In sens orar incepand de sus: Familia Romanov, Ivan Haritonov ?( d ) , Alexei Trupp ?( d ) , Anna Demidova ?( d ) , Evgheni Botkin ?( d )

Familia Romanov ( ?arul Nicolae al II-lea , so?ia sa ?arina Alexandra ?i cei cinci copii ai lor ( Olga , Tatiana , Maria , Anastasia , ?i Alexei ) ?i to?i cei care au ales s?-i inso?easc? in captivitate?anume Evgheni Botkin ^{?( d )} , Anna Demidova ^{?( d )} , Alexei Trupp ^{?( d )} ?i Ivan Haritonov ^{?( d )} ?au fost impu?ca?i, injunghia?i cu baionetele ?i omora?i cu lovituri ^[1] la Ekaterinburg in noaptea de 16?17 iulie 1918. ^[2] ?arul ?i familia sa au fost uci?i de trupe bol?evice conduse de Iakov Iurovski ^{?( d )} din ordinele Sovietului Regional Ural ?i conform instruc?iunilor lui Lenin, Iakov Sverdlov ^{?( d )} ?i Felix Dzerjinski . Trupurile lor au fost apoi dezbr?cate, ^[3] mutilate, ^[1] arse ?i ingropate pe un camp numit Porosenkov Log ^{?( d )} in p?durea Kopteaki. ^[4]

Dup? Revolu?ia din Februarie , familia Romanov ?i slujitorii ei credincio?i au fost inchi?i in Palatul Alexandru ^{?( d )} inainte de a fi muta?i la Tobolsk ?i apoi la Ekaterinburg, unde au fost uci?i, din ordinul expres al lui Vladimir Lenin . ^[5] De?i au fost informa?i c? ?intreaga familie a suferit aceea?i soart? ca ?i capul ei”, ^[6] bol?evicii au anun?at doar moartea lui Nicolae, ^{[7] [8]} comunicatul oficial de pres? relatand c? ?so?ia ?i fiul lui Nikolai Romanov au fost du?i intr-un loc sigur”. ^[6] Timp de peste opt ani, ^[9] conducerea sovietic? a men?inut dezinform?ri sistematice in ce prive?te soarta familiei, ^[10] de la a sus?ine in septembrie 1919 c? ei fuseser? omora?i de revolu?ionari de stanga ^{?( d ) [11]} pan? la a nega de-a dreptul, in aprilie 1922, c? ar fi murit. ^[10] Au recunoscut crimele in 1926 dup? publicarea unei anchete a unui exilat alb ^{?( d )} , dar au sus?inut c? trupurile fuseser? distruse ?i c? guvernul lui Lenin ^{?( d )} nu era de vin?. ^[12] Apari?ia unor Romanovi impostori ^{?( d )} a distras aten?ia mass-media de la Rusia Sovietic? , ^[10] ?i discu?iile despre soarta familiei au fost suprimate de c?tre Iosif Stalin dup? 1938. ^[13]

Mormantul a fost descoperit in 1979 de un detectiv amator ^{?( d )} , ^[14] dar existen?a r?m??i?elor a fost f?cut? public abia in 1989, in timpul perioadei glasnost . ^[15] Identitatea r?m??i?elor a fost confirmat? prin cercet?ri medico-legale ?i genetice. Ele au fost reinhumate in Catedrala Sfin?ii Petru ?i Pavel din Sankt Petersburg in 1998, ^[16] la 80 de ani dup? uciderea lor, in cadrul unei slujbe de la care au lipsit membri importan?i ai Bisericii Ortodoxe Ruse , care contestau autenticitatea r?m??i?elor. ^[17] Un mormant secundar, mai mic, cu r?m??i?ele celor doi copii Romanov care lipseau din mormantul mai mare, a fost descoperit de arheologi amatori in 2007. ^[14] R?m??i?ele lor sunt ins? ?inute inc? intr-o institu?ie de stat pentru teste ADN ^{?( d )} suplimentare. ^[18] In 2008, dup? tergivers?ri legale considerabile ?i prelungite, Procurorul General al Rusiei ^{?( d )} a reabilitat familia Romanov ca ?victime ale represiunilor politice”. ^[19] Guvernul postsovietic a deschis in 1993 un dosar penal, dar nimeni nu a fost urm?rit penal deoarece to?i vinova?ii erau mor?i. ^[18]

Unii istorici pun ordinul pe seama guvernului de la Moscova, anume pe seama lui Iakov Sverdlov ^{?( d )} ?i Vladimir Lenin, care doreau s? impiedice salvarea familiei imperiale de c?tre Legiunea Cehoslovac? (care lupta impreun? cu Armata Alb? contra bol?evicilor) in timpul R?zboiului Civil Rus , ^{[20] [21]} dup? cum arat? ?i un pasaj din jurnalul lui Lev Tro?ki . ^[22] O anchet? efectuat? de Vladimir Soloviov a concluzionat in 2011 c?, in ciuda deschiderii arhivelor de stat in anii postsovietici, nu exist? inc? niciun document scris care s? indice c? Lenin sau Sverdlov ar fi dat ordinele; ei au ap?rat ins? execu?iile dup? ce ele au fost efectuate. ^{[23] [24] [25] [26]} Lenin controla indeaproape situa?ia Romanovilor, de?i s-a asigurat c? numele lui nu este asociat cu soarta lor in vreun document oficial. ^[27] Pre?edintele Boris El?in a declarat uciderea familiei Romanov cea mai ru?inoas? pagin? a istoriei Rusiei . ^{[28] [29]}

Context [ modificare | modificare surs? ]

La 22 martie 1917, Nicolae, care nu mai era monarh ?i c?ruia paznicii i se adresau cu dispre? cu numele ?Nikolai Romanov”, s-a reintalnit cu familia sa in Palatul Alexandru ^{?( d )} de la ?arskoe Selo . El a fost pus sub arest la domiciliu impreun? cu familia sa de c?tre Guvernul Provizoriu , inconjura?i de g?rzi ?i consemna?i in apartamentele lor. ^[30]

In august 1917, guvernul provizoriu al lui Alexandr Kerenski i-a evacuat pe Romanovi la Tobolsk , chipurile pentru a-i proteja de valul crescand al revolu?iei. Acolo, ei au tr?it in vila fostului guvernator intr-un confort considerabil. Dup? ce bol?evicii au venit la putere in octombrie 1917, condi?iile lor de deten?ie au devenit mai stricte, ?i se vorbea din ce in ce mai des de trimiterea lui Nicolae in judecat?. Fostului ?ar i s-a interzis s? poarte epole?i ^{?( d )} , ?i santinelele mazg?leau desene obscene pe zid pentru a le jigni pe fiicele sale. La 1 martie 1918, familiei i s-a impus regimul alimentar de ra?ii militare, ceea ce a insemnat desp?r?irea de 10 slujitori devota?i ?i renun?area la unt ?i cafea. ^[31] Pe m?sur? ce bol?evicii prindeau putere, guvernul i-a mutat in aprilie pe Nicolae, Alexandra, ?i pe fiica lor, Maria, la Ekaterinburg sub indrumarea lui Vasili Iakovlev ^{?( d )} . Alexei, care suferea de o form? grav? de hemofilie , era prea bolnav pentru a-?i inso?i p?rin?ii ?i a r?mas cu surorile sale, Olga, Tatiana ?i Anastasia, plecand din Tobolsk abia in mai 1918. Familia a fost inchis? impreun? cu cei ca?iva slujitori r?ma?i la Ekaterinburg in Casa Ipatiev ^{?( d )} , care a fost denumit? ?Casa cu Destina?ie Special?” (in rus? Дом Особого Назначения ).

?To?i cei aresta?i vor fi ?inu?i ostatici, ?i cea mai mic? tentativ? de ac?iune contrarevolu?ionar? in ora? va avea ca rezultat execu?ia sumar? a ostaticilor.”

—Anun? in ziarul local f?cut de comisarul de r?zboi bol?evic Filipp Golo?ciokin ^{?( d )} , ins?rcinat cu incarcerarea familiei la Ekaterinburg., ^[32]

Casa cu Destina?ie Special? [ modificare | modificare surs? ]

Familia imperial? a fost ?inut? intr-o strict? izolare in Casa Ipatiev. ^[33] Le era strict interzis s? vorbeasc? in orice alt? limb? decat rusa . ^[34] Nu li se permitea accesul la bagajele lor, care erau stocate intr-un acaret din curtea interioar?. ^[33] Camerele brownie ^{?( d )} ?i echipamentul fotografic le-au fost confiscate. ^[35] Slujitorilor li s-a impus s? se adreseze Romanovilor doar dup? numele de botez ?i patronimice . ^[36] Familia a fost supus? multor perchezi?ii asupra obiectelor personale, confiscandu-li-se banii pentru ?bun? p?strare de c?tre trezorierul Sovietului Regional Ural”, ^[37] ?i unor tentative de a smulge br???rile Alexandrei ?i fiicelor ei de la maini. ^[38] Casa a fost inconjurat? de o palisad? dubl? inalt? de 4 m care f?cea ca strada s? nu poat? fi v?zut? din cas?. ^[39] Gardul ini?ial inconjura gr?dina de-a lungul str?zii Voznesenski. La 5 iunie s-a ridicat o a doua palisad?, mai inalt? ?i mai lung? decat prima, care inconjura complet proprietatea. ^[40] Unul din motivele construc?iei acesteia din urm? a fost faptul c? trec?torii puteau vedea picioarele lui Nicolae peste palisad? atunci cand folosea leag?nul ^{?( d )} dublu din gr?din?. ^[41]

Ferestrele din toate camerele familiei au fost incuiate ?i acoperite cu ziare (ulterior spoite ^{?( d )} cu var la 15 mai). ^[43] Singura surs? de ventila?ie a familiei era o fortocika ^{?( d )} din dormitorul marilor ducese, dar le era strict interzis s? priveasc? prin ea; in mai, o santinel? a tras un foc de arm? c?tre Anastasia atunci cand a privit pe acolo. ^[44] Dup? cereri repetate, una dintre cele dou? ferestre din dormitorul ?arului ?i ?arinei, aflat? in col?, a fost descuiat? la 23 iunie 1918. ^[45] Paznicii au primit ins? ordin s?-?i sporeasc? aten?ia ca atare ?i prizonierii au fost avertiza?i s? nu priveasc? pe fereastr? ?i s? nu incerce s? semnalizeze cuiva de afar?, sub amenin?area impu?c?rii. ^[46] De la aceast? fereastr?, ei puteau vedea doar turla Catedralei Voznesenski aflat? peste drum de cas?. ^[46] Un grilaj de fier a fost instalat la 11 iulie, dup? ce Alexandra a ignorat avertismentele repetate ale lui Iurovski s? nu stea prea aproape de fereastra deschis?. ^[47]

Comandantul g?rzii ?i subordona?ii s?i direc?i aveau acces complet la orice or? in toate inc?perile ocupate de familie. ^[48] Prizonierii erau obliga?i s? sune dintr-un clopo?el mereu cand doreau s? plece din camere pentru a folosi baia ?i lavoarul de pe hol. ^[49] S-a impus ra?ionalizarea strict? a apei prizonierilor, dup? ce paznicii s-au plans c? se epuizeaz? constant. ^[50] Recreerea era permis? de dou? ori pe zi in gr?din? pentru jum?tate de or? diminea?a ?i dup?-amiaza. Prizonierii erau instrui?i cu stricte?e s? nu poarte conversa?ii cu vreunul din paznici. ^[51] Ra?iile erau in principal ceai ?i paine neagr? la micul dejun ?i escalop ^{?( d )} sau ciorb? cu carne la pranz; prizonierii au fost informa?i c? ?nu li se mai permite s? tr?iasc? ca ni?te ?ari”. ^[52] Pe la mijlocul lui iunie, c?lug?ri?ele de la m?n?stirea Novo-Tihvinski au adus familiei hran? in mod regulat, dar mare parte din ea era sifonat? de paznici de la sosire. ^[52] Familiei nu i se permitea s? primeasc? vizitatori sau s? poarte coresponden?? cu exteriorul. ^[35] Prin?esa Elena a Serbiei a vizitat casa in iunie dar i s-a refuzat intrarea, fiind amenin?at? cu arma de c?tre g?rzi, ^[53] iar vizitele regulate ale dr. Vladimir Derevenko ^{?( d )} pentru a-l trata pe Alexei au fost r?rite dup? ce Iurovski a devenit comandant. Nu s-a permis nicio ie?ire la liturghie ^{?( d )} la biserica al?turat?. ^[34] De la inceputul lui iunie, familia nu a mai primit ziarele. ^[35]

Pentru a men?ine o senza?ie de normalitate, bol?evicii i-au asigurat pe Romanovi la 13 iulie 1918 c? doi dintre slujitorii lor credincio?i, Klementi Nagorni ^{?( d )} (marinarul care st?tea cu Alexei) ^[55] ?i Ivan Sednev ^{?( d )} (valetul fetelor ?i unchiul lui Leonid Sednev), ^[56] ?au fost trimi?i din aceast? gubernie” (adic? in afara provinciilor Ekaterinburg ?i Perm). Ambii erau in realitate deja mor?i, dup? ce bol?evicii i-au scos din Casa Ipatiev in mai, ?i au fost impu?ca?i de Ceka impreun? cu al?i ostatici la 6 iulie ca represalii pentru moartea unui erou bol?evic local ^{?( d )} ucis de albi. ^[57] La 14 iulie, un preot ?i un diacon au ?inut o liturghie pentru Romanovi. ^[58] A doua zi diminea?a, au fost angajate patru femei de serviciu care s? spele podelele Caselor Popov ?i Ipatiev; ele au fost ultimii civili care au v?zut familia imperial? in via??. De fiecare dat?, ele primiser? instruc?iuni stricte s? nu intre in niciun fel de conversa?ie cu familia. ^[59] Iurovski st?tea mereu de paz? in timpul liturghiei ?i cand femeile de serviciu f?ceau curat in dormitoare cu familia de fa??. ^[60]

Cei 16 oameni din garda interioar? dormeau in subsol, pe hol ?i in biroul comandantului. Paznicii exteriori in frunte cu Pavel Medvedev erau in num?r de 56 ?i au fost caza?i in Casa Popov de vizavi. ^[48] G?rzile aveau voie s? aduc? femei pentru sex ?i s? bea in Casa Popov ?i in camerele de la subsolul Casei Ipatiev. ^[60] Erau patru cuiburi de mitraliere: una in clopotni?a Catedralei Voznesenski indreptat? spre cas?; un al doilea la subsolul Casei Ipatiev indreptat spre strad?; un al treilea monitoriza balconul cu vedere spre gr?din? din spatele casei; ^[46] ?i al patrulea era in pod ?i era indreptat spre intersec?ie , imediat deasupra dormitorului ?arului ?i ?arinei. ^[42] Erau zece posturi de paz? in jurul ?i in interiorul Casei Ipatiev, ?i exteriorul era patrulat de dou? ori pe or? zi ?i noapte. ^[44] La inceputul lui mai, paznicii le-au luat prizonierilor pianul din camera de zi ?i l-au mutat in biroul comandantului aflat in camera al?turat? dormitorului Romanovilor. Aici, ei ii umileau seara cantand cantece revolu?ionare ^{?( d )} ruse?ti in timp ce beau ?i fumau. ^[33] Ei ascultau ?i discurile de gramofon ale Romanovilor la fonograful confiscat. ^[33] Lavoarul de la capul sc?rilor era folosit ?i de paznici, care mazg?leau slogane politice ?i graffiti obscene pe pere?i. ^[33] Num?rul paznicilor Casei Ipatiev era de 300 atunci cand familia imperial? a fost ucis?. ^[61]

Cand Iurovski i-a luat locul lui Aleksandr Avdeev in postul de comandant la 4 iulie, ^[63] el i-a mutat pe membri fostei g?rzi interioare in Casa Popov. Au fost p?stra?i doar adjunc?ii mai inal?i in grad, dar ei erau ins?rcina?i doar cu paza holului ?i nu mai aveau acces in camerele Romanovilor, privilegiu acordat doar oamenilor lui Iurovski. Inlocuitorii erau ale?i de c?tre Ceka local? din randurile batalioanelor de voluntari ale uzinei Verh-Ise?k la cererea lui Iurovski. El voia bol?evici devota?i pe care se putea baza s? fac? ce le cerea el. Ei au fost anun?a?i de la inceput s? fie preg?ti?i, la nevoie, s?-l ucid? pe ?ar, lucru despre care au fost pu?i s? jure c? nu vor vorbi. In acel moment nu se spusese nimic despre uciderea familiei sau slujitorilor. Pentru a impiedica repetarea fraterniz?rii ^{?( d )} din timpul lui Avdeev, Iurovski a ales predominant str?ini. Nicolae nota la 8 iulie in jurnalul s?u c? ? letoni noi stau de paz?”, folosind termenul le?i , un cuvant folosit in Rusia cu referire la europeni care nu sunt de origine rus?. Liderul noilor g?rzi era lituanianul Adolf Lepa. ^[64]

Romanovii erau ?inu?i prizonieri de Armata Ro?ie la Ekaterinburg, deoarece bol?evicii voiau ini?ial s?-i judece. Intrucat R?zboiul Civil continua ?i Armata Alb? (o alian?? slab inchegat? de for?e anticomuniste) amenin?a s? captureze ora?ul, erau temeri c? Romanovii vor c?dea in mainile albilor. Aceasta era ceva inacceptabil pentru bol?evici din dou? motive: in primul rand, ?arul sau orice alt membru al familiei lui ar putea deveni un portdrapel care s? adune sus?inere pentru cauza albilor; ?i in al doilea rand, ?arul, sau un alt membru al familiei lui, in caz c? ?arul ar fi murit, ar fi fost considerat domnitor legitim al Rusiei de c?tre alte ??ri europene. Aceasta ar fi insemnat capacitatea de a negocia o interven?ie str?in? mai consistent? in favoarea albilor. Pu?in dup? ce familia a fost executat?, ora?ul a c?zut in mainile Armatei Albe. La jum?tatea lui iulie 1918, for?ele Legiunii Cehoslovace se apropiau de Ekaterinburg, pentru a ap?ra Calea Ferat? Transsiberian? , pe care o controlau. Conform istoricului David Bullock, bol?evicii aveau impresia fals? c? cehoslovacii erau intr-o misiune de salvare a familiei, astfel c? au intrat in panic? ?i ?i-au executat prizonierii. Legiunea a sosit la mai pu?in de o s?pt?man? ?i a capturat ora?ul la 25 iulie. ^[65]

In timpul prizonieratului familiei, la sfar?itul lui iunie, Piotr Voikov ^{?( d )} ?i Alexandr Beloborodov ^{?( d )} , pre?edintele Sovietului Regional Ural, ^[66] au coordonat un transfer clandestin de scrisori scrise in francez? in Casa Ipatiev, chipurile din partea unui ofi?er monarhist care voia s?-i salveze, dar care in realitate erau compuse la cererea Ceka . ^[67] Aceste scrisori fabricate, impreun? cu r?spunsul Romanovilor (scris fie in spa?iile albe sau pe plic), ^[68] a furnizat Comitetului Central Executive de la Moscova noi justific?ri pentru a ?lichida” familia imperial?. ^[69] Iurovski a observat mai tarziu c?, prin r?spunsul la scrisorile false, Nicolae ?c?zuse intr-un plan improvizat al nostru de a-i intinde o capcan?”. La 13 iulie, peste drum de Casa Ipatiev, in Pia?a Voznesenski s-a organizat o demonstra?ie a unor solda?i din Armata Ro?ie, sociali?ti revolu?ionari ?i anarhi?ti ^{?( d )} , care cereau dizolvarea Sovietului Ekaterinburg ?i transferul controlul asupra ora?ului in mainile lor. Rebeliunea a fost suprimat? violent de un deta?ament de g?rzi ro?ii in frunte cu Piotr Ermakov, care a deschis focul asupra protestatarilor, ceea ce se putea auzi de la fereastra dormitorului ?arului ?i ?arinei. Autorit??ile au exploatat incidentul, calificandu-l drept rebeliune monarhist? care amenin?a securitatea prizonierilor din Casa Ipatiev. ^[70]

?Ne place acest om din ce in ce mai pu?in.”

—Intrare in jurnalul ?arului Nicolae al II-lea, cu referire la restrangerea constant? a restric?iilor asupra familiei sale de c?tre Iurovski., ^[47]

Planificarea execu?iei [ modificare | modificare surs? ]

Sovietul Regional Ural a convenit, intr-o ?edin?? din 29 iunie, ca familia Romanov s? fie executat?. Filipp Golo?ciokin a sosit la Moscova la 3 iulie cu un mesaj prin care insista pentru execu?ia ?arului. ^[71] Participau doar ?apte din cei 23 de membri ai Comitetului Central Executiv, dintre care trei erau Lenin, Sverdlov ?i Felix Dzerjinski . ^[66] S-a convenit ca prezidiul ^{?( d )} Sovietului Regional Ural s? organizeze detaliile practice ale execu?iei familiei ?i s? hot?rasc? in ce zi va avea loc cand o impune situa?ia militar?, contactand Moscova pentru aprobarea final?. ^[72]

S-a discutat ?i uciderea so?iei ?i copiilor ?arului, dar aceasta a trebuit ?inut? secret de stat pentru a evita repercusiunile politice; ambasadorul german Wilhelm von Mirbach-Harff pusese bol?evicilor intreb?ri repetate despre situa?ia familiei. ^[73] Un alt diplomat, consulul britanic Thomas Preston, care locuia in apropierea Casei Ipatiev, era des presat de Pierre Gilliard, Sydney Gibbes ?i prin?ul Vasili Dolgorukov ^{?( d )} s?-i ajute pe Romanovi, ^[53] ultimul transportand bilete din celula lui inainte ca ?i el s? fie omorat de Grigori Nikulin, adjunctul lui Iurovski. ^[74] Cererile lui Preston de a primi acces la familie au fost ins? respinse permanent. ^[75] Dup? cum avea s? explice Tro?ki mai tarziu, ?familia ?arului a c?zut victim? principiului care forma ins??i axa monarhiei: mo?tenirea dinastic?”, pentru care moartea lor era o necesitate. ^[76] Golo?ciokin s-a intors la Ekaterinburg in 12 iulie cu un rezumat al discu?iei sale despre Romanovi de la Moscova, ^[66] impreun? cu instruc?iuni ca nimic referitor la moartea lor s? nu i se comunice direct lui Lenin. ^[77]

La 14 iulie, Iurovski finaliza detaliile locului de inhumare ?i modului de a distruge cat mai multe dovezi cu putin??. ^[78] El se consulta frecvent cu Piotr Ermakov, care era ins?rcinat cu echipa de inhumare ?i sus?inea c? ?tie zona rural? inconjur?toare, motiv pentru care Iurovski ?i-a pus increderea in el. ^[79] Iurovski voia s? adune familia ?i servitorii intr-un spa?iu restrans din care s? nu poat? fugi. Camera de la subsol aleas? in acest scop avea o fereastr? cu gratii care a fost b?tut? in cuie pentru a atenua zgomotul impu?c?turilor ?i eventualele ?ipete. ^[80] S-a discutat ?i posibilitatea de a-i impu?ca ?i injunghia noaptea in somn sau uciderea lor in p?dure ?i aruncarea lor in lacul Iset cu buc??i de metal care s? le trag? cadavrele la fund. ^[81] Planul lui Iurovski era de a efectua o execu?ie eficient? a tuturor celor 11 prizonieri simultan, dar a luat in calcul ?i c? va fi nevoit s?-i impiedice pe cei implica?i s? violeze femeile sau s? caute cadavrele de bijuterii. ^[81] Dup? ce anterior confiscase unele bijuterii, el b?nuia c? mai sunt ?i altele ascunse in hainele lor; ^[37] cadavrele aveau s? fie dezbr?cate pentru a ob?ine tot restul (aceasta, impreun? cu mutil?rile, urma s? ?i impiedice eventualii anchetatori ulteriori s? le identifice). ^[3]

La 16 iulie, Iurovski a fost informat de Sovietele Uralului c? contingente ale Armatei Ro?ii se retrag pe toate direc?iile ?i c? execu?iile nu mai pot fi amanate. Golo?ciokin ?i Gheorghi Safarov ^{?( d )} au trimis lui Lenin la Moscova o telegram? cifrat? prin care se cerea aprobarea final? pe la orele 6:00pm. ^[82] Nu exist? vreo dovad? documentar? a vreunui r?spuns de la Moscova, dar Iurovski a insistat c? el ?i Golo?ciokin primiser? ordin s? continue de la Comitetul Central pe la orele 7:00pm. ^[83] Aceasta este confirmat? ?i de un fost paznic de la Kremlin, Alexei Akimov, care, pe la sfar?itul anilor 1960, a sus?inut c? Sverdlov l-a instruit personal s? duc? la telegraf un mesaj prin care confirma aprobarea Comitetului Central pentru ?judecat?” (cod pentru ?execu?ie”), dar cu instruc?iuni stricte ca ?i forma scris?, ?i banda de telegraf ^{?( d )} s?-i fie aduse inapoi imediat dup? trimitere. ^[83] La orele 8:00pm, Iurovski ?i-a trimis ?oferul s? ia un camion pentru transportul cadavrelor, ?i s? aduc? cu el ?i suluri de panz? pentru a le inf??ura. Inten?ia era s?-l parcheze cat mai aproape de intrarea in subsol, cu motorul pornit, ca s? mascheze zgomotele impu?c?turilor. ^[84] Iurovski ?i Pavel Medvedev au adunat 14 pistoale, respectiv 2 pistoale Browning ^{?( d )} , dou? Colturi americane, dou? 7.65 Mauser , un Smith & Wesson ^{?( d )} ?i ?apte Naganturi ^{?( d )} belgiene. Nagantul func?iona cu praf de pu?c? negru, vechi, care f?cea mult fum; praful de pu?c? f?r? fum ^{?( d )} era doar in curs de intrare in uz. ^[85]

In biroul comandantului, Iurovski a atribuit fiec?rui asasin cate o victim? inainte s? distribuie pistoalele. El a luat un Mauser ?i un Colt in timp ce Ermakov s-a inarmat cu trei Naganturi, un Mauser ?i o baionet?; el era singurul c?ruia i se atribuiser? dou? victime, Alexandra ?i Botkin. El ?i-a instruit oamenii s? ?trag? direct in inim? pentru a evita o curgere prea mare de sange ?i ca s? se termine repede”. ^[86] Cel pu?in doi le?i , prizonierii de r?zboi austro-ungari pe nume Andras Verhas ?i Adolf Lepa, el insu?i ?eful contingentului, au refuzat s? impu?te femeile. Iurovski i-a trimis pe amandoi la Casa Popov pentru c? au dat gre? ?la cel mai important moment al datoriei lor revolu?ionare”. ^[87] Nici Iurovski ?i nici vreun altul dintre uciga?i nu s-au gandit mai bine la logistica distrugerii eficiente a unsprezece cadavre. ^[77] El era sub presiunea asigur?rii c? monarhi?tii care vor veni nu vor mai g?si r?m??i?e pe care s? le exploateze pentru a ralia sus?inere anticomunist? . ^[88]

Execu?ia [ modificare | modificare surs? ]

In timp ce Romanovii serveau cina pe 16 iulie, Iurovski a intrat in camera de zi ?i i-a informat c? b?iatul de la buc?t?rie Leonid Sednev ^{?( d )} pleca s? se intalneasc? cu unchiul lui, Ivan Sednev, care se intorsese in ora? ?i cerea s?-l vad?; Ivan fusese deja impu?cat de c?tre CEKA. ^[89] Familia s-a intristat, deoarece Leonid era singurul tovar?? de joac? al lui Alexei ?i era al cincilea membru al anturajului imperial care era indep?rtat, dar au fost asigura?i de c?tre Iurovski c? el se va intoarce in curand. Alexandra nu avea incredere in el, scriind in ultimul ei jurnal cu doar cateva ore inainte de moarte c? se indoie?te c? ?e adev?rat ?i il vom mai vedea pe b?iat inapoi!” De fapt, Leonid a fost ?inut in Casa Popov in acea noapte. ^[84] Iurovski nu vedea niciun motiv s?-l omoare ?i a vrut s?-l indep?rteze inainte de execu?ie. ^[82]

Pe la miezul nop?ii de 17 iulie 1918, Iakiv Iurovski ^{?( d )} , comandantul Casei cu Destina?ie Special?, a ordonat medicului Romanovilor, dr. Eugene Botkin ^{?( d )} , s? trezeasc? familia care dormea ?i s? le cear? s? se imbrace, sub pretextul c? familia va fi mutat? intr-o loca?ie sigur? datorit? haosului iminent din Ekaterinburg. ^[2] Romanovii au fost du?i apoi intr-o camer? de 5 pe 6 metri de la demisol. Nicolae l-a intrebat pe Iurovski dac? ar putea aduce dou? scaune, pe care s? stea Alexei ?i Alexandra. ^[90] Asistentul lui Iurovski, Grigori Nikulin, a remarcat c? ?mo?tenitorul dore?te s? moar? intr-un scaun. ^[91] Atunci, foarte bine, s?-l aib?.” ^[80] Prizonierilor li s-a spus s? a?tepte in acea inc?pere in timp ce era adus camionul care urma s?-i transporte. Cateva minute mai tarziu, a fost adus un pluton de execu?ie al poli?iei secrete ?i Iurovski a citit cu voce tare ordinul primit de la Comitetului Executiv:

?Nikolai Alexandrovici, avand in vedere c? rudele tale i?i continu? atacurile asupra Rusiei Sovietice, Comitetul Executiv Ural a hot?rat s? te execute. ^[92] ”

Nicolae, cu fa?a la familia lui, s-a intors ?i a spus ?Ce? Ce?” ^[93] Iurovski a repetat rapid ordinul ?i armele au fost ridicate. Imp?r?teasa ?i marea duces? Olga au incercat s? i?i fac? cruce ^{?( d )} , dup? cum i?i amintea un paznic, dar nu au mai apucat in mijlocul focurilor de arm?. Iurovski ?i-a ridicat pistolul Colt c?tre corpul lui Nicolae ?i a tras; in Nicolae au tras to?i solda?ii aduna?i, iar el a c?zut repede mort, str?puns de mai multe gloan?e. Piotr Ermakov ^{?( d )} , comisarul militar pentru Verh-Isetsk, beat, a impu?cat-o mortal pe Alexandra in cap. El a tras apoi in Maria, care a fugit spre u?ile duble, nimerind-o in coaps?. ^[94] Restul c?l?ilor au tras haotic unii peste umerii celuilalt, pan? cand camera era atat de plin? de fum ?i praf c? nimeni nu mai putea vedea nimic in intuneric ?i nici nu se mai auzea vreun ordin din cauza zgomotului.

Alexei Kabanov, care a ie?it in strad? pentru a verifica nivelul de zgomot, a auzit tare ?i clar cainii l?trand in apartamentele Romanovilor ?i sunetul focurilor de arm?, in ciuda zgomotului motorului ma?inii Fiat. Kabanov s-a gr?bit apoi la parter ?i le-a spus oamenilor s? nu mai trag? ?i s? ucid? familia ?i cainii cu paturile pu?tilor ?i cu baionetele. ^[95] In cateva minute, Iurovski fost nevoit s? opreasc? tragerea din cauza fumului caustic de praf de pu?c? ars, a prafului de tencuial? din tavan starnit de reverbera?ia gloan?elor, ?i a focurilor de arm? asurzitoare. Cand s-au oprit, s-au deschis u?ile s? se impr??tie fumul. ^[93] A?teptand s? se risipeasc? fumul, uciga?ii auzeau gemete in interiorul camerei. ^[96] Cand s-a aerisit, a devenit evident c?, de?i mai mul?i slujitori ai familiei fuseser? uci?i, toa?i copiii ?arului erau in via?? ?i, in plus, numai Maria era r?nit?. ^{[93] [97]}

Impu?c?turile fuseser? auzite in toate casele vecine ?i mul?i oameni se treziser? din somn. C?l?ilor li s-a ordonat s? continue cu baionetele , tehnic? ce s-a dovedit ineficient? ?i a fost nevoie ca copiii s? fie omora?i cu alte impu?c?turi, de data aceasta direct in cap. ?areviciul a fost primul dintre copii care a fost executat. Lui Iurovski nu i-a venit s? cread? cand Nikulin a tras o intreag? magazie de gloan?e din pistolul Browning in Alexei, care inc? st?tea inm?rmurit in scaun; ?i el avea bijuterii cusute in lenjerie ?i in chipiu ^{?( d )} . ^[98] Ermakov l-a impu?cat ?i l-a injunghiat ?i, cand a dat gre?, Iurovski l-a impins la o parte ?i l-a omorat el pe b?iat cu un glon? in cap. ^[94] Ultimele care au murit au fost Tatiana, Anastasia ?i Maria, care aveau peste 1,3 kilograme de diamante cusute in haine, ceea ce le-a dat o oarecare protec?ie fa?? de gloan?e. ^[99] ?i ele au fost ins? injunghiate cu baioneta. Olga a fost ?i ea impu?cat? in cap. Maria ?i Anastasia se ghemuiser? lang? un perete acoperindu-?i capetele ingrozite pan? cand au fost ?i ele omorate. Iurovski insu?i i-a omorat pe Tatiana ?i pe Alexei. Tatiana a murit in urma unui glon? tras in ceaf?. ^[100] Alexei a fost impu?cat de dou? ori in cap, chiar dup? ureche. ^[101] Anna Demidova ^{?( d )} , servitoarea Alexandrei, a supravie?uit tirului ini?ial, dar a fost rapid omorat? cu baionetele in timp ce incerca s? se apere cu o pern? mic? plin? cu pietre pre?ioase. ^[102] In timp ce cadavrele erau a?ezate pe t?rgi, una dintre fete a ?ipat ?i ?i-a acoperit fa?a cu bra?ul. ^[103] Ermakov a apucat pu?ca lui Alexandr Strekotin ?i a injunghiat-o in piept cu baioneta, ^[103] dar dup? ce baioneta nu a p?truns, ?i-a scos revolverul ?i a impu?cat-o in cap. ^{[104] [105]}

In timp ce Iurovski verifica pulsul victimelor, Ermakov umbla prin camer?, injunghia trupurile cu baioneta. Execu?ia a durat aproximativ 20 de minute, Iurovski recunoscand mai tarziu ?slaba st?panire a armei inevitabilele emo?ii” ale lui Nikulin. ^[106] Anchetele ulterioare au calculat c? s-ar putea s? se fi tras 70 de gloan?e, aproximativ ?apte gloan?e de fiecare tr?g?tor, dintre care 57 au fost g?site in demisol ?i in toate cele trei morminte ulterioare. ^[95] Unii dintre brancardierii lui Pavel Medvedev au inceput s? caute obiecte de valoare asupra trupurilor. Iurovski a v?zut acest lucru ?i le-a cerut s? predea toate obiectele furate, altfel vor fi impu?ca?i. Tentativa de jaf, impreun? cu incompeten?a lui Ermakov, ?i faptul c? era beat, l-au convins pe Iurovski s? supravegheze el insu?i inhumarea cadavrelor. ^[105] Numai spanielul ^{?( d )} lui Alexei, Bucuria, a supravie?uit ?i a fost salvat de c?tre un ofi?er britanic al For?ei Aliate de Interven?ie , ^[107] tr?indu-?i ultimele zile in Windsor, Berkshire . ^[108]

Alexandr Beloborodov a trimis o telegram? codat? secretarului lui Lenin, Nikolai Gorbunov ^{?( d )} . Aceasta a fost g?sit de anchetatorul Nikolai Sokolov al albilor ?i textul ei era: ^[109]

?Informa?i-l pe Sverdlov c? toat? familia a imp?rt??it soarta capului ei. Oficial, familia va muri la evacuare. ^[110] ”

Alexandr Lisi?in de la Ceka, un martor esen?ial in numele Moscovei, a fost desemnat s?-i trimit? imediat lui Sverdlov dup? execu?ie jurnalele ?i scrisorile cu valoare politic? ale lui Nicolae ?i ale Alexandrei, care aveau s? fie publicate in Rusia cat mai curand posibil. ^[111] Beloborodov ?i Nikulin au supervizat jefuirea apartamentelor Romanovilor, sechestrand toate obiecte personale ale familiei, cele mai valoroase fiind ingr?m?dite in biroul lui Iurovski, in timp ce lucrurile considerate neimportante ?i f?r? valoare au fost indesate in sobe ?i arse. Totul a fost ambalat in cuferele ^{?( d )} Romanovilor pentru a fi expediate la Moscova sub escorta comisarilor . ^[112] La 19 iulie, bol?evicii au na?ionalizat toate propriet??ile confiscate de la Romanovi, ^[57] ?i in aceea?i zi Sverdlov a anun?at Consiliul Comisarilor Poporului de execu?ia ?arului. ^[113]

Inhumarea r?m??i?elor [ modificare | modificare surs? ]

Trupurile Romanovilor ?i ale servitorilor lor au fost inc?rcate intr-un camion Fiat echipat cu motor de 60 CP, ^[105] cu o zon? de marf? de 6 × 10 metri. ^[103] Puternic inc?rcat, vehiculul a tras din greu cale de cincisprezece kilometri pe un drum desfundat pentru a ajunge la p?durea Kopteaki. Iurovski a fost furios cand a descoperit c? Ermakov cel beat adusese o singur? cazma pentru inmormantare. ^[114] Dup? inc? aproape un kilometru, lang? trecere nr. 185 de pe linia care deservea uzinele Verh-Ise?k 25 de oameni care lucrau pentru Ermakov a?teptau cu cai ?i c?ru?e u?oare. Ace?tia erau to?i be?i ?i au fost indigna?i c? prizonierii nu le-au fost adu?i in via??. Ei se a?teptau s? fac? parte dintr-o gloat? care s?-i lin?eze ^[115] ?i sperau s? aib? ocazia s? violeze femeile inainte de a le ucide. ^[116] Lui Iurovski i-a fost greu s? p?streze controlul situa?iei, convingandu-i in cele din urm? pe oamenii lui Ermakov s? mute unele dintre cadavre din camion in c?ru?e. ^[115] Ca?iva dintre oamenii lui Ermakov au pip?it cadavrele femeilor c?utand diamante ascunse in lenjeria intim? ^{?( d )} , ?i doi dintre ei i-au ridicat fusta Alexandrei ?i i-au pip?it organele genitale. ^{[115] [116]} Iurovski le-a ordonat s? se retrag? sub amenin?area armei, izgonindu-i pe cei doi care pip?iser? cadavrul ?arinei ^{?( d )} ?i pe oricare al?ii pe care ii vedea c? fur?. ^[116] Unul dintre oameni a ranjit, spunand c? poate ?muri in pace”, ^[115] dup? ce a atins corpul regal. ^[116]

Camionul s-a impotmolit intr-o zon? de teren ml??tinos de lang? calea ferat? Gorno-Uralsk, unde toate cadavrele au fost desc?rcate in c?ru?e ?i duse la locul de inmormantare. ^[115] R?s?rise soarele cand c?ru?a?ii au ajuns undeva de unde puteau vedea mina dezafectat?, un mare lumini? intr-un loc numit ?Patru Fra?i”. ^[117] Oamenii lui Iurovski au mancat intai ou?le fierte tari ^{?( d )} date de c?lug?ri?ele locale pentru familia imperial?, in timp ce restul oamenilor lui Ermakov au fost trimi?i inapoi in ora? intrucat Iurovski nu avea incredere in ei ?i era nemul?umit de starea lor de ebrietate. ^[3]

Iurovski ?i al?i cinci b?rba?i au intins trupurile pe iarb? ?i le-au dezbr?cat, adunand hainele intr-o gr?mad? ?i arzandu-le in timp ce Iurovski f?cea un inventar al bijuteriilor. Numai lenjeria Mariei nu con?inea bijuterii, ceea ce pentru Iurovski a fost dovada c? familia a incetat s? mai aib? incredere in ea dup? ce devenise prea prietenoas? cu unul dintre gardieni in mai. ^{[3] [118]} Dup? ce cadavrele au fost ?complet dezbr?cate”, au fost aruncate intr-un pu? de min? ?i stropite cu acid sulfuric pentru ale desfigura pentru a nu mai putea fi recunoscute. Abia atunci Iurovski ?i-a dat seama c? groapa avea mai pu?in de 3 metri adancime ?i cadavrele nu se scufundau in noroiul de pe fund a?a cum se a?tepta. El a incercat f?r? succes s? pr?bu?easc? mina cu grenade de man? , dup? care oamenii lui au acoperit-o cu p?mant moale ?i crengi. ^[119] Iurovski a l?sat trei oameni s? p?zeasc? locul in timp ce el s-a intors la Ekaterinburg cu un sac plin de 8 kg de diamante, s? le raporteze lui Beloborodov ?i Golo?ciokin. S-a luat hot?rarea c? groapa este prea mic?. ^[120]

Serghei Ciu?kaev ^{?( d )} din sovietul local i-a spus lui Iurovski de ni?te mine de cupru ceva mai adanci aflate la vest de Ekaterinburg, intr-o zon? mai izolat? ?i ml??tinoas?, unde un mormant era mai pu?in susceptibil a fi descoperit. ^[77] El a inspectat loculul in seara zilei de 17 iulie ?i a raportat inapoi la Ceka de la Hotelul Amerikanskaia. El a ordonat s? se trimit? mai multe camioane la Kopteaki in timp ce lui Piotr Voikov ^{?( d )} i-a dat dispozi?ie s? ia butoaie de petrol, kerosen ?i acid sulfuric, ?i multe lemne uscate. Iurovski a rechizi?ionat ?i mai multe c?ru?e trase de cai pentru a fi utilizate la mutarea cadavrelor in locul nou. ^[121] Iurovski ?i Golo?ciokin, impreun? cu mai mul?i al?i agen?i Ceka, au revenit la mine pe la ora 4:00 in diminea?a zilei de 18 iulie. Cadavrele umede au fost scoase afar?, unul cate unul, folosind franghii legate de membrele lor, ?i puse sub o prelat? . ^[120] Iurovski, ingrijorat c? nu va avea suficient timp pentru a avea cadavrele in mina mai adanc?, a ordonat oamenilor s?i s? sape o alt? groap? pe loc, dar p?mantul era prea tare. El a revenit la Hotelul Amerikanskaia s? se sf?tuiasc? cu Ceka. A rechizi?ionat un alt camion pe care l-a inc?rcat cu blocuri de beton pe care s? le prind? de cadavre inainte de a le scufunda in noua min?. Un al doilea camion a dus un deta?ament de agen?i Ceka care s? ajute la mutarea cadavrelor. Iurovski a revenit in p?dure pe la ora 10:00 in seara de 18 iulie. Cadavrele au fost din nou inc?rcate in camionul Fiat, care fusese intre timp scos din noroi. ^[122]

Ancheta lui Sokolov [ modificare | modificare surs? ]

Dup? ce Ekaterinburgul a c?zut in mainile Armatei Albe anticomuniste la 25 iulie, amiralul Alexandr Kolceak a infiin?at la sfar?itul acelei luni Comisia Sokolov pentru a ancheta crimele. Nikolai Sokolov ^{?( d )} , anchetator legal al Tribunalului Regional Omsk, a interogat mai mul?i membri ai anturajului Romanovilor in februarie 1919, in special pe Pierre Gilliard ^{?( d )} , Alexandra Tegleva ?i Sydney Gibbes ^{?( d )} . ^[123]

Sokolov a descoperit un num?r mare de obiecte personale ?i de valoare ale Romanovilor care fuseser? omise de Iurovski ?i oamenii lui, in interiorul ?i in jurul pu?ului minei in care au fost aruncate cadavrele. Printre acestea se num?rau fragmente dezmembrate ?i arse de os, gr?sime int?rit?, ^[124] Proteza dentar? superioar? ?i ochelarii doctorului Botkin, ?ireturi de corset , insigne ?i catarame, inc?l??minte, chei, perle ?i diamante, ^[10] cateva cartu?e ?i o parte dintr-un deget t?iat al unei femei. ^[99] In groap? s-a g?sit doar cadavrul cainelui rasa spaniel King Charles ^{?( d )} al Anastasiei, Jimmy. ^[125] Pu?ul pu?in adanc nu a prezentat nicio urm? de imbr?c?minte, ceea ce era consistent cu relatarea lui Iurovski c? toate hainele victimelor au fost arse inainte ca trupurile s? fie aruncate in pu?. ^[126] Sokolov nu a reu?it pan? la urm? s? g?seasc? mormantul ascuns de pe Drumul Kopteaki, fotografiind locul doar pentru a proba unde s-a impotmolit camionul Fiat in diminea?a de 19 iulie. ^[127] Intoarcerea iminent? a for?elor bol?evice in iulie 1919 l-a obligat s? evacueze, luand cu el cutia con?inand resturile recuperate. ^[128] Sokolov a acumulat numeroase dovezi fotografice ?i relat?ri ale martorilor oculari cat s? umple opt volume. ^[129] A murit de infarct in Fran?a in 1924 inainte de a-?i definitiva ancheta. ^[130] Cutia a r?mas p?strat? in biserica ortodox? rus? ?Sfantul Iob” din Uccle , Bruxelles . ^[131]

Raportul lui preliminar a fost publicat intr-o carte in acela?i an in francez? ?i apoi in rus?, ?i a fost singura explica?ie istoric? acceptat? despre moartea ?arului timp de 65 de ani pan? in 1989. ^[133] El a concluzionat eronat c? prizonierii au murit imediat in urma impu?c?rii, cu excep?ia lui Alexei ?i a Anastasiei, care au fost impu?ca?i ?i injunghia?i, ^[134] ?i c? cadavrele au fost distruse prin incinerarea pe un rug imens. ^[135] Publicarea ?i acceptarea pe plan mondial a rezultatelor anchetei i-a determinat pe sovietici s? emit? in 1926 un manual aprobat de guvern care plagia in mare parte lucrarea lui Sokolov, recunoscand c? ?arina ?i copiii ei fuseser? uci?i odat? cu ?arul. ^[133] In 1938, Iosif Stalin a interzis orice discu?ie despre uciderea Romanovilor. ^[13] Raportul lui Sokolov a fost ?i el interzis. ^[127] Biroul Politic al lui Leonid Brejnev a declarat Casa Ipatiev de ?insuficient? importan?? istoric?” ?i ?eful KGB Iuri Andropov a demolat-o in septembrie 1977, ^[5] cu mai pu?in de un an inainte de a se implini ?aizeci de ani de la crim?. El?in scria in memoriile lui c? ?mai devreme sau mai tarziu, ne va fi ru?ine de acest barbarism”. Distrugerea casei nu a oprit pelerinii ?i monarhi?tii de la a veni in vizit?. ^[13]

Detectivul amator local Alexandr Avdonin ^{?( d )} ?i cineastul Gheli Reabov ^{?( d )} au localizat mormantul improvizat la 30-31 mai 1979, dup? ani de zile in care au adunat pe furi? dovezi ?i au studiat probele primare. ^{[13] [127]} Ei au scos din mormant trei cranii, dar, dup? ce nu au reu?it s? g?seasc? un specialist sau un laborator care s?-i ajute s? le examineze, ingrijora?i de consecin?ele pe care le-ar putea avea g?sirea mormantului, Avdonin ?i Reabov le-au ingropat la loc in vara lui 1980. ^[136] Pre?edin?ia lui Mihail Gorbaciov a adus cu ea epoca de glasnost (?deschidere”) ?i perestroika (?reform?”), ceea ce l-a f?cut pe Reabov s? dezv?luie mormantul Romanovilor ziarului The Moscow News ^{?( d )} la 10 aprilie 1989, ^[136] spre groaza lui Avdonin. ^[137] R?m??i?ele au fost exhumate in 1991 de oficiali sovietici intr-o ?exhumare oficial?” f?cut? in grab? ?i care a deteriorat situl, distrugand dovezi valoroase. Intrucat cadavrele nu aveau haine ?i distrugerea r?m??i?elor fusese puternic?, au persistat controverse pe tema dac? scheletul identificat ?i inmormantat la Sankt Petersburg ca fiind al Anastasiei nu este cumva de fapt al Mariei. ^[15] Au existat considerabile disensiuni in sanul Bisericii Ortodoxe Ruse chiar ?i pe tema dac? oasele descoperite in p?dure sunt ale Romanovilor. Sfantul Sinod ^{?( d )} s-a opus deciziei guvernului din februarie 1998 de a inmormanta r?m??i?ele in Fort?rea?a Petru ?i Pavel, preferand un mormant ?simbolic” pan? la rezolvarea autenticit??ii lor. ^[138] Ca urmare, la reinhumarea lor din iulie 1998, preotul care a ?inut slujba i-a numit doar ?cre?tini, victime ale Revolu?iei”. ^[139]

La 29 iulie 2007, un alt grup de entuzia?ti locali amatori a g?sit groapa mai mic? in care se aflau r?m??i?ele lui Alexei ?i ale surorii lui, localizate la dou? mici locuri de ardere nu departe de mormantul principal de pe Drumul Koptyaki. ^{[15] [140]} De?i anchetatorii criminali?ti ?i geneticienii le-au identificat ca fiind ale lui Alexei ?i Mariei, scheletele r?man stocate in arhivele statului in a?teptarea unei hot?rari a bisericii, ^[141] care a cerut o examinare mai ?riguroas? ?i detaliat?”. ^[142]

C?l?ii [ modificare | modificare surs? ]

Ivan Plotnikov, profesor de istorie la Universitatea de Stat a Uralilor ?Maxim Gorki” , a stabilit identitatea c?l?ilor: Iakov Iurovski ^{?( d )} , Grigori P. Nikulin, Mihail A. Medvedev (Kudrin), Piotr Ermakov, Stepan Vaganov, Alexei G. Kabanov (fost soldat in G?rzile Imperiale ^{?( d )} ?i cekist ^{?( d )} ins?rcinat cu mitraliera din pod), ^[42] Pavel Medvedev, V. N. Netrebin, ?i I. M. ?elms. Filipp Golo?ciokin ^{?( d )} , un apropiat al lui Iakov Sverdlov, comisar militar al Uralispolkomului din Ekaterinburg, nu a participat ins? efectiv, ?i doi sau trei paznici au refuzat s? participe. ^[146] Piotr Voikov a primit ins?rcinarea de a aranja distrugerea r?m??i?elor, ob?inand 570 de litri de benzin? ?i 180 de kilograme de acid sulfuric , ultimul de la farmacia din Ekaterinburg. A fost martor, dar apoi a sus?inut c? a luat parte la omoruri, furand obiecte de la una din marile ducese moarte. ^[103] Dup? omoruri, el avea s? declare c? ?Lumea nu o s? ?tie niciodat? ce am f?cut cu ei”. Voikov a fost ambasador sovietic in Polonia in 1924, unde a fost asasinat de un monarhist rus in iulie 1927. ^[107]

Cei mai mul?i dintre participan?ii direc?i la uciderea familiei imperiale au supravie?uit lunilor de imediat dup? crim?. ^[107] Printre cei care au murit la scurt timp s-a num?rat Stepan Vaganov, apropiatul lui Ermakov, ^[147] atacat ?i omorat de ??rani la sfar?itul lui 1918 pentru participarea la acte de represiune brutal? din partea Cek?i. Pavel Medvedev, ?eful g?rzii Casei Ipatiev ?i una dintre figurile-cheie ale execu?iei, ^[60] a fost capturat de Armata Alb? la Perm in februarie 1919. La interogatoriu, el a negat participarea la crime, ?i a murit in inchisoare de tifos . ^[107] Alexandr Beloborodov ?i adjunctul s?u Boris Didkovski au fost omora?i in 1938 in timpul Marii Epur?ri . Filipp Golo?ciokin a fost impu?cat in octombrie 1941 intr-o inchisoare NKVD ^{?( d )} ?i ingropat intr-un mormant nemarcat. ^[144]

La trei zile dup? execu?ie, Iurovski i-a raportat personal lui Lenin evenimentele din acea noapte ?i a fost r?spl?tit cu o numire in Ceka Moscovei. El a de?inut o succesiune de posturi importante in economie ?i in partid, murind la Spitalul Kremlinului ^{?( d )} in 1938 la 60 de ani. Inainte de a muri, el a donat pistoalele folosite la execu?ie Muzeului Revolu?iei din Moscova, ^[68] ?i a l?sat in urm? trei relat?ri valoroase, de?i contradictorii, ale evenimentelor. Iurovski nu ?i-a exprimat niciodat? vreo remu?care pentru faptele sale. ^[5] In schimb, intr-o ultim? scrisoare l?sat? copiilor s?i pu?in inainte de a muri, el se mandrea cu cariera lui revolu?ionar? ?i cum ?furtuna din Octombrie” i?i ?intorsese chipul cel mai luminos” c?tre el, f?candu-l ?cel mai fericit dintre muritori”. ^[148] El ?i adjunctul lui, Nikulin, care a murit in 1964, sunt ingropa?i in Cimitirul Novodevici ^{?( d )} din Moscova. ^[149] Fiul lui, Alexandr Iurvoski, a predat voluntar memoriile tat?lui s?u detectivilor amatori Avdonin ?i Reabov in 1978. ^[150]

Lenin considera familia Romanov un ?jeg monarhist, o ru?ine de 300 de ani”, ^[76] ?i la Nicolae al II-lea se referea in conversa?ii ?i in scrieri ca la ?cel mai aprig du?man al poporului rus, un c?l?u sangeros, un jandarm asiatic” ?i ?talhar incoronat”. ^[151] Documentele care s? ateste lan?ul de comand? ?i responsabilitatea final? pentru soarta Romanovilor pan? la Lenin fie nu s-au intocmit de la inceput, fie au fost ascunse cu grij?. ^[76] Lenin a operat cu o precau?ie extrem?, metoda lui preferat? fiind emiterea de instruc?iuni prin telegrame cifrate, insistand ca originalul ?i chiar ?i banda de telegraf pe care a fost trimis? s? fie distruse. Documentele descoperite in Arhiva nr. 2 (Lenin), Arhiva nr. 86 (Sverdlov), precum ?i in arhivele Consiliului Comisarilor Poporului ?i ale Comitetului Central Executiv ^{?( d )} dezv?luie c? o serie de ?curieri” de partid erau desemna?i regulat s? transmit? instruc?iunile lui, fie prin note confiden?iale, fie prin directive anonime in numele colectiv al Consiliului Comisarilor Poporului. ^[27] In toate aceste hot?rari, Lenin insista regulat s? nu se p?streze nicio dovad? scris? ^{?( d )} . Cele 55 de volume ale Operelor alese ^{?( d )} ale lui Lenin, precum ?i memoriile celor care au luat parte direct la crime au fost cenzurate cu scrupulozitate, cu accent pe rolurile lui Sverdlov ?i Golo?ciokin.

Lenin ?tia ins? de hot?rarea lui Vasili Iakovlev de a-i duce pe Nicolae, Alexandra ?i Maria mai departe, la Omsk in loc de Ekaterinburg in aprilie 1918, deoarece acesta era ingrijorat de comportamentul extrem de amenin??tor al Sovietelor Uralilor de la Tobolsk ?i de pe Calea Ferat? Transsiberian?. Cronica Biografic? a vie?ii politice a lui Lenin confirm? c? mai intai Lenin (intre 18:00 ?i 19:00) ?i apoi Lenin ?i Sverdlov impreun? (intre 21:30 ?i 23:50) au avut contacte telegrafice directe cu Sovietele Uralilor pe tema schimb?rii rutei lui Iakovlev. In ciuda cererii lui Iakovlev de a duce familia mai departe in mai indep?rtatul raion Simski Gorni din gubernia Ufa (unde se puteau ascunde in mun?i), cerere in care el avertiza c? ?bagajul” ar putea fi distrus dac? va fi dat pe mana Sovietelor Uralilor, Lenin ?i Sverdlov au insistat s? fie adu?i la Ekaterinburg. ^[152] Lenin a salutat ?i vestea mor?ii marii ducese Elisabeta , care a fost omorat? la Alapaevsk ^{?( d )} impreun? cu al?i cinci Romanovi la 18 iulie 1918, remarcand c? ?virtutea cu coroan? pe cap este un du?man ?i mai mare al revolu?iei mondiale ^{?( d )} decat o sut? de ?ari tirani”. ^{[153] [154]}

Istoriografia sovietic? ^{?( d )} l-a prezentat pe Nicolae ca pe un conduc?tor slab ?i incompetent, ale c?rui hot?rari au dus la infrangeri militare ?i la moartea a milioane de supu?i, ^[29] in timp ce reputa?ia lui Lenin a fost ap?rat? cu orice pre?, asigurandu-se c? nu se afl? nimic care s?-i discrediteze memoria; responsibilitata pentru ?lichidarea” familiei Romanov a fost pus? pe umerii Sovietelor Uralilor ?i Cek?i din Ekaterinburg. ^[27]

Urm?ri [ modificare | modificare surs? ]

In diminea?a urm?toare, cand in Ekaterinburg s-au r?spandit zvonurile despre locul inhum?rii, Iurovski a scos cadavrele ?i le-a ascuns in alt? parte ( 56°56′32″N 60°28′24″E  /  56.942222°N 60.473333°E  ( {{PAGENAME}} ) ). Cand vehiculul care transporta cadavrele s-a stricat pe drum spre urm?torul loc ales, Iurovski a f?cut noi aranjamente, ?i ingropat majoritatea cadavrelor acoperite cu acid intr-o groap? astupat? ?i ascuns? cu moloz, acoperit? cu traverse de cale ferat? ?i apoi p?mant ( 56°54′41″N 60°29′44″E  /  56.9113628°N 60.4954326°E  ( {{PAGENAME}} ) ) pe Drumul Kopteaki, un drum de c?ru?e (ulterior abandonat) la 19 km nord de Ekaterinburg.

In dup?-amiaza zilei de 19 iulie, Filipp Golo?ciokin a anun?at la Casa Operei de pe Glavni Prospekt c? ?Nicolae cel Sangeros” a fost impu?cat ?i c? familia sa a fost dus? intr-un alt loc. ^[155] Sverdlov a permis unui ziar local din Ekaterinburg s? publice ?Execu?ia lui Nicolae, sangerosul criminal incoronat ? impu?cat f?r? formalit??i burgheze, ci conform cu noile noastre principii democratice”, ^[113] impreun? cu o not? conform c?reia ?so?ia ?i fiul lui Nikolai Romanov au fost trimi?i intr-un loc sigur”. ^[156] Un anun? oficial a ap?rut in presa na?ional? dou? zile mai tarziu. El relata c? monarhul a fost executat din ordinul Uralispolkomului sub presiunea generat? de apropierea cehoslovacilor. ^[157]

De-a lungul a 84 de zile dup? crima din Ekaterinburg, al?i 27 de prieteni ?i rude (14 Romanovi ?i 13 membri ai anturajului imperial ?i ai alaiului acestuia) ^[158] au fost uci?i de bol?evici: la Alapaevsk ^{?( d )} pe 18 iulie, ^[159] la Perm pe 4 septembrie, ^[54] ?i in Fort?rea?a Petru ?i Pavel , pe 24 ianuarie 1919. ^[158] Spre deosebire de familia imperial?, cadavrele de la Alapayevsk ?i Perm au fost recuperate de c?tre Armata Alb?, in octombrie 1918 ?i, respectiv, mai 1919. ^{[54] [160]} Numai locurile de veci ale marii ducese Elisabeta Feodorovna al tovar??ei ei credincioase sora Varvara Iakovleva ^{?( d )} se cunosc ast?zi, ele fiind ingropate una lang? alta in Biserica ?Sf. Maria Magdalena” ^{?( d )} din Ierusalim .

De?i relat?rile sovietice oficiale pun responsabilitatea hot?rarii pe umerii Uralispolkomului, o not? din jurnalul lui Lev Tro?ki sugereaz? c? ordinul a fost dat de insu?i Lenin. Tro?ki scria:

?Urm?toarea mea vizit? la Moscova a avut loc dup? c?derea Ekaterinburgului. Discutand cu Sverdlov, l-am intrebat in treac?t, ≪a, da, ?i unde e ?arul?≫ ≪S-a terminat≫, mi-a r?spuns. ≪A fost impu?cat≫. ≪?i familia lui unde este?≫ ≪?i familia cu el.≫ ≪To?i?≫ am intrebat eu, pare-se, pu?in surprins. ≪To?i,≫ a r?spuns Iakov Sverdlov. ≪?i ce-i cu asta?≫ A?tepta s? vad? cum reac?ionez. Nu am r?spuns. ≪?i cine a luat hot?rarea?≫ am intrebat. ≪Am hot?rat aici. Ilici [Lenin] credea c? nu trebuie s? le l?s?m Albilor un portdrapel viu in jurul c?ruia s? se adune, mai ales in condi?iile actuale≫”

In 2011 ins?, nu era inc? nicio dovad? concludent? c? ordinul fusese dat de Lenin sau de Sverdlov. ^[23] V.N. Soloviov, ?eful Comisiei de Anchet? ruse ^{?( d )} din 1993 pe tema familiei Romanov, ^[24] a concluzionat c? nu exist? niciun document clar care indic? c? vreunul din cei doi ar fi responsabil. ^{[25] [26]} El a declarat:

?Conform prezum?iei de nevinov??ie, nimeni nu poate fi condamnat f?r? a i se demonstra vinov??ia. In cazul penal, s-a efectuat o cercetare f?r? precedent a materialului arhivistic, ?inand cont de toate materialele disponibile, de c?tre exper?i cu autoritate, cum ar fi Serghei Mironenko, directorul celei mai mari arhive din ?ar?, Arhiva de Stat a Federa?iei Ruse. Studiul a implicat principalii exper?i pe subiect ? istorici ?i arhivi?ti. ?i pot spune cu incredere c? ast?zi nu exist? niciun document care demonstreaz? c? Lenin ?i Sverdlov ar fi avut ini?iativa.”

—V.N. Soloviov, ^[25]

In 1993, a fost publicat raportul lui Iakov Iurovski din 1922. Potrivit raportului, unit??i ale Legiunii Cehoslovace se apropiau de Ekaterinburg. Pe 17 iulie 1918, Iakov ?i al?i temniceri bol?evici, temandu-se c? Legiunea l-ar putea elibera pe Nicolae dup? cucerirea ora?ului, l-a ucis pe el ?i pe familia sa. A doua zi, Iakov a plecat spre Moscova cu un raport pentru Sverdlov. Imediat ce cehoslovacii au cucerit Ekaterinburgul, apartamentul lui a fost jefuit. ^[161]

De-a lungul anilor, mai mul?i oameni au sus?inut c? sunt supravie?uitori ai familiei imperiale ^{?( d )} . In mai 1979, r?m??i?ele majorit??ii membrilor familiei ?i slujitorilor lor au fost g?site de entuzia?ti amatori, care au ?inut descoperirea secret? pan? la c?derea comunismului. ^[162] In iulie 1991, trupurile a cinci membri ai familiei (?arul, ?arina, ?i trei dintre fiicele lor) au fost exhumate. ^[163] Dup? examinare medico-legal? ^[164] ?i identificarea pe baz? de ADN, ^[165] trupurile au fost inmormantate cu onoruri de stat in Capela ?Sf. Ecaterina” a Catedralei Sfin?ii Petru ?i Pavel din Sankt Petersburg , unde sunt inmormanta?i cei mai mul?i din monarhii ru?i de la Petru cel Mare incoace. ^[17] Boris El?in ?i so?ia lui ^{?( d )} au participat la inmormantare impreun? cu rude ale Romanovilor, inclusiv prin?ul Michael de Kent . Celelalte dou? trupuri, ale ?areviciului Alexei ?i al uneia din surorile lui, au fost descoperite in 2007. ^{[142] [166]}

Pe 15 august 2000, Biserica Ortodox? Rus? a anun?at canonizarea familiei pentru ?smerenie, r?bdare ?i umilin??”. ^[167] Reflectand ins? intensa dezbatere care a precedat problema, episcopii nu i-au declarat pe Romanovi martiri , ci doar p?timitori ^{?( d )} . ^[167]

Intre 2000 ?i 2003, biserica ?To?i Sfin?ii” din Ekaterinburg a fost construit? pe locul Casei Ipatiev.

La 1 octombrie 2008, Curtea Suprem? a Federa?iei Ruse ^{?( d )} a hot?rat c? Nicolae al II-lea ?i familia sa au fost victime ale represiunilor politice ?i i-a reabilitat ^{?( d )} . ^{[168] [169]}

In 26 august 2010, un tribunal rus a ordonat procurorilor s? redeschid? o anchet? privind uciderea ?arului Nicolae al II-lea ?i familiei sale, de?i bol?evicii care se crede c? i-au impu?cat in 1918 muriser? demult. Principala unitate de anchet? a Procurorului General al Rusiei ^{?( d )} a declarat c? clasase un dosar penal despre uciderea lui Nicolae pentru c? trecuse prea mult timp de la crim? ?i pentru c? cei responsabili muriser?. Cu toate acestea, Judec?toria Raionului Basmannii ^{?( d )} din Moscova a dispus redeschiderea cazului, declarand c? statul este de vin? pentru crime, ?i ca urmare moartea celor care au tras este irelevant?, dup? cum a ar?tat un avocat al rudelor ?arului. ^[170]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

• Cross, Anthony (2014). In the Lands of the Romanovs: An Annotated Bibliography of First-hand English-language Accounts of the Russian Empire (1613-1917) . Cambridge, UK: Open Book Publishers. 2014. doi : 10.11647/OBP.0042
• Massie, Robert K. ( 2012 ). The Romanovs: The Final Chapter (in englez?). Random House.  
• McNeal, Shay. The Secret Plot to Save the Tsar: New Truths Behind the Romanov Mystery . HarperCollins , 2003. ISBN: 0-06-051755-7 , ISBN: 978-0-06-051755-7
• Radzinsky, Edvard. The last Tsar: the life and death of Nicholas II (Random House, 2011)
• Rappaport, Helen ( 2014 ). Four Sisters: The Lost Lives of the Romanov Grand Duchesses (in englez?). Pan Macmillan. ISBN   978-1-4472-5935-0 .  
• Rappaport, Helen ( 2010 ). The Last Days of the Romanovs: Tragedy at Ekaterinburg (in englez?). St. Martin's Griffin. ISBN   978-0312603472 .  
• Slater, Wendy. The Many Deaths of Tsar Nicholas II: Relics, Remains and the Romanovs (Routledge, 2007)
• Tames, Richard ( 1972 ). Last of the Tsars (in englez?). Pan Books. ISBN   0330029029 .  
• Montefiore, Simon Sebag ^{?( d )} . The Romanovs: 1613-1918 , Alfred A. Knopf, 2016. ISBN: 978-0307266521
• Pringle, Robert W. Historical Dictionary of Russian and Soviet Intelligence . Rowman & Littlefield, 2015. ISBN: 978-1-4422-5318-6 (e-book)