Drumul m?t?sii
(絲綢之路 in
chinez? tradi?ional?
, ??之路 in
chinez? simplificat?
,
s? chou zh? lu
in
pinyin
) a fost o serie de rute interconectate care au trecut prin
Asia de Sud
, intre Chang'an (ast?zi
Xi'an
),
China
de azi, inspre
Turcia
,
Siria
?i alte destina?ii ale
Asiei Mici
. ?Drumul M?t?sii” este de fapt o impletitur? de drumuri de caravan?, ruta principal? legand bazinul
M?rii Mediterane
cu estul
Asiei
, denumirea aceasta fiind deja folosit? in perioada bizantin?. Succesorul lui comercial e "
Ini?iativa Centur? ?i Drum
" ori "O curea, un drum", proclamat de China secolului al XXI-lea d.C.
O leg?tur? comercial? intre
China
?i
Europa
a existat din cele mai vechi timpuri, bazandu-se pe
schimburi de m?rfuri
, inlesnind totodat? ?i contacte diplomatice ?i culturale.
Specialistul in
preistorie
,
Andre Leroi-Gourhan
consider? acest drum ca fiind un spa?iu de schimburi inc? din
paleolitic
, ins? care n-a fost evocat in cronicile chineze?ti decat incepand din
secolul al II-lea i.Hr.
[1]
.
Aceast? necesitate de schimburi au dus treptat la crearea unui drum comercial. In timpul imp?ratului
Wudi
(141-87) s-a dublat intinderea Hanatului. Reac?iunea lui la expansiunea Hanatului s-a manifestat prin cucerirea teritoriilor du?mane. Prin izbanda sa impotriva lui
Xiongnu
a reu?it s? controleze definitiv
Asia central?
. Trupele lui Wudi ocup?
Pamirul
?i
Ferghana
reu?ind astfel s? deschid? drumul comercial spre China.
Grecii
apoi
romanii
au inceput s? vorbeasc? despre o ?ar? indep?rtat? pe care ei o denumeau
?ara serilor
[2]
, pentru a desemna ceea ce denumim ast?zi
China
. Romanii au devenit mari amatori de m?tase, dup? ce ei o achizi?ionaser?, pe la inceputul erei cre?tine, de la
par?i
: ace?tia organizaser? comer?ul cu m?tase. Numeroase alte produse erau transportate pe acelea?i rute:
pietre pre?ioase
?i
semipre?ioase
,
por?elanuri
,
stofe
de
lan?
sau de
in
,
ambr?
,
filde?
,
lac
,
mirodenii
,
sticl?
,
coral
, metale pre?ioase ?i arme, etc.
Comer?ul se dezvolt? pe traseul Drumului M?t?sii; in timp ce in r?s?rit drumul comercial este relativ sigur, in vest siguran?a comer?ului este amenin?at? prin conflictul dintre
romani
?i
partheri
?i numai prin iscusin?a diplomatic? a lui
Augustus
pacea este asigurat? pentru o anumit? perioad? de timp. In timpul dinastiei
Tang
a inflorit de asemenea comer?ul, preluand de la per?i controlul asupra drumului comercial. Al doilea imp?rat din dinastia Tang,
Tang Taizong
, a reu?it s? controleze cea mai mare parte a Asiei centrale, ca ?i
Tarim
.
Mai tarziu, Imperiul bizantin a reu?it s? recucereasc? o parte din teritorii din Asia ?i s?-?i asigure astfel contactul cu Drumul M?t?sii.
Dup? dinastia Tang, drumul comercial devine nesigur datorit? atacurilor repetate ?i pr?darea caravanelor.
Un rol important in extinderea acestui drum comercial a fost asigurat de
Imperiul Mongol
, care in
secolul al XIII-lea
d.C. (dinastia Yuan) a asigurat ordinea ?i siguran?a caravanelor. Imperiul mongol ins? nu a fost unul de durat? indelungat?, pentru c? deja in
1262
incepe destr?marea acestuia. Doar partea sa r?s?ritean?, sub conducerea lui
Kublai Khan
, r?mane stabil?.
Dinastia
Ming
, in anul
1368
, duce o politic? agresiv? impotriva triburilor mongole, recucerind teritoriile pierdute.
Dezvoltarea schimbului comercial nu atinge nivelul din timpul dinastiei Tang. Dimpotriv?, in timpul dinastiei
Song
comer?ul atinge un nivel sc?zut, datorit? dezvolt?rii comer?ului maritim in sud-estul Asiei, pe de o parte, ?i apari?iei a noi comerciale create de arabi, pe de alt? parte. Mai tarziu, cand au ap?rut in Europa puterile maritime
Portugalia
?i
Spania
, Drumul M?t?sii ?i-a pierdut aproape complet importan?a. In
1514
, portughezii ajung in China, iar mai tarziu spaniolii in Asia. Interesul Europei din timpul
Marilor Descoperiri Geografice
se indreapt? inspre Lumea Noua (America de Nord ?i de Sud), dar ?i spre alte zone ale lumii, a?a cum ar fi
Oceania
,
Australia
?i
Noua Zeeland?
. In prezent Drumul M?t?sii devine din nou reactivat prin z?c?mintele de
?i?ei
,
gaz natural
, ?i datorit?
turismului
.
In ultimul deceniu China a reini?iat ideea restabilirii drumului m?t?sii in programul o centur?, un drum care s? conecteze Europa de China.
- ^
Christian Grataloup,
?L’Atlas des migrations. Les routes de l’humanite
, hors-serie
Le Monde
/
La Vie
, decembre 2008
- ^
?ara serilor”, adic? ??ara m?t?so?ilor”. Vd. in
roman?
?
sericicultur?
”
: ?cre?terea viermilor de m?tase”.
- en
Drumul m?t?sii
, pe situl Universit??ii din Washington
- *
Cotidianul.ro (online), 11 martie 2012, Victoria Anghelescu,
Nestemate ?i mirodenii ca in 1001 de Nop?i
,
In Uzbekistan, pe urmele lui Marco Polo
- Drumul M?t?sii, o leg?tur? cu tradi?ie intre Europa ?i China
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 29 aprilie 2013,
Historia
- Drumul M?t?sii ?i c?l?toriile care au unit dou? lumi
, 20 martie 2013, Nicu Parlog,
Descoper?
- Drumul m?t?sii ?i al bun?t??ilor
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
., 18 august 2012,
Ziarul Lumina
- Drumul Matasii
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. De pe situl
Black-Sea Tales