Friedrich Schiller
Friedrich Schiller in jurul anului 1790, de Anton Graff
Date personale
Nume la na?tere	Johann Christoph Friedrich Schiller
N?scut	10 noiembrie 1759 [3] [4] [5] [6] Marbach am Neckar , Ducatul de Wurttemberg , Sfantul Imperiu Roman [7] [4] [8] [9]
Decedat	9 mai 1805 (45 de ani) [3] [4] [5] [6] Weimar , Sfantul Imperiu Roman [10] [4] [8]
Inmormantat	Jacobsfriedhof Weimar [*] [[ Jacobsfriedhof Weimar (cemetery in Weimar, Thuringia, Germany)|​]] Weimarer Furstengruft [*] [[ Weimarer Furstengruft (cemeterial vault in Weimar, Thuringia, Germany)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale ( tuberculoz? )
P?rin?i	Johann Kaspar Schiller [*] [[ Johann Kaspar Schiller (German officer and court gardener, father of Friedrich Schiller (1723-1796))|​]] Elisabetha Dorothea Schiller [*] [[ Elisabetha Dorothea Schiller (mother of Friedrich Schiller (1732-1802))|​]]
Fra?i ?i surori	Christophine Reinwald [*] ​
C?s?torit cu	Charlotte von Schiller [*] [[ Charlotte von Schiller (wife of Friedrich Schiller (1766-1826))|​]]
Copii	Emilie von Gleichen-Rußwurm [*] [[ Emilie von Gleichen-Rußwurm (Daughter of Friedrich Schiller (1804-1872))|​]] Ernst von Schiller [*] [[ Ernst von Schiller (German judge, Friedrich Schiller's son (1796-1841))|​]] Karl von Schiller [*] [[ Karl von Schiller ((1793-1857))|​]] Caroline Junot [*] [[ Caroline Junot (German governess and eldest daughter of Friedrich Schiller)|​]]
Cet??enie	Ducatul de Wurttemberg   Saxa-Weimar
Religie	luteranism
Ocupa?ie	medic militar, poet, dramaturg
Limbi vorbite	limba francez? limba german? [11] [12] [13]
Studii	Hohe Karlsschule [*] [[ Hohe Karlsschule (former Military Academy and Fine Arts Academy in Gerlingen and later Stuttgart (1770-1794))|​]] Universitatea din Jena
Preg?tire	Balthasar Haug [*] [[ Balthasar Haug (German author)|​]] [1] [2]
Activitatea literar?
Limbi	limba german?
Patronaj	Universitatea din Jena
Specie literar?	poezie , dram?
Oper? de debut	?Der Student von Nassau”, ?Die Rauber”
Opere semnificative	Die Rauber [*] [[ Die Rauber |​]] Dom Karlos. Infant von Spanien [*] [[ Dom Karlos. Infant von Spanien |​]] Wallenstein [*] [[ Wallenstein |​]] Maria Stuart [*] [[ Maria Stuart |​]] Wilhelm Tell [*] [[ Wilhelm Tell |​]] Intrig? ?i iubire [*] ​ Uber die asthetische Erziehung des Menschen [*] [[ Uber die asthetische Erziehung des Menschen |​]] Die Huldigung der Kunste [*] [[ Die Huldigung der Kunste |​]] Die Jungfrau von Orleans [*] [[ Die Jungfrau von Orleans |​]]
Influen?e Mi?carea literar? de protest Sturm und Drang , Shakespeare , Plutarh , Klopstock , Voltaire , Rousseau ?i Goethe
Semn?tur?
Modific? date / text

Johann Christoph Friedrich Schiller (n. 10 noiembrie 1759 , Marbach am Neckar , Ducatul de Wurttemberg , Sfantul Imperiu Roman  ? d. 9 mai 1805 , Weimar , Sfantul Imperiu Roman ), innobilat in anul 1802 ca Friedrich von Schiller , a fost un poet ?i dramaturg german , considerat unul din clasicii poeziei germane.

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Schiller s-a n?scut in familia unui felcer din Marbach am Neckar in ducatul Wurttemberg din sudul Germaniei , care devine mai tarziu administrator al gr?dinilor cur?ii ducale. In 1773 , la varsta de 14 ani, tan?rul Schiller este inrolat la ordinul ducelui Karl Eugen in Academia Militar?, institu?ie cu cel mai des?var?it spirit cazon, unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet. Dup? opt ani incepe studiul medicinei, devenind in 1780 medic militar al unui regiment din Wurttemberg , dup? ce sus?inuse o dizerta?ie cu titlul Uber den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen (?Despre rela?ia dintre natura animal? ?i cea spiritual? a omului”).

Inc? din adolescen?? se sim?ea atras de literatur?, in special de genul dramatic. Lecturile preferate vor fi Shakespeare , J.-J. Rousseau ?i poe?ii germani apar?inand mi?c?rii Sturm und Drang (?Furtun? ?i Avant”). Curentul romantic german cu acest nume, dup? titlul unei drame de Klinger , a influen?at inceputurile literare ale lui Schiller, al c?rui spirit nonconformist g?se?te ecou in fr?mant?rile sociale ale timpului.

In 1781 public? drama Die Rauber (?Ho?ii”), jucat? cu succes un an mai tarziu la teatrul din Mannheim , deschizandu-i drumul spre celebritate. ^[14]

Profund romantic?, povestea celor doi fra?i cu caractere diferite exceleaz? prin ilustrarea unor pasiuni puternice pe fundalul luptei dintre dou? morale ?i dou? ideologii. Spiritul revoltat al poetului are de infruntat ini?ial reticen?ele autorit??ilor, prin caracterului subversiv al dramei, dar succesul la public va infrange orice opreli?ti. Datorit? ideilor revolu?ionare din piesa Ho?ii , Schiller va fi numit in 1792 cet??ean de onoare al Republicii Franceze. Schiller public? intre timp ?i alte lucr?ri cu carater radical ?i este silit s? emigreze in afara ducatului, fiind g?zduit de un prieten din Thuringen . In anii 1783 - 1784 este numit poet al teatrului din Mannheim , unde a scris piesele sale Conjura?ia lui Fiesco, ?i Kabale und Liebe (?Intrig? ?i iubire”), ultima reprezentat? cu succes r?sun?tor. ^[14] In 1785 editeaz? revista Rheinische Thalia ?i, sub impulsul unui elan plin de optimism, scrie poezia Zur Freude (?C?tre bucurie”), care va fi transpus? muzical de Beethoven in finalul Simfoniei a IX-a, devenit? imn al Uniunei Europene .

In 1787 se stabile?te la Weimar , primind func?ia de consilier la curtea marelui duce Karl August . Aceast? ultim? perioad? a vie?ii sale este marcat? de stransa prietenie cu Johann Wolfgang von Goethe , o perioad? clasicist?. Caracteristic? acesteia, drama Don Carlos etaleaz? un limbaj mai st?panit, ferit de exploziile verbale. Da?i libertate gandirii , replica marchizului de Posa , sintetizeaz? noul principiu c?l?uzitor al n?valnicului poet de odinioar?.

Teoretician al idealismului in estetic?, Schiller atribuia artei, literaturii ?i teatrului un rol fundamental in emanciparea omului, vorbind despre ?cel de al treilea imperiu vesel al jocului ?i aparen?elor”. Aceast? concep?ie este teoretizat? in lucrarea Briefe uber die asthetische Erziehung des Menschen (?Scrisori despre educa?ia estetic? a omului”, 1795 ). Este numit profesor la Universitatea din Jena ( 1789 ).

In 1790 s-a c?s?torit cu Charlotte von Lengefeld , a muncit mult ?i s-a imboln?vit, devenind incapabil s?-?i des?var?easc? proiectele literare. Ducele de Weimar il salveaz?, asigurandu-i o pensie.

In 1794 editeaz? publica?ia Die Horen , unde va colabora ?i Goethe . Prietenia celor doi va r?mane unic? in istoria literaturii. Individualit??ile lor puternice se completau reciproc, spiritul speculativ , care pornea de la ideea de unitate, al lui Goethe ?i cel intuitiv , pornind de la varietate, al lui Schiller se intalneau la jum?tatea drumului, cum avea s? scrie Schiller in studiul Uber die naive und sentimentalische Dichtung (?Despre poezia naiv? ?i cea sentimental?”, 1796 ). La indemnul lui Goethe, Schiller se intoarce - dup? zece ani de studii ?i publicistic? - la poezie ?i dram?.

Dup? 1799 apar dramele Wallenstein , Maria Stuart , Die Jungfrau von Orleans (?Fecioara din Orleans”), Die Braut von Messina (?Mireasa din Messina”), Wilhelm Tell .

In vara anului 1804 Schiller s-a imboln?vit din nou ?i a murit la Weimar , la 9 mai 1805 . Al?turi de Holderlin ?i Goethe, gravita?i de Junele Novalis , Friedrich Schiller - poet al valorilor bunului-sim? al popoarelor ?i universalului umanit??ii - r?mane unul din marii clasici preromantici ai vitraliului na?ional al Germaniei.

Lucr?ri [ modificare | modificare surs? ]

Teatru [ modificare | modificare surs? ]

^[15]

• Ho?ii (Die Rauber, 1781)
• Conjura?ia lui Fiesco (la Genova) (Die Verschworung des Fiesco zu Genua, 1783)
• Intrig? ?i iubire (Kabale und Liebe, 1784)
• Korners Vormittag (1787)
• Don Carlos (Don Karlos, 1787)
• Der versohnte Menschenfeind (neterminat, 1790)
• Wallenstein -Trilogie (trilogia: Wallenstein, 1799)
• Maria Stuart (Maria Stuart, 1800)
• Fecioara din Orleans (Die Jungfrau von Orleans, 1801)
• Mireasa din Messina (1803, Die Braut von Messina)
• Wilhelm Tell (Wilhelm Tell, 1803-1804)
• Die Huldigung der Kunste (1804)
• Demetrius (neterminat, 1805)

Poezie [ modificare | modificare surs? ]

^[16]

• Der Venuswagen (1781)
• An die Freude (1786, C?tre bucurie )
• Resignation (1786)
• Die Gotter Griechenlandes (1788, 1800, Zeii Eladei )
• Hektors Abschied (1790)
• Das verschleierte Bild zu Sais (1795)
• Der Spaziergang (1795)
• Die Teilung der Erde (1795)
• Der Taucher (1797)
• Die Kraniche des Ibykus (1797, Cocorii lui Ibykos )
• Ritter Toggenburg (1797)
• Der Handschuh (1797)
• Der Gang nach dem Eisenhammer (1797)
• Der Ring des Polykrates (1797, Inelul lui Polykrates )
• Der Kampf mit dem Drachen (1798)
• Die Burgschaft (1798)
• Das Lied von der Glocke (1799, Cantecul clopotului )
• Nanie (1800)
• Der Antritt des neuen Jahrhunderts (1800)
• Das Siegesfest (1803)

Scrieri filosofice [ modificare | modificare surs? ]

^[17]

• Philosophie der Physiologie (1779)
• Uber den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit seiner geistigen (1780, Despre rela?ia dintre natura animal? ?i cea spiritual? a omului )
• Uber das gegenwartige deutsche Theater (1782)
• Der Spaziergang unter den Linden (1782)
• Der Jungling und der Greis (1782)
• Die Schaubuhne als eine moralische Anstalt betrachtet (1784)
• Philosophische Briefe (1786)
• Uber den Grund des Vergnugens an tragischen Gegenstanden (1792)
• Uber die tragische Kunst (1792)
• Augustenburger Briefe (1793)
• Uber Anmut und Wurde (1793, Despre gra?ie ?i demnitate )
• Kallias-Briefe (1793)
• Uber die asthetische Erziehung des Menschen (1795, Scrisori despre educa?ia estetic? a omului )
• Uber naive und sentimentalische Dichtung (1795, Despre poezia naiv? ?i sentimental? )
• Uber den Dilettantismus (1799; cu Johann Wolfgang von Goethe)
• Uber das Erhabene (1801)

Studii istorice [ modificare | modificare surs? ]

^[18]

• Geschichte des Abfalls der vereinigten Niederlande von der spanischen Regierung (1788, Istoria desc?tu??rii ??rilor de Jos reunite, de sub st?panirea spaniol? )
• Was heißt und zu welchem Ende studiert man Universalgeschichte? (1789)
• Geschichte des Dreißigjahrigen Kriegs (1790, Istoria r?zboiului de treizeci de ani )

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Amalie von Imhoff
• List? de dramaturgi de limb? german?
• List? de piese de teatru germane

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

• Materiale media legate de Friedrich Schiller la Wikimedia Commons

La Wikisurs? exist? texte originale legate de Friedrich Schiller

La Wikicitat g?si?i citate legate de Friedrich Schiller .

• de Friedrich von Schiller
• de Poezii Arhivat in 8 martie 2007 , la Wayback Machine .
• en Biografie Arhivat in 27 aprilie 2006 , la Wayback Machine .

• en J. C. Friedrich von Schiller. Aesthetics and Politics - Cristina GELAN Arhivat in 5 martie 2016 , la Wayback Machine .
• Media?: 200 de ani de la moartea lui Friedrich Schiller , 3 noiembrie 2005, Zella Moarc??, Amos News