Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. Pute?i s? contribui?i la rezolvarea lor sau s? le comenta?i pe pagina de discu?ie . Pentru ajutor, consulta?i pagina de indrum?ri . Trebuie pus(?) in formatul standard . Marcat din aprilie 2011. Are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Marcat din aprilie 2011.  Nu ?terge?i etichetele  inainte de rezolvarea problemelor.

Fizica modern?
${\displaystyle {\hat {H}}|\psi _{n}(t)\rangle =i\hbar {\frac {\partial }{\partial t}}|\psi _{n}(t)\rangle }$ ${\displaystyle {\frac {1}{{c}^{2}}}{\frac {{\partial }^{2}{\phi }_{n}}{{\partial t}^{2}}}-{{\nabla }^{2}{\phi }_{n}}+{\left({\frac {mc}{\hbar }}\right)}^{2}{\phi }_{n}=0}$ Ecua?ia lui Schrodinger ?i Ecua?ia Klein?Gordon
Fondatori Max Planck   · Albert Einstein   · Niels Bohr   · Max Born   · Werner Heisenberg   · Erwin Schrodinger   · Pascual Jordan   · Wolfgang Pauli   · Paul Dirac   · Ernest Rutherford   · Louis de Broglie   · Satyendra Nath Bose
Concepte Spa?iu   · Timp   · Energie   · Materie   · Lucru mecanic Aleatoriu   · Informa?ie   · Entropie   · Minte Lumin?   · Particul?   · Und?
Ramuri Aplicat?   · Experimental?   · Teoretic? Filosofia ?tiin?ei   · Filosofia fizicii Logic? matematic?   · Fizic? matematic? Supersimetrie   · Teoria coardelor   · Teoria M Marea teorie unificat?   · Modelul standard Mecanic? cuantic?   · Teoria cuantic? a campurilor Antiparticul?   · Antimaterie Electromagnetism   · Electrodinamic? cuantic? Interac?iune slab?   · Interac?iune electroslab? Interac?iune tare   · Cromodinamic? cuantic? Fizic? atomic?   · Fizica particulelor elementare Fizic? nuclear?   · Materie exotic? Bosonul Higgs   · Fizic? atomic? ?i molecular? Fizica materiei condensate Informa?ie cuantic?   · Calculator cuantic Spintronic?   · Superconductivitate Sistem dinamic   · Fotonic?   · Biofizic? Neurofizic?   · Minte cuantic?   · Plasm? Relativitate restrans?   · Relaivitate general? Materie intunecat?   · Energie intunecat? Haos cuantic   · Emergen??   · Sistem complex Gaur? neagr?   · Principiul holografic Astrofizic?   · Univers observabil Big Bang   · Cosmologie Gravita?ie   · Gravita?ie cuantic? Teoria intregului   · Multivers
Oameni de ?tiin?? Witten   · Rontgen   · Becquerel   · Lorentz   · Planck   · Curie   · Wien   · Skłodowska-Curie   · Sommerfeld   · Rutherford   · Soddy   · Onnes   · Einstein   · Wilczek   · Born   · Weyl   · Bohr   · Schrodinger   · de Broglie   · Laue   · Bose   · Compton   · Pauli   · Walton   · Fermi   · van der Waals   · Heisenberg   · Dyson   · Zeeman   · Moseley   · Hilbert   · Godel   · Jordan   · Dirac   · Wigner   · Hawking   · P. W. Anderson   · Lemaitre   · Thomson   · Poincare   · Wheeler   · Penrose   · Millikan   · Nambu   · von Neumann   · Higgs   · Hahn   · Feynman   · Yang   · Lee   · Lenard   · Salam   · 't Hooft   · Bell   · Gell-Mann   · J. J. Thomson   · Raman   · Bragg   · Bardeen   · Shockley   · Chadwick   · Lawrence   · Zeilinger   · Goudsmit   · Uhlenbeck
Categorii Categoria Fizic? modern? nu a fost g?sit?
v d m

Fizica teoretic? folose?te modele matematice ?i ra?ionamente sau abstrac?ii ale fizicii , in loc de procese experimentale , in incercarea de a in?elege natura . Miezul s?u central il constituie fizica matematic? ^[1] , de?i sunt uneori folosite ?i alte tehnici conceptuale. Scopul este ra?ionalizarea, explicarea ?i predic?ia fenomenelor fizice.

Caracterizare general? [ modificare | modificare surs? ]

Progresul ?tiin?ei depinde in general de interac?iunea dintre studiile experimentale ?i teorie . In unele cazuri, fizica teoretic? ader? la standardele de rigurozitate matematic? dand observa?iilor ?i experimentelor o pondere redus?. De exemplu, in timp ce a dezvoltat teoria relativit??ii restranse , Albert Einstein s-a preocupat de transform?rile Lorentz care l?sau ecua?iile lui Maxwell invariante, dar nu a fost interesat de experien?a Michelson-Morley privind viteza P?mantului printr-un eter luminifer ipotetic. Pe de alt? parte, Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizic? pentru faptul c? a explicat efectul fotoelectric , care la acea vreme era un rezultat experimental f?r? o formulare teoretic?.

Istorie [ modificare | modificare surs? ]

Inceputuri [ modificare | modificare surs? ]

Fizica teoretic? a inceput acum cel pu?in 2300 ani, sub filozofia Pre-socratic? ?i continuat? de Platon ?i Aristotel , a c?ror viziuni au fost luate ca baza timp de milenii. In perioada medieval?, in timpul infiin??rii universit??ilor , singurele discipline intelectuale recunoscute erau : Teologia , matematica , medicina ?i dreptul. Odat? cu formarea conceptelor care le cunoa?tem ast?zi despre materie, energie, spa?iu ?i timp, alte ?tiin?e s-au desprins de la rubrica filozofiei naturale. In Evul Mediu ?i Perioada Rena?terii conceptul experimental al ?tiintei, opusul teoriei, a inceput cu ?colari ca Francis Bacon .

Dezvoltare [ modificare | modificare surs? ]

Era modern? a teoriei a inceput, totu?i, cu teoriile lui Copernic in Astronomie , urmate de Expresiile orbitelor planetare ale lui Johannes Kepler . Marele imbold in conceptul modern de explicare a fenomenelor a inceput cu Galileo Galilei , unul din pu?inii fizicieni care a fost atat teoretician, cat ?i un mare experimentalist. Printre succesele secolelor XIX ?i XX se num?r? consolidarea ideii despre energie prin includerea de c?ldur?, apoi electricitatea , magnetismul ?i lumina , ?i in final masa. Legile termodinamicii , ?i cel mai important introducerea unui concept unic despre entropie a inceput sa dezvolte explicarea propriet??ilor macroscopice ale materiei. Fizica teoretica modern? lucreaz? in scopul de a unifica teoriile ?i a explica fenomenele, pentru ca cu ajutorul cercet?rilor ulterioare s? in?eleag? Universul , de la partea cosmologic? pan? la particulele elementare din care el este constituit. Unde experimentele nu pot fi inf?ptuite, fizica teoretic? depune totu?i eforturi pentru a progresa prin utilizarea modelelor matematice.

Teorii [ modificare | modificare surs? ]

Fizica teoretic? studiaz? lumea creand un model al realit??ii, folosit pentru ra?ionalizarea, explicarea, prezicerea fenomenelor fizice, printr-o “ teorie fizic?”. ^[2] Exist? trei tipuri de teorii din fizica: teorii recunoscute, teorii propuse, ?i teorii marginale (nerecunoscute de lumea ?tiin?ific?).

Unele teorii fizice sunt sus?inute prin observa?ie , in timp ce altele nu sunt confirmate astfel. O teorie fizic? este un model al evenimentelor fizice ?i nu poate fi dovedit? pornind de la axiomele de baz?. O teorie fizic? este diferit de o teorem? matematic?. Teoriile fizice modeleaz? realitatea si sunt o adnotare a ceea ce a fost observat, oferind predic?ii ale unor noi observa?ii.

Teoriile fizice pot ajunge s? fie acceptate dac? sunt in m?sur? s? fac? predic?ii corecte ?i s? le evite pe cele incorecte. Teorii fizice mai simple tind s? fie acceptate mai degrab? decat teoriile mai complexe. ^[3] Teoriile fizice sunt mult mai susceptibile de a fi acceptate atunci cand conecteaz? o gam? larg? de fenomene. Procesul de testare a unei teorii fizice este una din etapele metodei ?tiin?ifice .

Teorii recunoscute [ modificare | modificare surs? ]

Teoriile recunoscute (numite uneori ?i teorii centrale) sunt ansamblul de cuno?tin?e, atat factuale cat ?i ?tiin?ifice, care se comport? identic in cadrul testelor ?tiin?ifice de repetabilitate, ?i care sunt consistente cu celelalte ?tiin?e ?i experimente existente ?i recunoscute.

Exemple de teorii fizice recunoscute: mecanica clasic? , fizica materiei condensate , dinamica ( mecanica ), electromagnetism , teoria campului, mecanica fluidelor , relativitatea general? , fizica particulelor , mecanica cuantic? , teoria campurilor cuantice, fizica corpului solid , structura electronic? a materialelor, relativitatea special? , modelul standard , mecanica statistic? , termodinamica .

Teorii propuse [ modificare | modificare surs? ]

Teoriile propuse in fizic? sunt teorii relativ noi care se ocup? cu studiul fizicii, care includ abord?ri ?tiin?ifice, modalit??i pentru determinarea validit??ii modelelor ?i noi tipuri de ra?ionament utilizate pentru a ajunge la aceste teorii. Teoriile propuse pot include teorii marginale in procesul de stabilizare (?i, uneori, ob?inand o acceptabilitate mai larg?). Teoriile propuse de obicei nu au fost testate. ^[4]

Exemple de teorii fizice propuse: teoria dinamic? a gravita?iei , crea?ionismul , emergen?a, marea teorie unificatoare, gravita?ia cuantic? in bucl?, teoria M , universul plasmatic, teoria coardelor .

Teorii marginale [ modificare | modificare surs? ]

Teoriile marginale includ orice noi domenii ale cercet?rii ?tiin?ifice aflate in procesul devenirii de teorii bine stabilite ?i eventual teorii propuse. Ele pot include ?tiin?ele speculative. Ele includ domenii ale fizicii ?i teorii fizice prezentate in concordan?? cu eviden?e binecunoscute, impreun? cu un set de predic?ii asociate care au fost f?cute pe baza acelor teorii.

Unele teorii marginale ajung s? fie larg acceptate ca parte a fizicii. Altele sunt infirmate ?i ajung la co?ul de gunoi al istoriei ?tiin?ei. Unele teorii marginale sunt o form? de proto?tiin??, iar altele se prezint? ca pseudo?tiin?? . Falsificarea teoriei originale duce uneori la o reformulare a teoriei.

Exemple de teorii marginale fizice: fuziunea la rece , teoria dinamica a gravita?iei, marea teorie a unificarii, gravita?ia cuantic? in bucl?, eterul luminifer, energia orgonic? , sistemul reciproc al teoriei, teoria st?rii de echilibru, teoria total?.

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Andrei Popovici Lucr?ri de fizic? teoretic? ?i filozofia fizicii , vol I, Editura Printech, 2009;

Note [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol din domeniul fizicii este un ciot . Pute?i ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui.