Gheorghe Rakoczi I
de Fels?vadasz (in
maghiar?
I. Rakoczi Gyorgy
, in
german?
Georg I. Rakoczi
, cunoscut ?i ca
Gheorghe Rakoczi cel B?tran
(n.
1593
, la
Szerencs
? d.
1648
) a fost principe al
Transilvaniei
intre anii 1630-1648.
In timpul domniei sale, la fel ca in timpul domniei principilor
Gabriel Bethlen
sau
Gheorghe Rakoczi al II-lea
, Principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otoman? a cunoscut o epoc? de inflorire economic?, de afirmare politic? ?i cultural?, int?rindu-se puterea central?. A promovat o politica absolutist? care a fost dublat? de tendin?a de r?spandire a
Calvinismului
. Conform ideilor
Calvinismului
, Rakoczi a sprijinit folosirea limbii materne in liturghie ?i in inv???mant, nu numai in cazul comunit??ii maghiare, dar ?i in cazul
romanilor
?i
sa?ilor
. La indemnul lui ?i pe cheltuielile Principatului s-a tip?rit in tipografia domneasc? de la Alba Iulia prima
traducere complet? a Noului Testament
in
limba roman?
,
Noul Testament de la B?lgrad
, cunoscut ?i sub denumirea de
Biblia Rakocziana
. De numele lui se leag? infiin?area in
1669
a sistemului educa?ional elementar in limba roman?, bazat pe ?coli primare (
?nepiskola”
), dup? ce so?ia lui,
Zsuzsanna Lorantffy
a infiin?at prima ?coal? romaneasc? (de nivel mediu) la
F?g?ra?
(in
1657
).
[1]
Blazonul lui Gheorghe Rakoczi I
A fost descendent al
Familiei Rakoczi
, tat?l lui fiind
Sigismund Rakoczi
, care a tr?it intre
1544
?i
1608
,mama lui (a doua so?ie a principelui Sigismund) a fost Anna Gerendi.
Tat?l lui l-a trimis inc? in copil?rie (la 12 ani) la curtea domneasc? al principelui
Istvan Bocskai
, la
Kosice
unde s-a imprietenit cu
Gabriel Bathory
?i cu
Gabriel Bethlen
, care au copil?rit ?i ei in curtea principelui (ulterior to?i trei au devenit, pe rand, principi ai
Transilvaniei
).
In
1615
a fost numit prim-span al
Comitatului Borsod
, apoi c?pitanul cet??ii
Onod
. La
18 aprilie
1616
s-a c?s?torit cu
Zsuzsanna Lorantffy
primind ca zestre ?i
Sarospatak
,devenit prin el ?i urma?ii s?i un centru educa?ional ?i religios important al calvinismului maghiar.
In
1619
s-a al?turat, intre primii, principelui
Gabriel Bethlen
in campania impotriva trupelor habsburgice, conduse de
Ferdinand al II-lea
?i a participat ?i la asediul
Vienei
, care a e?uat din cauza invingerii lui de
cazacii
lui Gheorghe Homonnai Drugeth. Ca urmare, Gabriel Bethlen s-a intors in
Transilvania
?i l-a retras rangul de c?pitan, dar in acela?i timp, ca r?splat?, l-a primit in consiliul sf?tuitor al principatului.
Ca cel mai fidel adept al principelui Bethlen, in
1625
Gheorghe Rakoczi a primit sarcina de onoare ca s?-i cear? mana
Ecaterinei de Brandenburg
in numele principelui ?i s? o aduc? in
Transilvania
.
Dup? moartea lui Bethlen, Transilvania a fost condus? ini?ial de jure de v?duva lui,
Ecaterina de Brandenburg
(ins? de facto de guvernatorul
?tefan Bethlen
). La ini?iativa guvernatorului, Dieta a demis-o for?at pe Ecaterina ?i l-a ales principe chiar pe ?tefan Bethlen, care i-a oferit deja tronul lui Gheorghe Rakoczi, dac? acesta avea s?-l ajute in schimbarea carismatice principese, incompetent?, ins?, in politic?, solicitare trimis? ?i la
Poarta Otoman?
. Intrucat
Sultanul
nu era interesat de persoana principelui ?i nedorind s? decid? in locul Dietei, a trimis in Transilvania dou?
diplome de numire
, ambele legale ?i valabile, prin care i-a numit principe al Transilvaniei de fapt pe fiecare dintre cei doi candita?i:
?tefan Bethlen
?i Gheorghe Rakoczi.
Profitand de situa?ia neclar?,
Ecaterina de Brandenburg
a avut posibilitatea s? ia decizia privitoare la persoana succesorului s?u, deoarece i-a apar?inut dreptul (ca principes? demis?) s? citeasc? in fa?a
Dietei de la Sighi?oara
actul de numire al noului principe. Din r?zbunare fa?? de ?tefan Bethlen, care sprijinise demiterea ei, Ecaterina a ales s? anun?e dintre cele dou? numiri, pe cea a lui Gheorghe Rakoczi. Cu acest gest oficial s-a incheiat disputa de succesiune ?i, in acela?i timp, domnia scurt? al lui
?tefan Bethlen
, de numai dou? luni.
Gheorghe Rakoczi ?i Zsuzsanna Lorantffy
Dup? numirea sa, in
1 decembrie
1630
, Gheorghe Rakoczi a luat inapoi averile ajunse din proprietatea principatului in mana magna?ilor, dar a ?i confiscat o serie de propriet??i nobiliare (mai ales ale celor pe care nu i-au fost fideli) cu care a imbog??it atat principatul, cat ?i propria sa familie. Domnia lui autoritar? ?i strict? s-a bazat pe avere ?i pe for?a militar?. In
1636
?tefan Bethlen
a incercat s?-l inlocuiasc?, cu sprijinul
Pa?ei de la Buda
, care i-a promis ?i acordul
Por?ii Otomane
, fa?? de care
Principatul Transilvaniei
era
de jure
vasal. In 1636 pozi?ia lui Gheorghe Rakoczi era deja atat de stabil?, incat nu a acceptat tentativa celor doi de a-l inlocui ?i in
B?t?lia de la Salonta
i-a invins pe turci.
In
1644
a participat la
R?zboiul de Treizeci de Ani
de partea
Alian?ei Protestante
. Dup? o serie de succese militare a ales s? se retrag? in
Transilvania
la indemnul
sultanului
, care nu a vrut ca un stat vasal al
Por?ii Otomane
s? se amestece in luptele catolico-protestante. Ca urmare, Rakoczi a incheiat
Pacea de la Linz
cu
Ferdinand al III-lea
, conform c?ruia a primit ca r?splat? comitatele
Abauj
,
Bereg
,
Borsod
,
Ung
?i
Zemplen
in feuda Principatului pe durata domniei sale. Profitand de consecin?ele p?cii de la Linz, Gheorghe Rakoczi a extins
libertatea religioas?
?i asupra acestor comitate, sprijinind indeosebi cultele protestante, profitand, ins?, ?i ortodoc?ii). Inainte de domnia lui temporar?, pe aceste teritorii ale regatului ungar (dominat de regii catolici de Habsburg) a fost aplicat principiul
?cuius regio eius religio”
, prin care ??ranii de pe domeniul unui nobil (iobagii ?i jelerii, dar uneori ?i ??ranii liberi) erau obliga?i prin prin lege s? preia confesiunea st?panului.
Rakoczi a garantat prin lege dreptul ??r?nimii de a-?i alege liber cultul, indiferent de religia st?panului feudal. Aceast? practic? s-a inspirat din legisla?ia transilv?nean?, unde ??ranii (inclusiv iobagii) beneficiau, deja de mult timp, de libertatea religioas?, astfel incat iobagii maghiari, secui, romani sau sa?i nu erau for?a?i s? treac? la catolicism, calvinism, lutheranism sau unitarianism, chiar dac? st?panul domeniului apar?inea unuia dintre aceste culte, avand dreptul de a-?i ridica biseric? pe p?mantul st?panului lor.
In urma deciziilor lui Rakoczi s-a int?rit protestantismul in comitatele r?s?ritene ale
Ungariei Regale
, iar comunit??ile romane?ti ?i-au men?inut apartenen?a la biserica ortodox?, spre deosebire de teritoriile
Ungariei Regale
.
Tot in cadrul
P?cii de la Linz
, Rakoczi a ob?inut dreptul de a domni pe teritoriile comitatelor
S?tmar
?i
S?laj
, acest drept fiind mo?tenit ?i de urma?ii s?i pe tronul Transilvaniei. Ca urmare a condi?iilor
P?cii de la Linz
s-a introdus in vocabularul administra?iei transilv?nene termenul de
Partium
, pentru a denumi teritoriile din
Regatul Ungariei
, st?panite de facto de principi transilv?neni.
De?i a p?strat libertatea religiei in teritoriile aflate sub domnia lui, Rakoczi a sprijinit cu toate puterea r?spandirea ideilor calviniste, inclusiv prin tip?rirea
Catihismului calvinic
in limba roman? (1542), fiind considerat un protestant calvin adversar al
puritanismului
, al
unitarianismului
?i al samb?tismului.
In timpul domniei lui Rakoczi s-au tip?rit cele mai multe c?r?i in
Principatul Transilvaniei
.
A murit la
11 octombrie
1648
, fiind inmormantat in
Catedrala din Alba Iulia
.
Traducerea in limba roman? a Noului Testament
[
modificare
|
modificare surs?
]
Gheorghe Rakoczi a sprijinit desf??urarea educa?iei ?i vie?ii liturgice a romanilor ?i sa?ilor in limba lor matern?, idee care i?i are r?d?cinile in tradi?ia protestant? de a predica pentru fiecare popor in propria limb?.
?
Biblia Rakocziana
”
, prima traducere a
Noului Testament
in limba roman?
Aceast? idee provine atat din motive practice (dorin?a de a converti toate popoarele la protestantism), cat ?i din principii teologice: fiecare credincios trebuie s? aib? a rela?ie proprie cu Dumnezeu, nu prin intermediari (clerici, sfin?i, etc.), ci in mod direct, prin in?elegerea profund? a mesajului ?i poruncilor Evangheliei, prin rug?ciune ?i poc?in??. Pentru a in?elege ?i a p?trunde inv???turile Evangheliei, fiecare cre?tin trebuie s? aib? posibilitatea de a citi, de a auzi in limba matern? Cuvantul lui Dumnezeu, pentru a fi capabil s?-l in?eleag?. De aici provine una dintre cele
cele cinci sola
, ?i anume
?Sola Scriptura”
, adic?
Numai prin Scriptur?
, ceea ce inseamn? c? Biblia e singurul Cuvant inspirat ?i autoritar al lui Dumnezeu, fiind accesibil? tuturor, cu alte cuvinte, e limpede ?i se interpreteaz? singur? (doctrin? ce se opune direct inv???turii Bisericii Romano-Catolice potrivit c?reia Biblia poate fi interpretat? corect numai de Sfanta Tradi?ie Apostolic?, de Magisterium, adic? papa, episcopii ?i de conciliile ecumenice).
In baza acestor idei profund umaniste, tipic protestante, unii principi ai Transilvaniei au abordat ?i anterior problematica liturghiei in Biserica Ortodox? a romanilor transilv?neni,
Ioan Sigismund Zapolya
fiind primul care i-a poruncit clerului ortodox ca in privin?a limbii liturgice s? treac? de la limba slavon? veche la vlah? (roman?), ins? f?r? s? fac? ulterior vreun demers in acest sens.
Gheorghe Rakoczi a ac?ionat mult mai ferm in acest sens: a poruncit traducerea Noului Testament pl?tit? din banii principatului. Traducerea a fost f?cut? probabil de clerici romani din Moldova sub indrumarea lui
Simion ?tefan
, mitropolit al Ardealului ?i adept fidel al principelui Rakoczi.
Noul Testament de la B?lgrad
, numit ?i
Biblia Rakocziana
s-a tip?rit in
1648
la
Alba Iulia
, fiind prima traducere complet? a
Noului Testament
in
limba roman?
. Din stilul, vocabularul ?i terminologia textului traducerii reiese - conform cercet?rilor ?tiin?ifice - c? la realizarea ei traduc?torii s-au inspirat ?i din alte traduceri (cea mai important? dintre aceste surse fiind traducerea lui
Theodorus Beza
), prezentand o puternic? influen?? calvinist?.
Rolul s?u la dezvoltarea inv???mantului in limba roman?
[
modificare
|
modificare surs?
]
Principele Gheorghe Rakoczi ?i principesa Zsuzsanna au sprijinit dezvoltarea sistemului educa?ional in Transilvania ?i infiin?area sistemului de inv???mant ?i in
limba roman?
, fiind puternic influen?a?i de curentele vest-europene
umanismului
?i ale
protestantismului
.
Zsuzsanna Lorantffy
, st?pan? a
Cet??ii F?g?ra?ului
, a infiin?at prima ?coal? (medie) romaneasc? din
?ara F?g?ra?ului
(la
F?g?ra?
in
1657
, care a func?ionat sub patronajul principesei.
[1]
In
1669
, urmand indemnul principelui Rakoczi, i?i deschid por?ile o serie de ?coli elementare romane?ti pe intregul teritoriu al principatului.
- ^
a
b
Florentin Olteanu, Ana Mago, Lucre?ia Olteanu,
Cetatea principeselor
, In: Muzeul ??rii F?g?ra?ului ?Valer Literat”,
720 de ani de istorie a F?g?ra?ului
, pp.51-57.
- Florentin Olteanu, Ana Mago, Lucre?ia Olteanu,
Cetatea principeselor
, in: Muzeul ??rii F?g?ra?ului ?Valer Literat”,
720 de ani de istorie a F?g?ra?ului
, Editor Iulian Marius ?chiopu, Editura ALTIP, Alba Iulia 2011.
ISBN 978-973-117-337-5