Apocalipsa lui Ioan

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Cartea apocalipsei )
Icoan? din sec. al XVI-lea reprezentand evenimentele descrise in Apocalipsa lui Ioan
 
C?r?ile
Noului Testament
Evanghelie carolingiană din 820
Evanghelii
Matei   · Marcu   · Luca   · Ioan
Fapte
Faptele Apostolilor
Epistole
Romani
1 Corinteni   · 2 Corinteni
Galateni   · Efeseni
Filipeni   · Coloseni
1 Tesaloniceni   · 2 Tesaloniceni
1 Timotei   · 2 Timotei
Tit   · Filimon
Evrei   · Iacob
1 Petru   · 2 Petru
1 Ioan   · 2 Ioan   · 3 Ioan
Iuda
Apocalipsa
Apocalipsa lui Ioan
Manuscrisele

Apocalipsa lui Ioan sau Revela?ia lui Ioan (spus scurt, Apocalipsa sau Revela?ia , in greac? ?ποκ?λυψι? ?ω?ννου , in trad. "Revela?ia, dezv?luirea lui Ioan") este ultima carte in canonul Noului Testament ?i singura carte biblic? apar?inand in intregime literaturii apocaliptice (cu excep?ia 2 Ezdra , canonic? pentru Biserica Ortodox? Rus? ?i Biserica Ortodox? Etiopian? ). Cf. Apocalipsa 1:9 , autorul este de obicei denumit Ioan Teologul (uneori in mod controversat identificat cu Apostolul Ioan ?i/sau Ioan Prezbiterul ), iar locul scrierii luat ca fiind Insula Patmos din Marea Egee . Contextul scrierii pare a fi persecutarea cre?tinilor, drept pentru care data scrierii este plasat? fie circa 95 e.n., in timpul domniei lui Domi?ian , fie circa 64 - 69 e.n., in timpul sau imediat dup? domnia lui Nero . [1] [2] Mesajul c?r?ii prive?te triumful escatologic al lui Isus Cristos asupra du?manilor s?i ?i ai Bisericii .

Autorul [ modificare | modificare surs? ]

Lui Ioan ii apare un inger. Cartea Apocalipsei. Manuscris din secolul al XIII-lea. British Library , Londra .

Autorul apocalipsei se denume?te pe sine drept ?Ioan”. [3] Autorul afirm? de asemenea c? era in Patmos cand a primit prima viziune. [4] Ca urmare, autorul Apocalipsei este numit uneori Ioan de Patmos . Al?i comentatori teologici, precum Donald Guthrie ?i J. Alec Motyer afirm? c? viziunea este scris? de c?tre Ioan, dar viziunea are amprenta lui Hristos. Chiar de la primul verset din Apocalipsa lui Ioan 1:1 putem vedea acest lucru: "Descoperierea lui Isus Hristos,....". Ioan este doar ochiul care vede ?i mana de lucru, care scrie.

Viziunea timpurie [ modificare | modificare surs? ]

Iustin Martirul (c. 100-165 AD) care-l cuno?tea pe Policarp de Smirna , inv???cel al lui Ioan, face o posibil? aluzie la aceast? carte, ?i-l crediteaz? pe Ioan ca autor al ei. [5] Ireneu de Lyon (c. 115-202) ia asta drept fapt. La sfar?itul secolului al II-lea, este acceptat? in Antiohia de c?tre Theophilus (decedat c. 183), iar in Africa de Tertulian (c. 160-220). La inceputul secolului al III-lea ea este adoptat? de Clement din Alexandria ?i de c?tre Origene din Alexandria ?i mai tarziu de Methodius , Ciprian, Lactan?ius, [ necesit? citare ] Dionisie din Alexandria , [6] iar in secolul al V-lea de c?tre Quodvultdeus . [7] Eusebiu din Cezareea (ca. 263?339) era inclinat s? considere Apocalipsa impreun? cu c?r?ile acceptate, dar a trecut-o de asemenea in Antilegomena . [8] Ieronim (347-420) o considera drept carte de mana a doua. [9] Cele mai multe canoane o includeau, dar unele, in special din Biserica R?s?ritean?, o respingeau. Nu este inclus? in Peshitta (un Nou Testament timpuriu in aramaic? ). [10]

Autorul Apocalipsei se nume?te pe sine ?Ioan”, astfel c? aceast? carte a fost in mod tradi?ional atribuit? apostolului Ioan. [11] Referiri la scrierea ei de c?tre apostol se afl? inc? de la Iustin Martirul , in al s?u Dialog cu Trypho . [12] Alte m?rturii timpurii sunt de la Ireneu de Lyon , [13] Clement din Alexandria , [14] Tertulian , [15] Ciprian de Cartagina ?i Ipolit de Roma . [16] Totu?i, aceast? identificare a fost negat? de al?i P?rin?i ai Bisericii, incluzandu-i Dionisie de Alexandria , Eusebiu din Cezareea , Chiril din Ierusalim , Grigore de Nazianz ?i Ioan Gur? de Aur . [17] [18] Apocrifonul lui Ioan afirm? c? Ioan a scris atat Apocrifonul cat ?i Apocalipsa. [19] Donald Guthrie scria c? dovezile oferite de P?rin?ii Bisericii sus?in identificarea autorului c?r?ii cu apostolul Ioan. [20]

Conform lui Epifanie de Salamina , un anume Caius din Roma credea c? Cerinthus , un gnostic , era autorul Apocalipsei lui Ioan. [21]

In secolul al treilea episcopul Dionisie din Alexandria respingea ideea c? ea ar fi fost scris? de un apostol, dar accepta cartea drept canonic?. Dionisie credea c? autorul era un al b?rbat numit Ioan, ?i anume prezbiterul Ioan , inv???torul lui Papias , episcop de Hierapolis. Eusebiu din Cezareea a c?zut mai tarziu de acord cu Dionisie. [22] [23] Deoarece persoana autorului era una din considerentele necesare pentru canonizarea c?r?ii, mai mul?i P?rin?i ai Bisericii ?i Conciliul de la Laodicea au respins autoritatea Apocalipsei. [24]

Viziunea tradi?ional? [ modificare | modificare surs? ]

Viziunea tradi?ional? sus?ine c? Apostolul Ioan , despre care se sus?ine c? ar fi scris Evanghelia dup? Ioan ?i epistolele lui Ioan, era exilat in Patmos in arhipelagul egeu in timpul domniei lui Domi?ian ?i c? ar fi scris acolo Apocalipsa. Cei care sunt in favoarea autorului apostol arat? c?tre m?rturia P?rin?ilor timpurii ai Bisericii (vezi ?Viziunea timpurie” mai sus) ?i c?tre similitudinile dintre Evanghelia dup? Ioan ?i Apocalips?. De exemplu, ambele opere sunt soteriologice ?i con?in o hristologie inalt?, afirmand partea divin? a lui Isus mai degrab? decat partea sa omeneasc?, prezent? preponderent in evangheliile sinoptice . In Evanghelia dup? Ioan ?i in Apocalips? Isus este numit ?Cuvantul lui Dumnezeu ” ( ? λ?γο? το? Θεο? ), de?i contextul Apocalipsei este foarte diferit fa?? de cel din evanghelie . Cuvantul din Apocalipsa 19:13 este parte din judecat? dar in Ioan 1:1 imaginea este folosit? pentru a vorbi despre un rol in crea?ia lumii ?i in mantuire. [25]

Explica?iile diferen?elor dintre operele lui Ioan oferite de cei care propun un acela?i autor includ analiza motivelor ?i scopurilor de la baza scrierilor, publicul diferit c?ruia i se adreseaz? c?r?ile, colaborarea autorului cu sau utilizarea unor scribi diferi?i ?i varsta inaintat? la care Apostolul Ioan a scris Apocalipsa. [ necesit? citare ] Charles Erdman (1866?1960) a ap?rat teza autorului apostolic ?i a scris c? numai Apostolul Ioan se potrive?te imaginii autorului desprins? din text. [26]

Viziuni moderne [ modificare | modificare surs? ]

Metodele mai recente de cercetare, cum ar fi critica textual?, au fost foarte influente in a sugera c? Apostolul Ioan , Ioan Evanghelistul ?i Ioan de Patmos au fost trei indivizi diferi?i. Diferen?ele de stil, de con?inut teologic ?i de familiaritate cu limba greac? dintre Evanghelia dup? Ioan , epistolele lui Ioan ?i Apocalips? sunt v?zute de unii cercet?tori ca indicand trei autori diferi?i. [27]

Cercet?torul biblic englez Robert Henry Charles (1855?1931) a ra?ionat pe baza temeiurilor textuale interne c? aceast? carte a fost editat? de cineva care nu vorbea ebraica ?i care dorea s? propov?duiasc? o teologie diferit? de cea a lui Ioan. Ca urmare, totul de dup? Apocalipsa 20:3 , sus?ine el, a fost l?sat anapoda, f?r? a mai incerca s? structureze logic scrierea. Mai mult, afirm? el, povestea infrangerii celor zece regate a fost ?tears? ?i inlocuit? de Apocalipsa 19:9-10 . [28] Teologia castit??ii lui Ioan a fost inlocuit? cu teologia celibatului total al editorului, care nu prea are in?eles in timp ce biserica adev?rat? a lui Ioan este simbolizat? drept so?ia Mielului. Cel mai important, editorul a rescris complet teologia mileniului a lui Ioan, ?golind-o de orice in?eles”. [29]

John Robinson in Redating the New Testament (1976) a criticat aspru pozi?ia lui Charles ?i a acceptat autorul apostol, datand Evanghelia dup? Ioan inaintea asediului Ierusalimului din 70 e.n. El argumenteaz? de asemenea c? greaca ?s?rac?” a lui Ioan este un procedeu literar datorit? faptului c? galileenii erau renumi?i pentru greaca lor excelent?. [30] El afirm?: ?Greaca Apocalipsei nu este cea a unui incep?tor ale c?rui gramatic? ?i vocabular s-ar putea imbun?t??i ?i maturiza in cele ale evanghelistului. Ea este greaca vulgar? a cuiva care ?tie precis ce trebuie [s? spun?]”. [31]

S-a sus?inut de asemenea c? versetele cheie ale c?r?ii, in general de la cap. 4 la cap. 22 , sunt supravie?uiri ale m?rturiilor despre profe?iile lui Ioan Botez?torul . [32] Din acest punct de vedere, Mielul lui Dumnezeu ?i alte puncte culminante ale Apocalipsei sunt corelate cu ceea ce se cunoa?te despre Ioan Botez?torul , de?i trebuie m?rturisit c? nu se cunoa?te prea mult despre el.

?De?i tradi?iile antice ii atribuie Apostolului Ioan cea de- a patra evanghelie , Apocalipsa ?i cele trei Epistole ale lui Ioan, cercet?torii moderni cred c? el nu a scris niciunul din aceste texte. [33] ”
—Stephen L. Harris, Understanding the Bible

Interpret?ri [ modificare | modificare surs? ]

Apocalipsa are o mare varietate de interpret?ri, plecand de la mesajul simplu c? trebuie s? avem incredere c? Dumnezeu va invinge ( interpretarea simbolic? ), ajungand la scenarii complexe ( interpretarea futurist? ), [34] [35] pan? la perspectivele criticilor care neag? c? Apocalipsa ar avea vreo valoare spiritual?. [36]

La inceputul erei cre?tine, [ necesit? citare ] cre?tinii priveau aceast? carte ca prevestind evenimente viitoare, in special venirea unui mileniu de paradis pe p?mant. In Antichitatea tarzie ?i Evul Mediu, Biserica dezaproba ideea mileniului drept regat literal de o mie de ani. Odat? cu Reforma Protestant? oponen?ii catolicismului au adoptat o viziune istoricist?, in care apocalipsa prezis? se desf??oar? de-a lungul istoriei bisericii. In secolul al XIX-lea , futurismul (credin?a c? predic?iile sale se refer? la evenimente care nu s-au intamplat inc?) a inlocuit in mare parte istoricismul la protestan?ii conservatori.

Viziuni religioase [ modificare | modificare surs? ]

Cei patru c?l?re?i ai Apocalipsei , Воины Апокалипсиса , pictur? de Viktor Vasnetsov , 1887
Cele ?apte trambi?e din Apocalips?, Bamberg, sec. al XI-lea

Viziunea futurist? [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Imp?r??ia lui Dumnezeu .

Viziunea futurist? consider? toate sau cea mai mare parte din profe?ii ca referindu-se la viitor, cu pu?in timp inainte de a doua venire, in special atunci cand e vorba de interpretarea lui Daniel , Isaia 2:11-22 , Tesaloniceni 4:15-5:11 ?i a altor sec?iuni eshatologice ale Bibliei .

Interpret?rile futuriste prezic de obicei o inviere a mor?ilor ?i o r?pire la cer a celor vii, in care to?i cre?tinii adev?ra?i ?i cei care nu au atins varsta responsabilit??ii sunt adu?i la Hristos in vremea in care Imp?r??ia lui Dumnezeu va veni pe p?mant. Ei cred de altfel c? urmeaz? o vreme a incerc?rii - o perioad? de ?apte ani in care credincio?ii vor fi persecuta?i ?i martiriza?i peste tot in lume, ei fiind purifica?i ?i int?ri?i prin asta. Futuri?tii nu au c?zut de acord cand vor fi r?pi?i la cer credincio?ii, dar in aceast? privin?? exist? trei mari viziuni: 1) inainte de incercare; 2) aproape de sau la mijlocul vremii de incercare; sau 3) la sfar?itul vremii de incercare. Exist? ?i a patra viziune de r?piri multiple la cer de-a lungul vremii incerc?rii, dar aceasta nu este una din viziunile acceptate pe larg in aceast? privin??.

Dispensa?ionali?tii (pretribula?ioni?tii) cred c? to?i cre?tinii afla?i in via?? vor fi lua?i s?-l intampine pe Hristos inainte de a incepe vremea incerc?rii. Astfel, cre?tinii sunt ?feri?i” de vremea incerc?rii, a?a cum Noe a fost ferit atunci cand Dumnezeu a judecat lumea antediluvian?.

Mediotribula?ioni?tii cred c? r?pirea la cer a credincio?ilor va avea loc la aproximativ jum?tatea vremii incerc?rii, dup? ce ea incepe, dar inainte de partea ei cea mai grea. Unii mediotribula?ioni?ti, in special cei care cred in r?pirea la cer a bisericii inainte de vremea maniei, cred c? mania lui Dumnezeu se va rev?rsa in timpul ?Marii Incerc?ri”, care este limitat? la ultimii trei ani ?i jum?tate a vremii incerc?rii, dup? ce credincio?ii au fost ridica?i la Hristos .

Posttribulationi?tii cred c? cre?tinii vor fi ridica?i in nori cu Hristos ?i i se vor al?tura lui in momentul intoarcerii sale pe p?mant. (Pretribula?ionistul Tim LaHaye sus?ine c? o r?pire la cer de dup? vremea incerc?rii este viziunea cea mai apropiat? de cea crezut? de biserica primar?.)

Toate cele trei viziuni sus?in c? cre?tinii se vor reintoarce cu Hristos la sfar?itul vremii incerc?rii. Sus?in?torii celor trei viziuni afirm? c? Israelul va fi obligat s? semneze un tratat de pace pe ?apte ani cu Antihristul , cu care vor incepe cei ?apte ani ai vremii incerc?rii. Mul?i sus?in c? Antihristul va fi conduc?torul unui Imperiu Roman reinviat, dar localizarea geografic? a acestui imperiu nu este cunoscut?. Hal Lindsey sugereaz? c? acest Imperiu Roman va fi centrat in Europa de Vest , avand Roma drept capital?. Tim LaHaye propag? credin?a c? Babilonul va fi capitala unui imperiu mondial. Joel Richardson ?i Walid Shoebat au scris amandoi c?r?i profe?ind un Imperiu Roman de R?s?rit reinviat, care se va afla in grani?ele Imperiului Otoman . ( Istanbul are de asemenea ?apte dealuri, a fost o capital? a Imperiului Roman ?i este cunoscut drept Cornul de Aur - semnificativ date fiind referin?ele eshatologice la ?Cornul cel mic” Daniel 7:8 , Daniel 8:9 .)

Exist? de asemenea o variant? futurist? conform c?reia vremea incerc?rii poate ap?rea in fiecare genera?ie, adic? Satan are mereu un antihrist preg?tit ?i exist? mereu un stat na?ional care poate deveni Imperiul Roman ren?scut. Aceast? variant? a fost dezvoltat? de Angela Hunt in cartea ei de fic?iune The Immortal .

Viziunea futurist? a fost propus? ini?ial de doi scriitori catolici, Manuel Lacunza ?i Ribera . Lacunza a scris sub pseudonimul ?Ben-Ezra”, iar opera sa a fost interzis? de Biserica Catolic? . Ea a devenit popular? in secolele XIX ?i XX, astfel incat azi ea e cea mai cunoscut? teorie futurist?. C?r?i despre r?pirea la cer de autori cum ar fi Hal Lindsey iar mai recent serialul de romane Left Behind (de Jerry Jenkins ?i Tim LaHaye ) ?i filmele cu acela?i nume au popularizat foarte mult acest? ?coal? de gandire.

Primele ?ase pl?gi din Apocalipsa 16:1-16 ( autor Matthias Gerung ).

Diferitele viziuni asupra vremii incerc?rii sunt o submul?ime a unor interpret?ri teologice despre Mileniul men?ionat in Apocalipsa cap. 20 . Exist? trei mari interpret?ri: premilenialism , amilenialism ?i postmilenialism .

Premilenialismul crede c? Hristos se va intoarce pe p?mant, il va lega pe Satan ?i va domni pentru o mie de ani literali pe p?mant, capitala regatului s?u fiind la Ierusalim . Astfel Hristos se intoarce inainte (?pre-”) de mia de ani men?ionat? in Apocalipsa cap. 20 . Exist? dou? subclase de premilenialism: dispensa?ional ?i istoric. O form? anume de premilenialism este v?zut? ca fiind cea mai veche viziune milenial? din istoria bisericii. [37] Papias , considerat de unii drept discipol al Apostolului Ioan , era un premilenialist, conform lui Eusebiu din Cezareea . De asemenea Iustin Martirul ?i Filozoful ?i Ireneu de Lyon ?i-au exprimat in scrierile lor credin?a in premilenialism.

Amilenialismul, viziunea tradi?ional? a Bisericii Catolice , crede c? mia de ani men?ionat? nu sunt (? a- ”) o mie de ani literali, ci este o exprimare figurat? pentru ceea ce acum este epoca bisericii, in mod obi?nuit timpul de la in?l?area lui Hristos pan? la a doua sa venire. Aceast? viziune provine de la Augustin de Hipona . Amileniali?tii au opinii diferite despre cadrul temporal al mileniului. Unii afirm? c? acesta a inceput la Rusalii , al?ii c? a inceput cu implinirea profe?iei lui Isus cu privire la distrugerea Templului de la Ierusalim (70 e.n.) iar alte puncte de debut au fost de asemenea propuse. Este aprig disputat dac? aceast? eshatologie ar fi fost rezultatul cezaropapismului , ?i dac? acesta a fost motivul pentru care premilenialismul a fost condamnat de Biserica Catolic? .

Postmilenialismul crede c? Hristos se va intoarce dup? (?post-”) o mie de ani literal? sau la figurat, in care lumea s? fi devenit preponderent cre?tin?. Aceasta era viziunea lui Jonathan Edwards .

Viziunea istoricist? [ modificare | modificare surs? ]

Istorici?tii sus?in c? evenimentele prezise de Biblie au avut loc de-a lungul istoriei. Istoricismul a c?p?tat popularitate odat? cu Reforma Protestant? . In secolul al XIX-lea, odat? cu apari?ia dispensa?ionalismului, protestan?ii conservatori au abandonat in mare parte istoricismul in favoarea futurismului.

Adventi?tii afirm? o interpretare istoricist? a predic?iilor Bibliei din Cartea Apocalipsei, coreland evenimente istorice deja infaptuite cu evenimentele descrise in Apocalipsa lui Ioan, dar asteptand sa se infaptuiasca si altele ce nu s-au petrecut inca, prezise in Cartea Apocalipsei.

Rastafarienii interpreteaz? istoricist Cartea Apocalipsei, legand-o atat de evenimente din secolul XX cum ar fi incoronarea Imp?ratului etiopian Haile Selassie ?i Al Doilea R?zboi Italo-Etiopian , cat ?i de evenimente viitoare cum ar fi a doua venire a lui Selassie din ziua judec??ii. [ necesit? citare ]

Viziunea preterist? [ modificare | modificare surs? ]

Preterismul sus?ine c? Apocalipsa constituie o profe?ie a evenimentelor care s-au intamplat in primul secol al erei noastre. [38] Preterismul a fost enun?at de iezuitul Luis De Alcasar in timpul Contrareformei . [39] [40] Rolul viziunii preteriste a fost cel de a proteja Biserica Catolic? fa?? de atacurile din partea protestan?ilor, [41] [42] care considerau c? Papa este Antihristul .

Interpret?rile preteriste identific? fie Ierusalimul fie Imperiul Roman ca fiind persecutorii Bisericii, adic? ele fiind ? Babilonul ”, ?Mama curvelor”, etc. Ei v?d Armaghedonul ca fiind judecarea de c?tre Dumnezeu a evreilor, executat? de armata roman?, care este identificat? cu ?fiara”. Ele v?d Apocalipsa ca fiind implinit? in anul 70 e.n., atunci incepand prin urmare prezen?a deplin? a lui Dumnezeu in mijlocul omenirii. Unii preteri?ti v?d a doua jum?tate a Apocalipsei ca referindu-se la Roma , la persecu?iile impotriva cre?tinilor ?i la c?derea Imperiului Roman .

Viziunea cre?tin-ortodox? [ modificare | modificare surs? ]

Icoan? ortodox? a Apocalipsei Sf. Ioan (sec. XVI).

Ortodoxia consider? textul ca descriind simultan evenimente contemporane ?i drept profe?ie a evenimentelor care vor urma, pentru care evenimentele contemporane constituie o prefigurare. Ea respinge incerc?rile de a determina dac? evenimentele descrise de Apocalips? ar avea loc in prezent prin a le corela cu evenimente contemporane, luand in serios avertismentul Scripturii impotriva celor care proclam? prematur c? ?El e aici!”. In loc de asta, cartea este v?zut? drept un avertisment pentru a fi gata din punct de vedere moral ?i spiritual pentru sfar?itul vremurilor, oricand ar veni el (?ca un ho? noaptea”), el venind la momentul ales de Dumnezeu ?i nefiind un moment care poate fi gr?bit sau prezis de c?tre muritori. [43] Acest punct de vedere este imp?rt??it de mul?i catolici, de?i exist? o pluralitate de opinii asupra naturii Apocalipsei in catolicism.

Cartea Apocalipsei este singura carte din Noul Testament care nu este citit? in cursul slujbelor Bisericii Ortodoxe . In Biserica Ortodox? Copt? (care nu se afl? in comuniune cu Biserica Ortodox? dar ii e similar? ei din punct de vedere liturgic), toat? Cartea Apocalipsei este citit? in Noaptea Apocalipsei sau Samb?ta Mare (ajunul Invierii ).

Viziunea liturgic? pascal? [ modificare | modificare surs? ]

Aceast? viziune, exprimat? atat de teologi protestan?i cat ?i de teologi catolici, consider? adorarea liturgic?, in special ritualurile de Pa?ti ale cre?tin?t??ii timpurii ca fundalul ?i contextul in?elegerii structurii ?i semnifica?iei C?r?ii Apocalipsei. Aceast? perspectiv? este explicat? in The Paschal Liturgy and the Apocalypse (edi?ie nou?, 2004) de Massey H. Shepherd , un cercet?tor episcopal ?i in lucrarea lui Scott Hahn The Lamb's Supper: The Mass as Heaven on Earth (1999), in care el afirm? c? forma Apocalipsei este structurat? conform crea?iei, c?derii, judec??ii ?i mantuirii. Cei care sus?in acest punct de vedere afirm? c? distrugerea Templului (70 e.n.) a avut un efect profund asupra poporului evreu, nu doar in Ierusalim ci ?i printre evreii din jurul Mediteranei , care vorbeau grece?te. [44] Ei consider? c? Apocalipsa ne prezint? euharistia timpurie, afirmand c? ea este noua adorare din Templul unui P?mantul Nou ?i Cer Nou. Ideea c? euharistia este o prefigurare a osp??ului ceresc este de asemenea cercetat? de metodistul britanic Geoffrey Wainwright in cartea sa Eucharist and Eschatology (Oxford University Press, 1980).

Viziunea esoteric? [ modificare | modificare surs? ]

Viziunile esoterice asupra Apocalipsei afirm? c? ea are niveluri de in?elegere multiple, cel mai rudimentar fiind cel literal sau ?litera moart?”. Cei care sunt instrui?i in cunoa?terea esoteric? intr? treptat pe nivele tot mai subtile de in?elegere a textului. Ei v?d cartea ca oferind atat o serie de avertismente date omenirii cat ?i o descriere am?nun?it? a proceselor interne, spirituale, ale sufletului individual.

Cabali?tii gnostici cred c? Apocalipsa (la fel ca Geneza ) este o carte foarte profund? de simbolism cabalistic . Acest punct de vedere este expus de inv???tori cum ar fi H.P. Blavatsky , Eliphas Levi ?i Rudolf Steiner .

Gnosticii cre?tini este improbabil s? fie atra?i de Apocalipsa deoarece le repugn? doctrina mantuirii prin Mielul sacrificat, care este parte central? a Apocalipsei. Gnosticii cre?tini ?credeau in iertarea p?catelor, dar nu printr-un sacrificiu pentru p?cat... ei il acceptau complet pe Hristos ; via?a iar nu moartea lui era nota dominant? a inv???turii ?i practicii lor.” [45]

James Morgan Pryse era un gnostic esoterist care vedea Apocalipsa drept versiune occidental? a teoriei hinduse a chakrelor . El ?i-a inceput lucrarea astfel: ?Scopul acestei c?r?i este s? arate c? Apocalipsa este un manual de dezvoltare spiritual? ?i nu o istorie criptic? sau o profe?ie, a?a cum se crede de obicei.” [46] Diverse astfel de teorii nu au reu?it s? capete o larg? recunoa?tere. Dar Christopher Rowland afirm?: ?vor fi mereu fire libere care vor refuza s? fie ?esute ca intreg. Prezen?a firelor care refuz? cu inc?p??anare integrare in ?es?tura frumoas? a imaginii noastre despre lume nu submineaz? de obicei acest? imagine.” [47]

Viziunea discipolilor radicali [ modificare | modificare surs? ]

Viziunea discipolilor radicali sus?ine c? Apocalipsa este cel mai bine in?eleas? ca un manual pentru a deveni un discipol radical; adic? a r?mane fidel spiritului ?i inv???turilor lui Isus ?i a evita asimilarea de c?tre societatea din jurul s?u. Din aceast? perspectiv?, agenda primar? a c?r?ii este de a dezv?lui c? puterile lume?ti sunt niste impostori care caut? s? se opun? c?ilor lui Dumnezeu . Tenta?ia principal? pentru cre?tinii din primul secol ?i de azi este de a inceta s? mai respecte inv???turile neviolente ?i exemplul lui Isus , fiind momi?i de adoptarea necritic? a valorilor mondiale, na?ionale sau culturale - imperialismul fiind cel mai periculos ?i insidios. Aceast? perspectiv? (legat? strans de teologia eliber?rii ) provine din abord?rile unor cercet?tori biblici radicali cum ar fi Ched Myers , William Stringfellow , Richard Horsley , Daniel Berrigan , Wes Howard-Brook, [48] ?i Joerg Reiger. [49]

Viziunea spiritual? pascal? [ modificare | modificare surs? ]

Exist? o perspectiv? conform c?reia Cartea Apocalipsei descrie o b?t?lie spiritual? care a avut loc atunci cand Isus era pe cruce ?i apoi in mormant. Unii bapti?ti primitivi cred c? acesta este sensul dat ei de autor. [ necesit? citare ]

Viziuni estetice ?i literare [ modificare | modificare surs? ]

Mul?i scriitori ?i teoreticieni ai literelor au contribuit la o gam? larg? de viziuni despre originile ?i scopurile C?r?ii Apocalipsei. Unii din ace?ti scriitori nu au leg?turi cu cultele cre?tine, dar ei au g?sit in Apocalipsa o surs? de inspira?ie. Apocalipsa a fost abordat? prin filosofia hindus? ?i prin Midrash -ul evreiesc. Al?ii au subliniat aspecte literare care au fost ignorate, cum ar fi similarit??i dintre inspira?ia profetic? ?i inspira?ia poetic? modern? sau paralele cu dramele eline. In ultimii ani au ap?rut teorii care se concentreaz? asupra modului in care cititorii interac?ioneaz? cu textul pentru a crea in?elesuri proprii ?i nu sunt interesate de ceea ce voia s? spun? la origini autorul.

Charles Cutler Torrey a predat limbile semitice la Universitatea Yale. Contribu?ia sa major? a fost s? arate c? profe?ii, cum ar fi scribul Apocalipsei, devin mult mai inteligibili cand sunt considera?i in mod primar drept poe?i. El considera c? acest punct de vedere a fost pierdut din vedere deoarece cele mai multe Biblii in limba englez? traduc totul drept proz?. [50] Poezia a fost de asemenea motivul pentru care Ioan nu a citat niciodat? in mod direct profe?ii dinaintea lui. Dac? ar fi f?cut a?a ceva, ar fi trebuit s? foloseasc? poezia lor ebraic?, in timp ce el dorea s?-?i scrie propria poezie. Torrey sublinia c? Apocalipsa a fost scris? la origini in aramaic?. [51] Tocmai de aceea traducerile grece?ti care ni s-au transmis au fost scrise intr-un idiom atat de ciudat. Era vorba de o traducere literal? care trebuia s? respecte avertismentul din Apocalipsa 22:18 ?i anume c? nu era permis? sub nicio form? coruperea textului. Conform lui Torrey, povestea spune c? ?A Patra Evanghelie a fost adus? la Efes de un cre?tin refugiat din Palestina curand dup? jum?tatea primului secol. Ea era scris? in aramaic? .” Mai tarziu efesenii au sus?inut c? acest refugiat era insu?i discipolul cel iubit. Mai tarziu Ioan a fost expulzat de Nero ?i a murit in Patmos dup? ce a scris Apocalipsa. Torrey sus?inea c? pan? in anul 80 e.n., cand cre?tinii au fost da?i afar? din sinagogi, [52] mesajul cre?tin era proclamat mai intai in sinagog? ?i, din motive culturale, trebuia ca evanghelistul s? fi vorbit in aramaic? , altfel ?el nu ar fi fost ascultat.” [53] Torrey ar?ta cum cele trei cantece principale din Apocalips? (cantarea cea nou?, cantarea lui Moise ?i a mielului ?i corul din Apocalipsa 19:6-8 ) toate sunt scrise in mod firesc in patru versuri metrice plus o coda. [54] Alte momente dramatice din Apocalipsa, cum ar fi Apocalipsa 6:16 , in care oamenii ingrozi?i strig? s? fie ascun?i se supun aceleia?i reguli. [55]

Christina Rossetti era o poet? victorian? care credea c? stimularea sim?urilor de c?tre lumea natural? i?i afl? sensul firesc in moarte ?i in Dumnezeu . [56] Al ei The Face of the Deep este o medita?ie asupra Apocalipsei. In opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne inva?? este r?bdarea. [57] R?bdarea este cea mai aproape de perfec?iune, atat cat o permite firea omeneasc?. [58] Cartea sa, care este scris? in mare parte in proz?, erupe frecvent in poezie sau jubilare, la fel ca ins??i Apocalipsa. Importan?a viziunilor lui Ioan [59] apar?ine cre?tinilor din toate timpurile ca o medita?ie la prezentul continuu. Aceste treburi sunt eterne ?i se afl? inafara considera?iilor umane obi?nuite. ?Acea iarn? care va fi moartea Timpului pare c? nu are s? se sfar?easc?. O iarn? dup? care nu urmeaz? nicio prim?var?... - cine o poate suporta?” [60] Ea a tratat cu competen?? aspectele r?zbun?rii din mesajul lui Ioan: ?Ca?iva sunt chema?i s? ?in? judecata; tuturor, f?r? excep?ie, li se cere s? aib? mil?.” [61] Concluzia ei era c? cre?tinii trebuie s? il priveasc? pe Ioan drept ?reprezentat al tuturor fra?ilor s?i” astfel incat ei ?s? spere precum a sperat el, s? iubeasc? precum a iubit el.” [62]

Mai nou s-au dezvoltat moduri estetice ?i literare care se concentreaz? asupra Apocalipsei ca oper? de art?, oper? a imagina?iei, v?zand imaginile ei drept descrieri simbolice ale unor adev?ruri eterne ?i ale victoriei binelui asupra r?ului. Elisabeth Schussler Fiorenza a scris Revelation: Vision of a just world (Apocalipsa: viziunea unei lumi juste) din punctul de vedere al retoricii. [63] Astfel, in?elesul Apocalipsei este determinat in parte de felul in care Ioan exprim? anumite lucruri ?i in parte de contextul in care cititorii recep?ioneaz? mesajul ei ?i pe de alt? parte de apelul c?r?ii la ceva dincolo de logic?. Viziunea Prof. Schussler Fiorenza c? Apocalipsa este foarte important? azi, ca mesaj de eliberare a grupurilor dezavantajate. Cartea lui Ioan este o viziune a unei lumi juste, nu o sete r?zbun?toare de distrugere a lumii. Opinia ei c? mesajul Apocalipsei nu are note de gen a cauzat dezacord. Ea afirm? c? trebuie s? privim dincolo de simboluri, in loc de a ne face un feti? din ele. Tina Pippin exprim? o p?rere opus?: [64] ?i anume c? Ioan scrie ?literatur? de groaz?” ?i c? ?misoginia care st? la baza povestirii este impins? la extrem”. Prof. Schussler Fiorenza ar vrea parc? s? spun? c? a lui Ioan carte seam?n? mai mult cu science fiction; ea nu prezice viitorul, ci folose?te conceptele timpului s?u pentru a ar?ta cum realitatea de zi cu zi ar putea fi foarte diferit?.

D. H. Lawrence avea o viziune opus?, pesimist?, asupra Apocalipsei in finalul c?r?ii sale Apocalypse . [65] El vedea limbajul folosit de Apocalipsa ca fiind sumbru ?i destructiv; un ?produs al mor?ii”. In locul acestui mesaj el voia s? propage un individualism implicat public (pe care el il identifica lui Isus cel istoric suplinit de o con?tiin?? cosmic? prost definit?) impotriva celor doi du?mani fire?ti ai s?i. Pe unul il numea ?suveranitatea intelectului” [66] pe care il vedea intrupat intr-o societate totalitar? bazat? pe tehnologie. Cel?lalt du?man era numit de el ?vulgaritatea” [67] ?i asta era ce observase el in Apocalips?: ?Dac? e?ti s?rac dar nu umil este foarte pl?cut... s?-?i duci du?manii la pieire, in timp ce tu e?ti ridicat in slav?. ?i nic?ieri nu se intampl? asta mai evident decat in Apocalips?.” [68] Obiec?iile sale estetice la adresa Apocalipsei erau c? simbolistica ei era nefireasc? ?i c? expresii ca ?mania Mielului” erau ?ridicole”. El vedea Apocalipsa ca fiind compus? din dou? jum?t??i opuse. In prima jum?tate era prezent proiectul unei innoiri cosmice de ?mari spa?ii cere?ti chaldeene”, jum?tate care ii pl?cea. Apoi cartea se oprea asupra na?terii unui bebelu? Mesia . Dup? aceasta urma ?ura strident? ?i simpla poft?... de sfar?ire a lumii.” Lawrence a inventat cuvantul ?Patmossers” (tradus: ?Patmosi?tii”) pentru a-i descrie pe acei cre?tini care se pot bucura in paradis numai dac? ?tiu c? du?manii lor sufer? chinurile iadului. [69]

Viziuni ?tiin?ifice [ modificare | modificare surs? ]

Cercetarea biblic? modern? incearc? s? in?eleag? Apocalipsa din perspectiva contextului istoric a primului secol, in cadrul genului literar evreiesc ?i cre?tin de literatur? apocaliptic?.

Aceast? abordare consider? textul drept o depe?? c?tre ?apte comunit??i istorice din Anatolia . Din aceast? perspectiv?, expresii ca ?vremea s-a apropiat” trebuiau interpretate in mod literal de c?tre aceste comunit??i. Prin urmare lucrarea este privit? ca un avertisment de a nu se conforma societ??ii greco-romane a acelui timp, societate pe care Ioan o ?dezv?luie” ca monstruoas?, demonic? ?i supus? pedepsei divine.

Acceptarea Apocalipsei in canonul biblic este ?i ea rezultatul unui proces istoric, care nu a diferit esen?ial de cariera altor texte. Excluderea din canon a altor texte de literatur? apocaliptic? a acelui timp poate l?muri desf??urarea proceselor istorice asupra ceea ce era considerat oficial drept ortodoxie, asupra ce era considerat drept heterodox ?i ce era considerat drept eretic. Interpretarea in?elesurilor ?i simbolurilor sunt ancorate in ceea ce dorea s? spun? autorul ?i ce putea in?elege publicul s?u din acel timp; un mesaj c?tre cre?tini de a nu se integra culturii imperiale romane era mesajul central al lui Ioan. Deci, scrisoarea sa (scris? conform tipicurilor genului literar apocaliptic) este de natur? pastoral?, iar simbolismul Apocalipsei trebuie in?eles doar in contextul ei istoric, literar ?i social. Cercet?torii studiaz? conven?iile literaturii apocaliptice ?i evenimentele primului secol pentru a l?muri ce ar fi vrut s? comunice autorul.

Intr-o discu?ie despre Apocalips? din 23 august 2006, Papa Benedict al XVI-lea afirma: ?Vizionarului din Patmos, identificat cu apostolul, ii sunt oferite o serie de viziuni pentru a imb?rb?ta cre?tinii din Asia in mijlocul persecu?iilor ?i proceselor de la sfar?itul primului secol.” [70]

Critici [ modificare | modificare surs? ]

Agnosticul Robert G. Ingersoll a numit in secolul al XIX-lea Apocalipsa drept ?cea mai nebuneasc? dintre toate c?r?ile”. [71] Unul din P?rin?ii Fondatori ai SUA , Thomas Jefferson , a omis-o impreun? cu cea mai mare parte a canonului biblic din Biblia lui Jefferson ?i era de p?rere c? Apocalipsa este o carte lipsit? de orice in?eles, comparand-o cu ?n?lucirile unui maniac, nu mai demn? ?i nici mai capabil? de a fi explicat? decat incoeren?a viselor noastre nocturne”. [72] [73] Friedrich Engels a sus?inut c? Apocalipsa lui Ioan era in principal o lucrare politic?, anti-roman?. [74] George Bernard Shaw a calificat-o ca fiind ?o descriere ciudat? a viziunilor unui drogat”. [75] [76]

Martin Luther ?i-a schimbat de-a lungul vremii perspectiva asupra Apocalipsei. In prefa?a la traducerea german? a Apocalipsei pe care a scris-o in 1522, el afirma c? nu consider? cartea drept profetic? sau apostolic? deoarece ?Hristos nu este nici predicat ?i nici cunoscut in cadrul ei”. Dar in prefa?a complet nou? pe care a scris-o in 1530, ?i-a schimbat punctul de vedere ?i a conchis c? Hristos este personajul central al c?r?ii. El conchidea: ?A?a cum vedem din aceast? carte, dincolo de toate pl?gile, mon?trii ?i ingerii r?i, Hristos este totu?i de partea sfin?ilor ?i ob?ine victoria final?.” [77] Jean Calvin ?avea serioase dubii despre valoarea acestei c?r?i.” [78]

Apocalipsa face parte din ? Antilegomena lui Luther”, impreun? cu Evrei , Iacob ?i Iuda . [79] [80]

Afirma?ii pro-biblice [ modificare | modificare surs? ]

Chiar daca aceasta carte Apocalipsa a fost asa de contovers discutata ca fiind "cea mai nebuneasca dintre toate cartile" exista totusi foarte multe pro argumete. Exista in limbajul Apocalipsei nenumarate cuvinte, simboluri si imagini care adeveresc autenticitatea acestei carti. Dupa Carson si Moo e ( Einleitung in das Neue Testament ), limbajul pe care Ioan il foloseste este acelasi limbaj care se gaseste si in Evangelia dupa Ioan, dar s si in 1 Ioan. De exemplu: "mielul", "cuvintul" "pastor". Dar si dualismele folosite in Ioan se pot regasii aici : "intuneric/lumina", "adevar/minciuna". Rienecker ( Lexikon zur Bibel ) adauga la aceasta lista: "viata", "moarte", "sete","invinge","martor". [ necesit? citare ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ Kenneth Gentry . Before Jerusalem Fell , ISBN 0-930464-20-6 . Powder Springs, Georgia: American Vision, 1989.
  2. ^ David L. Barr (iulie 2006). The reality of Apocalypse: rhetoric and politics in the book of Revelation . Society of Biblical Lit. pp. 153?. ISBN   9781589832183 . Accesat in .  
  3. ^ Apocalipsa 1:1 , Apocalipsa 1:4 , Apocalipsa 1:9 , Apocalipsa 22:8
  4. ^ Apocalipsa 1:9 ; Apocalipsa 4:1-2
  5. ^ St. Justin Martyr, Dialogue with Trypho Chapter lxxxi.
  6. ^ Eusebius of Caesarea, Ecclesiastical History Book vii. Chapter xxv.
  7. ^ St. Quodvultdeus, On the Symbol, 3.1-6
  8. ^ Eusebius of Caesarea, Ecclesiastical History Book iii. Chapter xxv.
  9. ^ Jerome's Homily on Psalm 149
  10. ^ "Apocalypse", Encyclopedia Biblica
  11. ^ "Revelation, Book of." Cross, F. L., ed. The Oxford dictionary of the Christian church. New York: Oxford University Press. 2005
  12. ^ Justin Martyr, Dialogue with Trypho , 81.4
  13. ^ Against Heresies iv. 20. 11
  14. ^ Who Is the Rich Man That Shall Be Saved? xlii
  15. ^ On Prescription Against Heretics 36
  16. ^ Treatise on Christ and Antichrist xxxvi
  17. ^ ?New American Bible: Revelation” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  18. ^ Confraternity of Christian Doctrine, Board of Trustees; Catholic Church, National Conference of Catholic Bishops, Administrative Committee ( ). ?The Book of Revelation” . The New American Bible: translated from the original languages with critical use of all the ancient, including the revised Psalms and the revised New Testament . Oxford, New York: Oxford University Press. pp. 1363?1364. ISBN   9780195289039 . OCLC   436316983 . Accesat in .  
  19. ^ S. Giversen. Apocryphon Johannis Copenhagen: 1963 p. 49
  20. ^ "So strong is this evidence that it is difficult to believe that they all made a mistake confusing the John of the Apocalypse with John the apostle. . . . It must be conceded that taken as a whole (the evidence) points very strongly to the probability that John of the Apocalypse was, in fact, John the apostle." New Testament Introduction. IVP: 1990 p935
  21. ^ Cerinthus at CCEL .org
  22. ^ Eusebius: Church History (Book VII), Chapter 25
  23. ^ Euserbius: Church History (Book III, Chapter 39)
  24. ^ The Book of Revelation By Robert H. Mounce. pp. 23-24
  25. ^ Revelation By Ben Witherington III , p. 32
  26. ^ "The author calls himself John, both in the opening and the closing verses of the book. He states that because of his Christian faith he has been banished to the isle of Patmos. He addresses the churches of Asia with a consciousness of unquestioned authority. Of no other person in the first century could these statements be made." Charles R. Erdman. Revelation of John: An Exposition. Westminster, 1936.
  27. ^ Ehrman 2004, p. 467ff
  28. ^ Charles Revelation p. xxviii
  29. ^ Charles Revelation p. liv
  30. ^ J.N.Sevenster, Do you know Greek? , 1968.
  31. ^ J.N.Sevenster, Do you know Greek? , 1968. ch. 9
  32. ^ Ford, p. 30.
  33. ^ "Although ancient traditions attributed to the Apostle John the Fourth Gospel, the Book of Revelation, and the three Epistles of John, modern scholars believe that he wrote none of them." Harris, Stephen L., Understanding the Bible (Palo Alto: Mayfield, 1985) p. 355
  34. ^ Robert J. Karris (ed.) The Collegeville Bible Commentary Liturgical Press, 1992 p. 1296.
  35. ^ Ken Bowers, Hiding in plain sight, Cedar Fort, 2000 p. 175.
  36. ^ Carl Gustav Jung in autobiografia sa Memories Dream Reflections afirma ?Nu voi discuta profe?iile transparente ale C?r?ii Apocalipsei deoarece nimeni nu crede in ele, acest subiect fiind considerat drept unul care produce ru?ine.”
  37. ^ Erickson, Millard J. ( ). Contemporary Options in Eschatology . Baker Book House. ISBN   0801032628 .   p. 94-95
  38. ^ ?The Whore of Babylon” . Catholic Answers. Arhivat din original la . Accesat in .  
  39. ^ ?A devenit ceva obi?nuit de spus c? iezuitul spaniol Alcasar, in a sa Vestigatio arcani sensus in Apocalpysi (1614), a fost fondatorul ?colii Præteriste”, Farrar, Frederic, The Early Days of Christianity , volume 2 (1882)
  40. ^ ?Alcazar a fost primul care a aplicat preterismul la Apocalips? in mod cuprinz?tor, de?i el mai fusese aplicat oarecum c?r?ii lui Daniel”, Froom, Leroy Edwin, The Prophetic Faith Of Our Fathers , volume 2, page 509 (1954)
  41. ^ ?Ne-am putea a?tepta ca un comentariu care s? apere Biserica Papista?? de atacurile protestan?ilor s? fie popular printre ap?r?torii papalit??ii. Alcasar a fost desigur primit cu aprobare general? ?i apreciere de comunitatea papista??.”, Stuart, Moses A Commentary On The Apocalypse , page 464 (1845)
  42. ^ ?Este pu?in surprinz?tor, dat fiind acest context general, c? relativ pu?ini comentatori catolici englezi care au interpretat aceste pasaje s? fie preocupa?i de a combate aceast? viziune protestant? comun?, de?i ea era prezentat? in mod variat. R?spunsul a venit in trei forme standard: preterism, futurism ?i contra-istoricism - termenul a fost creat pentru a servi discu?iei noastre”, Newport, Kenneth GC, Apocalypse and Millennium: Studies in Biblical Eisegesis , page 74 (2000)
  43. ^ Averky (Taushev), Archbishop (1996-Eng. tr. Fr. Seraphim Rose). The Apocalypse: In the Teachings of Ancient Christianity . Platina, California: St. Herman of Alaska Brotherhood. ISBN   978-0938635673 .   Verifica?i datele pentru: |date= ( ajutor )
  44. ^ Scott Hahn, The Lamb's Supper: The Mass as Heaven on Earth , ISBN 0-385-49659-1 . New York, New York: Doubleday, 1999.
  45. ^ R. Frances Swiney (Rosa Frances Emily Biggs) The Esoteric Teaching of the Gnostics London: Yellon, Williams & Co (1909) p.3 & 4
  46. ^ James M. Pryse Apocalypse unsealed London: Watkins (1910). Teoria c?r?ii este dat? de Arthur Avalon (Sir John Woodroffe) in The Serpent Power Madras (Chennai): Ganesh & Co (1913). O variant? despre cum aceste credin?e ar fi putut c?l?tori din India in Orientul Mijlociu, Grecia ?i Roma este oferit? in capitolele de la inceputul c?r?ii lui Rudolf Otto The Kingdom of God and the Son of Man London: Lutterworth (1938)
  47. ^ Christopher Rowland Revelation London:Epworth (1993) p.5
  48. ^ Howard-Brook, Wes ( ). Unveiling Empire: Reading Revelation Then and Now . Orbis Books . ISBN   9781570752872 .  
  49. ^ Rieger, Joerg ( ). Christ & Empire: From Paul to Postcolonial Times . Fortress Press . ISBN   978-0800620387 .  
  50. ^ Charles C. Torrey The Apocalypse of John New Haven: Yale University Press (1958). Christopher R. North in a sa The Second Isaiah London: OUP (1964) p. 23 afirm? despre teoria deja men?ionat? a lui Torrey despre Isaia , ?Pu?ini cercet?tori valoro?i au acceptat teoria lui.” Acesta este consensul asupra teoriilor lui Torrey. Totu?i, Christopher North purcede la a-l cita pe Torrey de 20 de ori ca surs? de prim? importan?? ?i de multe alte ori ca surs? de mai mic? importan?? de-a lungul c?r?ii sale. Deci, Torrey trebuie s? aib? o contribu?ie, iar cheia ei este poezia.
  51. ^ Apocalypse of John p. 7
  52. ^ Apocalypse of John p. 37
  53. ^ Apocalypse of John p. 8
  54. ^ Apocalypse of John p. 137
  55. ^ Apocalypse of John p. 140
  56. ^ ?Florile ne pot predica dac? vrem s? le auzim”, i?i incepe ea poemul ?Consider the lilies of the field” din Goblin Market London: Oxford University Press (1913) p. 87
  57. ^ D-ra Rossetti observ? c? r?bdare este un cuvant care nu apare in Biblie inaintea Noului Testament , ca ?i cum el ar fi fost folosit pentru prima oar? pe buzele lui Hristos . Christina Rossetti The Face of the Deep London: SPCK (1892) p. 115
  58. ^ ?Cre?tinii ar trebui s? se asemene licuricilor, nu viermilor sclipitori; str?lucirea lor ar trebui s? atrag? ochii s? priveasc? in sus, nu in jos.” The Face of the Deep p. 26
  59. ^ Cuvantul ?viziune” red? gre?it sensul, deoarece d-ra Rossetti c?uta s? minimizeze diferen?a dintre tr?irile lui Ioan ?i tr?irile altora. Ea cita Ioan 3:24 ?El locuie?te in noi, prin Spiritul pe care ni l-a dat” pentru a ar?ta c? atunci cand Ioan afirma c? ?eram in Duh” nu era vorba de ceva ie?it din comun.
  60. ^ The Face of the Deep p. 301
  61. ^ The Face of the Deep p. 292
  62. ^ The Face of the Deep p. 495
  63. ^ Elisabeth Schuessler Fiorenza Revelation: Vision of a just world Edinburgh: T&T Clark (1993). Cartea pare s? fi prins via?? ca Invitation to the Book of Revelation Garden City: Doubleday (1981)
  64. ^ Tina Pippin Death & Desire: The rhetoric of gender in the Apocalypse of John Louisville: Westminster-John Knox (1993) p. 105
  65. ^ D. H. Lawrence Apocalypse London: Martin Secker (1932) publicat? postum cu o introducere (p. v - xli) de Richard Aldington care este parte integral? a textului.
  66. ^ Apocalypse p. xxiii
  67. ^ Apocalypse p. 6
  68. ^ Apocalypse p. 11 Lawrence nu realiza cum aceste dou? tipuri de cre?tinism (cel bun ?i cel r?u, in viziunea sa) ar putea fi in alt? rela?ie decat cea de opuse. El observa c? diferen?a asta inseamn? c? Ioan care a scris evanghelia nu putea fi acela?i cu Ioan care a scris Apocalipsa.
  69. ^ D. H. Lawrence ( ). Apocalypse and the Writings on Revelation . Penguin Books. p. 112. ISBN   978-0-14-018781-6 .  
  70. ^ Pope Benedict: Read Book of Revelation as Christ's victory over evil - Catholic Online
  71. ^ Robert Green Ingersoll. ?The Devil” . Accesat in .  
  72. ^ Jefferson, Thomas . In His Own Words . p. 360. It was between fifty and sixty years since I read it and then I considered it as merely the ravings of a maniac, no more worthy, nor capable of explanation than the incoherence of our own nightly dreams.   Citat preluat de pe Was America Founded as a Christian Nation? Arhivat in , la Wayback Machine .
  73. ^ Bergh: Writings of Thomas Jefferson, Vol. 16
  74. ^ "The Book of Revelation"
  75. ^ Keith Gilmour on Revelation
  76. ^ Johns, Loren L. ( ). The Lamb Christology of the Apocalypse of John: An Investigation Into Its Origins and Rhetorical Force . Wissenschaftliche Untersuchungen zum Neuen Testament. Mohr Siebeck. p. 4. ISBN   978-3-16-148164-2 . Accesat in .  
  77. ^ Pentru prefa?a din 1522 vezi Luther's Works volumul 35 pp. 398-399. Pentru citatul din prefa?a din 1530 vezi acela?i volum, p. 411.
  78. ^ Drane, John . An Introduction to The Bible. ISBN 0-7459-1910-3 p 778
  79. ^ Lutheran Cyclopedia: Canon : "6. Throughout the Middle Ages there was no doubt as to the divine character of any book of the NT. Luther again pointed to the distinction between homologoumena and antilegomena* (followed by M. Chemnitz* and M. Flacius*). The later dogmaticians let this distinction recede into the background. Instead of antilegomena they use the term deuterocanonical. Rationalists use the word canon in the sense of list. Lutherans in America followed Luther and held that the distinction between homologoumena and antilegomena must not be suppressed. But caution must be exercised not to exaggerate the distinction."
  80. ^ Luther's Antilegomena at bible-researcher.com

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikisursă
Wikisurs?
La Wikisurs? exist? texte originale legate de Apocalipsa lui Ioan
v   ?   d   ?   m
Apocalipsa lui Ioan
Capitolele Biblei
( Noul Testament )
Locuri
Persoane
Evenimente /
Termeni/ Fraze
Interpret?ri
Vezi ?i
Manuscrise
Surse
←  Epistola lui Iuda
v   ?   d   ?   m
C?r?ile Bibliei
P?r?i majore
ortodoxe
2 Baruh   · Psalmii 152?155
Matei   · Marcu   · Luca   · Ioan   · Faptele Apostolilor   · Romani   · 1 Corinteni   · 2 Corinteni   · Galateni   · Efeseni   · Filipeni   · Coloseni   · 1 Tesaloniceni   · 2 Tesaloniceni   · 1 Timotei   · 2 Timotei   · Tit   · Filimon   · Evrei   · Iacob   · 1 Petru   · 2 Petru   · 1 Ioan   · 2 Ioan   · 3 Ioan   · Iuda   · Apocalipsa
Canon biblic
Subdiviziuni
Manuscrise
Vezi ?i
Categorie:Biblia   · Portal:Cre?tinism   · Proiect Biblia
v   ?   d   ?   m
Sfar?itul lumii
Al Treilea R?zboi Mondial   · Apocalipsa lui Ioan   · ( Cele ?apte trambi?e   · Cele ?apte pece?i   · Cele ?apte potire )   · Armaghedon   · Moartea termic? a Universului   · Big Bang   · Big Bounce   · Big Crunch   · Big Rip   · Catastrofism   · Colapsul societ??ii   · Dec?dere urban?   · Dispari?ia omului   · Escatologie   · Faza planetar? a civiliza?iei   · Holocaustul nuclear   · Iarn? nuclear?   · Judecata de Apoi   · Pandemie   · Qiyamah   · Ragnarok   · Riscurile existen?iale   · Sfar?itul lumii ( Argument  ? Cult  ? Ceas  ? Dispozitiv  ? Eveniment  ? Filme )   · Sfar?itul P?mantului   · Viitorul P?mantului   · Zece amenin??ri   · Cele trei secrete de la Fatima   · Preziceri   · Fic?iune: Invazie extraterestr?   · Apocaliptic? ?i postapocaliptic?   · Film cu dezastre   · Film cu zombi ( Apocalips? zombi )
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Apocalipsa_lui_Ioan&oldid=16050564