iar in perioada
1912
?
1913
, o alian?a zonal?,
Liga Balcanic?
, a invins Turcia in
r?zboaiele balcanice
, reducandu-i teritoriul european la ceea ce este azi.
Primul r?zboi mondial
a izbucnit in
1914
datorit?
asasin?rii
Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria
in
Saraievo
, capitala
Bosniei
.
Dup?
al doilea r?zboi mondial
,
Uniunea Sovietic?
?i
comunismul
au jucat un rol foarte important in Balcani. Pe timpul
r?zboiului rece
, cele mai multe ??ri ale regiunii au fost conduse de guverne pro-sovietice.
In ciuda faptului c? aveau guverne comuniste,
Republica Socialist? Federal? Iugoslavia
(in
1948
) ?i
Albania
(in
1961
) au ie?it din
sfera de influen??
sovietic?. Iugoslavia, condus? de Mare?alul
Josip Broz Tito
(
1892
–
1980
), dup? ce la inceput a propus, ca mai apoi s? resping? unirea intr-o federa?ie a slavilor de sud cu
Bulgaria
, a c?utat s? strang? rela?iile cu ??rile capitaliste
vestice
, ajunds in cele din urm? s? se al?ture mai multor ??ri din
lumea a treia
in
Mi?carea de Nealiniere
. Pe de alt? parte, Albania s-a apropiat de
Republica Popular? Chinez?
, pentru ca in cele din urm? s? adopte o pozi?ie
izola?ionist?
.
Singurele ??ri necomuniste din zon? erau
Grecia
?i
Turcia
, care erau, (?i sunt ?i in ziua de azi), membre al e
NATO
.
La sfar?itul secolului trecut, regiunea a fost afectat? de
conflictul armat din republicele fostei Iugoslavii
, care au avut ca rezultat interven?ia for?elor
NATO
in
Bosnia ?i Her?egovina
,
Kosovo
?i
Republica Macedonia
. Statutul regiunii
Kosovo
?i a
etnicilor albanezi
au r?mas probleme nerezolvate pan? in ziua de azi.
?arile balcanice controleaz? direct
culoarul european terestru
dintre
Europa Occidental?
?i
Asia
de sud-vest (
Asia Mic?
?i
Orientul Mijlociu
). In zilele noastre, ??rile balcanice au atitudini prietenoase fa?? de
UE
?i
SUA
.
Grecia
este membru al
UE
din
1981
,
Slovenia
?i
Cipru
sunt din
2004
,
Romania
?i
Bulgaria
au devenit membre ale UE in
2007
, iar
Croa?ia
din 2013.
Turcia
a cerut s? fie admis? in
1963
, dar nici pan? in ziua de azi negocierile nu au inceput, de?i s-au semnat unele in?elegeri.
Bulgaria
,
Slovenia
?i
Romania
au devenit membre
NATO
din
2004
.
Toate celelalte ??ri ?i-au exprimat dorin?? s? intre in UE in viitor.
- ^
A. P.Vlasto, The entry of the Slavs into
Christendom, Cambridge, University Press, 1970, p.234,
ISBN 978-0-521-07459-9
- ^
Lovrenovi?, Dubravko, Ste?ci: Bosansko i humsko mramorje srednjeg vijeka [Ste?ci: Bosnian and Hum marbles from Middle Age] (in Croatian). Ljevak. 2013, p.59,
ISBN 9789533035468
Vlahii in Balcanii de Vest