| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
| Dietilamida acidului lisergic
|
 |
 |
| Denumiri
|
|---|
| Nume IUPAC
| (6a
R
,9
R
)-
N
,
N
-dietil-7-metil-4,6,6a,7,8,9-hexahidroindolo-[4,3-fg]chinolin-9-carboxamid?
|
|---|
| Alte denumiri
| LSD, LSD-25, lisergid?, dietilamida acidului D-lisergic,
N,N-dietil-D-lisergamid?
|
|---|
| Identificare
|
|---|
CCN(CC)C(=O)C1CN(C2CC3=CNC4=CC=CC(=C34)C2=C1)C
[1]
 |
| Num?r CAS
| 50-37-3
|
|---|
| ChEMBL
| CHEMBL263881
|
|---|
| PubChem
CID
| 5761
|
|---|
| Informa?ii generale
|
|---|
| Formul? chimic?
| C
20
H
25
N
3
O
|
|---|
| Mas? molar?
| 323,431 g/mol
|
|---|
| C?i de administrare
| oral
,
transdermal
,
intramuscular
,
intravenos
|
|---|
| Date farmacocinetice
|
|---|
| Metabolism
| hepatic
|
|---|
| Timp de injum?t??ire biologic
| 3 ore
|
|---|
| Excre?ie
| renal?
|
|---|
| Pericol
|
|---|
| Fraze R
| R26/27/28
,
R40
|
|---|
| Fraze S
| S22
,
S28
,
S36
,
S45
|
|---|
  Pericol
H300
: Mortel en cas d'ingestion
H310
: Mortel par contact cutane
H330
: Mortel par inhalation
H351
: Susceptible de provoquer le cancer
(indiquer la voie d'exposition s'il est formellement prouve qu'aucune autre voie d'exposition ne conduit au meme danger)
Categorie :Cancerogene chimique
P260
: Ne pas respirer les poussieres/fumees/gaz/brouillards/vapeurs/aerosols.
P264
: Se laver … soigneusement apres manipulation.
P280
: Porter des gants de protection/des vetements de protection/un equipement de protection des yeux/du visage.
P284
: Porter un equipement de protection respiratoire.
P302
: EN CAS DE CONTACT AVEC LA PEAU :
P310
: Appeler immediatement un CENTRE ANTIPOISON ou un medecin.
P350
: Laver avec precaution et abondamment a l’eau et au savon.
|
| Sunt folosite unit??ile
SI
?i condi?iile de temperatur? ?i presiune normale dac? nu s-a specificat altfel.
|
Modific?
date
/
text
 |
Dietilamida acidului lisergic
(din
german?
L
yserg
s
aure-
d
iethylamid
LSD
, de asemenea numit
LSD-25
) este un drog psihedelic semisintetic, ce apar?ine familiei de triptamine. Probabil cel mai cunoscut ?i r?spandit psihedelic, LSD-ul a fost folosit in principal ca un drog recrea?ional, un enteogen ?i o unealt? in ajutorul diverselor practici precum medita?ia, psihonautic?, proiecte artistice ?i psihoterapie psihedelic?. Este sintetizat din
acidul lisergic
, derivat din
cornul de secar?
, o ciuperc? a granelor care, de obicei, se reg?se?te pe secar?.
LSD-ul este sensibil la
oxigen
,
lumin? ultraviolet?
?i
clor
, mai ales sub form? lichid?, de?i poten?a sa se poate men?ine ani de zile, dac? este depozitat la rece, departe de lumin? ?i umezeal?. In form? pur?, este incolor, inodor ?i u?or amar. LSD-ul este de cele mai multe ori administrat oral, de obicei pe un substrat precum hartie sugativ?, un cub de zah?r sau gelatin?. In forma sa lichid?, poate fi administrat prin injec?ie intramuscular? sau intravenoas?. Doza necesar? pentru efecte psihoactive la oameni este intre 25 ?i 500
μg
(micrograme), ins? consumat des, se poate ajunge la 1200 μg per doz? din pricina toleran?ei.
Introdus de
Laboratoarele Sandoz
ca o substan?? cu diverse intrebuin??ri psihiatrice, LSD-ul a devenit rapid un agent terapeutic ce oferea multe speran?e (Vollenweider and Preller, 2020). Ins?, intrebuin?area excesiv? recrea?ional? a substan?ei in societatea vestic? la mijlocul secolului 20, a condus la o serie de complica?ii politice ce s-au terminat cu interdic?ia substan?ei atat in folosuri medicale, cat ?i recrea?ionale ?i spirituale (Belouin and Henningfield, 2018). Ins? incepand cu anii 90, mai multe echipe de cercetare au f?cut eforturi pentru a continua s? studieze poten?ialul LSD-ului pentru a trata boli psihiatrice, in special depresia ?i dependen?a de alcool, cu rezultate promi??toare (Vollenweider and Preller, 2020). O serie de organiza?ii-inclusiv
Fundatia Beckley
,
MAPS
,
Institutul de Cercetare Heffter
?i
Funda?ia Albert Hofmann
, exist? cu scopul de a finan?a, incuraja ?i coordona cercet?rile in scopuri medicale ale substan?ei.
- Chimistul elve?ian
Albert Hofmann
sintetizeaz? pentru prima oar? aceast? substan?? in anul
1938
in cercet?rile lui privind ?
cornul secarei
” cu scopul extragerii unei substan?e care s? stimuleze circula?ia sanguin?. LSD cunoscut ?i sub denumirea comercial? ?Delysid” folosit? de concernul farmaceutic
Sandoz
, era un preparat pentru tratamentul bolilor psihice ?i pentru scopuri de cercetare.
- Efectul s?u halucinogen il descoper? Hofmann prin intamplare la data de
16 aprilie
1943
dup? ce probabil substan?a s-a absorbit prin pielea cercet?torului. El repet? acest proces la data de
19 Aprilie
1943
prin administrarea de 250 micrograme LSD corespunzand azi (cca. 50 μg) LSD stabilind efectul halucinogen puternic. Aceast? dat? este s?rb?torit? de fanii drogului ca ?Ziua bicicletei”, deoarece Hofmann in ziua administr?rii s-a dat pe biciclet?, fiind cople?it de efectele senzoriale pe care substan?a le producea.
LSD reprezint? cea mai puternic? substan?? dintre halucinogene deoarece este activ? la doze foarte mici de ordinul microgramelor ?i este numit
drog
enteogen.
Numele de strad? folosite sunt: LSD, acid, trips, yellow sunshine sau blotter. Formele de prezentare sunt diferite: lichid incolor, inodor ?i insipid ? LSD in stare pur?; comprimate : de dimensiuni mici, colorate (?microdots”); hartii absorbante impregnate cu LSD (sugativ? cu acid / timbre); p?tr??ele de gelatin? (window panes ); cuburi de zah?r impregnate cu LSD.Administrarea se face oral (suportul impregnat cu LSD se pune sublingual, pan? cand substan?a ajunge in organism) sau injectabil. Doza pentru administrarea oral? este de 20-100μg.
Din punct de vedere farmacocinetic, LSD-ul se absoarbe rapid ?i se metabolizeaz? la nivel hepatic. Fiind o substan?? liposolubil?, are o afinitate crescut? pentru ?esutul adipos, la nivelul c?ruia de depoziteaz?. Eliminarea se face pe cale urinar?. Important de men?ionat este faptul c? trece bariera placentar? (afectand f?tul).
Efectele apar in 40-60 de minute, iar maximul efectului se realizeaz? dup? 2-4 ore ?i se men?ine 6-12 ore. LSD-ul este un puternic psihedelic, inducand alterarea percep?iei, a senza?iei ?i a emo?iilor. Exist? dou? st?ri induse de acest drog ce pot ap?rea in func?ie de starea psihic? a fiec?ruia, experien?ele proprii de via?? ?i percep?ie: o stare Semi-euforic?/pl?cut? sau o stare de anxietate, derealizare, depersonalizare, spaim? denumit? ?bad trip”. Ca orice alt psihedelic, este o substan?? ce nu are acelea?i efecte la toat? lumea ?i depinde foarte mult de propria percep?ie, experien?? de via?? ?i mediul in care este consumat?. LSD-ul ac?ioneaz? pe receptorii de serotonin? (in principal 5HT2A-R), dar si dopamin? (D2-R) la nivel cerebral, astfel stimuland neuronii gazd?, ducand la modificarea temporar? a conexiunilor neuronale intre diferite arii func?ionale ale creierului de unde ?i efectele psihedelice (Liechti, 2017). In urma unei sesiuni psihedelice cu LSD, o cre?tere in neuroplasticitate a fost demonstrat? in mai multe studii, care persist? cateva luni mai tarziu, care ar putea fi unul din mecanismele prin care poate trata depresia (de Vos, Mason and Kuypers, 2021).
Intoxica?ia
acut? se caracterizeaz? fiziologic prin instalarea midriazei ?i a tulbur?rilor senzoriale (intensificarea percep?iilor) ?i psihologic prin halucina?ii, experien?e spirituale, dizolvarea ego-ului/sinelui, scoaterea la iveal? a traumelor din trecut, amintirilor pierdute fie ele pl?cute sau nepl?cute, o senza?ie de conectare profund? cu realitatea ?i eliminarea filtrelor personalit??ii. La nivel cardiovascular sunt prezente in unele cazuri aritmia, tahicardia, hipertensiunea arterial? ?i transpira?iile. Pot s? apar? gre?urile ?i v?rs?turile, inso?ite de colici abdominale ?i diaree. La doze extrem de mari (peste 1 mg) apar semne severe ca hipertermia sever?, convulsiile, iar in final se poate instala coma. Nu exist? niciun deces inregistrat datorit? unei supradoze.
Halucina?iile se manifest? prin apari?ia tulbur?rilor vizuale (culori intense, cu predominan?a unora in starea de euforie ?i a altora in cea depresiv?), a sinesteziei, hipersensibilit??ii la sunete, depersonaliz?rii, tulbur?rii de percepere a timpului ?i spa?iului ?i chiar tulbur?ri extreme ale dispozi?iei. Toleran?a este instalat? rapid, dar dispare la fel de repede cum s-a instalat. LSD nu produce dependen?? psihic? sau fizic?. Cei care consum? LSD in mod cronic au risc crescut de dezvoltare a psihozelor.
Depistarea consumului de LSD se face prin metode imunochimice (immunoassay). Metoda este u?oar? ?i ieftin?, necesitand aplicarea unei pic?turi de urin? pe suprafa?a unui strip ?i urm?rirea apari?iei a dou? linii in cazul unui test negativ sau a unei singure linii in cazul unui test pozitiv. LSD-ul se poate detecta in urin? pan? la 2-3 zile de la consum. Confirmarea unui test pozitiv prin metoda de immunoassay se face prin gaz-cromatografie sau spectrofotometrie.
Tratamentul in cazul intoxica?iei acute include plasarea subiectului intr-un mediu lini?tit, administrarea de anxiolitice, se aplic? un tratament simptomatic (tratarea aritmiilor, tahicardiei, hipertensiunii, hipertermiei, gre?urilor ?i v?rs?turilor...) ?i consult psihiatric.
- Vollenweider, F. X. and Preller, K. H. (2020) 'Psychedelic drugs: neurobiology and potential for treatment of psychiatric disorders',
Nature Reviews Neuroscience
, pp. 1-14.
- Belouin, S. and Henningfield, J., 2018. Psychedelics: Where we are now, why we got here, what we must do.
Neuropharmacology
, 142, pp.7-19.
- de Vos, C., Mason, N. and Kuypers, K., 2021. Psychedelics and Neuroplasticity: A Systematic Review Unraveling the Biological Underpinnings of Psychedelics.
Frontiers in Psychiatry
, 12.
- Liechti, M., 2017. Modern Clinical Research on LSD.
Neuropsychopharmacology
, 42(11), pp.2114-2127.
- Shannon, J. (2010), Drug Abuse Sourcebook, 3rd edition, Omnigraphics Inc, Detroit, pag. 139, 193-201.
- Stancu, E. (2002), Tratat de criminalistic?, Editura Universul Juridic, Bucure?ti, pag. 623.
- Pellerin, C. (1998), Trips : How Hallucinogens Work in Your Brain, First Edition, Seven Stories Press, London, pag. 106.
- Dasc?lu, I. (2009), Criminalitatea organizat?. Tratat de teorie ?i practic? judiciar?, vol I, Editura Sitech, Craiova