| Burkina Faso
|
Burkina Faso
Burk?na Faso
(
Moore
?(
d
)
)
|
|
| '
Deviz?
: '
Unite, Progres, Justice
(Unitate, Progres, Justi?ie)
|
|
|
| Geografie
|
|---|
| Suprafa??
|
|
|---|
| - total?
| 274,2 km² (
locul 72
)
|
|---|
| Ap?
(
%
)
| 0.146%
|
|---|
| Cel mai inalt punct
| Mount Tenakourou
[*]
[[
Mount Tenakourou
(the highest mountain in Burkina Faso)|]]
(749 m)
 |
|---|
| Cel mai jos punct
| Volta Noire
[*]
[[
Volta Noire
(river in Burkina Faso, Ivory Coast, and Ghana)|]]
(200 m)
|
|---|
| Cel mai mare ora?
| Ouagadougou
|
|---|
| Vecini
| Benin
Coasta de Filde?
Ghana
Mali
Niger
Togo
Bawku West District
[*]
[[
Bawku West District
(District of Ghana)|]]
|
|---|
| Fus orar
| UTC±0
(
UTC+0
)
Africa/Ouagadougou
[*]
[[
Africa/Ouagadougou
|]]
[3]
|
|---|
| Popula?ie
|
|---|
| Densitate
| 57,4 loc/km²
|
|---|
| - Estimare 2019
| 20.488.000
|
|---|
| Limbi oficiale
| moore
,
bissa
,
dyula
,
fula
|
|---|
| Limbi regionale/minoritare
| francez?
,
hausa
,
siamou
|
|---|
| Etnonim
| burkinez
|
|---|
| Guvernare
|
|---|
| Sistem politic
| republic? semi-preziden?ial?
sub o
junt? militar?
|
|---|
| Pre?edinte
| Ibrahim Traore
|
|---|
| Prim ministru
| Apollinaire de Tambela
|
|---|
| Legislativ
| 7eme Assemblee Nationale du Burkina Faso
|
|---|
| Capitala
| Ouagadougou
|
|---|
| Istorie
|
|---|
| Independen??
|
| fa?? de
Fran?a
| 5 august
1960
|
|---|
| Economie
|
|---|
| PIB
(
PPC
)
| 2010
|
|---|
| - Total
| 19,992 miliarde
$
[1]
|
|---|
| - Pe cap de locuitor
| 1.360 $
[1]
|
|---|
| PIB
(nominal)
| 2010
|
|---|
| - Total
| 8.781 miliarde
$
[1]
|
|---|
| - Pe cap de locuitor
| 597 $
[1]
|
|---|
| Gini
(2007)
| 39.5
[2]
(
mediu
)
|
|---|
| IDU
(2007)
| ▲
0.389 (
sc?zut
) (
locul 177
)
|
|---|
| Moned?
| Franc CFA (UEMOA)
(
XOF
)
|
|---|
| Coduri ?i identificatori
|
|---|
| Cod
CIO
| BUR
|
|---|
| Cod mobil
| 613
|
|---|
| Prefix telefonic
| 226
|
|---|
| ISO 3166-2
| BF
|
|---|
| Domeniu Internet
| .bf
|
|---|
|
| Prezen?? online
|
|---|
site web oficial
hasthtag
|
Modific?
date
/
text
 |
Burkina Faso
, cunoscut? ?i ca
Burkina
, este o ?ar? localizat? in
Africa de Vest
. Are ?ase vecini:
Mali
la nord,
Niger
la est,
Benin
la sud-est,
Togo
?i
Ghana
la sud ?i
Cote d'Ivoire
la sud-vest. Numit? in trecut
Volta Superioar?
, a fost redenumit? pe 4 august 1984, de pre?edintele Thomas Sankara. Literar, ?Burkina” se poate traduce ?oamenii integrit??ii” in limba more, iar ?Faso” inseamn? ?casa tat?lui” in limba dioula, impreuna Casa sau
?ara oamenilor integri
.
Independen?a fa?? de
Fran?a
a venit in
1960
. Instabilitatea guvernamental? dintre anii 1970 ?i 1980 a fost urmat? de alegeri democrate in anii 1990 la care au participat mai multe partide. Cateva sute de mii de muncitori din agricultur? migreaz? spre sud in fiecare an in
Cote d'Ivoire
?i
Ghana
in c?utarea locurilor de munc?. Locuitorii din Burkina Faso sunt cunoscu?i ca Burkinabe (pronun?at /b??kiːn?be?/ burr-KEE-na-bay).
Articol principal:
Istoria Burkinei Faso
Pan? la venirea francezilor in zon?, istoria Burkinei Faso este cea a triburilor
Mossi
. Dup? ce francezii reu?esc s? cucereasc?
Ouagadougou
, teritoriul Burkinei Faso este unit cu p?r?i din ceea ce va fi
Coasta de Filde?
intr-o provincie a coloniei franceze a
Africii de Vest
, numit?
Volta Superioar?
. Dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, Volta Superioar? va deveni mai intai republic? autonom? (
1958
), apoi republic? independent? incepand cu
1960
. Noua republic? a alternat perioadele de dictatur? militar? cu cele de conducere civil? dar ?i cu cele de stanga, ca mai toate republicile africane. Din 1984 Volta Superioar? ?i-a schimbat numele in
Burkina Faso
(insemnand
?ara oamenilor integri
). In
1985
a avut de infruntat chiar ?i un mic r?zboi cu
Mali
, dar care a durat doar cinci zile, fiind mediat de pre?edintele
Coastei de Filde?
. Pre?edintele vreme de 27 ani (1987- 2014),
Blaise Compaore
, a urcat la putere printr-o lovitur? de stat in
1987
?i a trebuit s? p?r?seasc? puterea ?i ?ara in 2014 in urma unei revolte populare impotriva politicii sale ?i a incerc?rii sale repetate de a r?mane la carma ??rii. In continuare, dup? o perioad? de instabilitate, ?ara se afl? intr-un proces delicat de
democratizare
.
Teritoriul actual al Burkinei Faso a fost populat de foarte timpuriu, in partea de nord-vest a ??rii, intre 14.000 ?i 5.000 i.Ch. de c?tre
van?tori-culeg?tori
, ale c?ror unelte (r?zuitoare, d?l?i, varfuri de s?ge?i) au fost descoperite in 1973 de c?tre Simran Nijjar. A?ez?rile de fermieri au ap?rut intre 3.600 ?i 2.600 i.Ch., care pe baza r?m??i?elor structurilor existente, par s? fi fost permanente. Intre anii 1.500 ?i 1.000 i.Ch. s-au dezvoltat atat tehnologia, utilizandu-se fierul, ceramica ?i pietre ?lefuite, cat ?i spiritualitatea, reflectat? in r?m??i?ele mormintelor.
In partea de nord ?i nord-vest a Burkinei Faso au fost descoperite relicve ale
Dogonilor
, care au p?r?sit zona candva intre secolele XV ?i XVI, pentru a se stabili in zona stancoas?
Bandiagara
. In partea de sud-vest a Burkinei Faso precum ?i in Coasta de Filde? au fost descoperite vestigii ale unor ziduri inalte, dar nu a fost posibil s? se stabileasc? inc? cine au fost autorii lor.
In partea central? a Burkinei Faso s-au format mai multe regate, dintre care cele mai puternice au fost Wagadogo (Ouagadougou) ?i Yatenga. Aceste regate au o origine incert? probabil la inceputul secolului XVI, ?i sunt inv?luite de legende cu diferite figuri de r?zboinici.
[4]
Dup? o perioad? de intense rivalit??i ?i competi?ii intre francezi ?i englezi, regatul Mossi Ouagadougou a fost infrant de c?tre for?ele coloniale franceze ?i a devenit protectorat francez in 1896. Regiunile vestice ?i estice care erau conduse de puternicul conduc?tor Samori Ture, au fost ocupate de francezi un an mai tarziu, in 1897, iar din 1898 majoritatea teritoriului ocupat azi de Burkina Faso a fost cucerit de francezi. Cu toate acestea multe zone din teritoriu au r?mas sub un control incert.
Conven?ia dintre Fran?a ?i Anglia din 14 iunie 1898 a pus cap?t amestecului celor dou? puteri coloniale in teritorii ?i a trasat grani?ele dintre colonii. De partea francez? r?zboiul de cucerire a comunit??ilor locale ?i ale puterii politice a mai continuat inc? aproximativ cinci ani. In 1904 teritoriile bazinului Volta au fost integrate in coloniile franceze Senegalul superior ?i Niger ca parte a reorganiz?rii a imperiului colonial francez al Africii de Vest, cu capitala la Bamako.
In perioada primului r?zboi mondial participarea local? pe teatrul de r?zboi european a fost realizat? sub forma unor batalioane de Pu?ca?i Senegalezi. Intre 1915 ?i 1916 districtele din partea de vest a ceea ce este azi Burkina Faso ?i zona de grani?? de est a Maliului au devenit scena uneia din cele mai importante opozi?ii armate ale guvernului colonial, cunoscut? sub numele de R?zboiul Volta-Bani.
[5]
Guvernul francez a reprimat pan? la urm? mi?carea, doar dup? ce au suferit mai multe infrangeri ?i au mobilizat cea mai mare for?? militar? in istoria colonial? de pan? atunci. Opozi?ia armat? au devastat de asemenea nordul Sahelian cand tuaregii ?i grup?rile aliate din zona Dori au rupt tratatul cu guvernul.
Volta Superioar? francez? a fost fondat? la 1 martie 1919, ca urmare a temerilor franceze de o nou? apari?ie a revoltelor armate precum ?i pe considerente economice. Pentru consolidarea administra?iei, guvernul colonial a separat actualele teritorii ale Burkinei Faso de cele ale Senegalului Superior ?i Negerului. Noua colonie a fost numit? Volta Superioar? ?i primul ei guvernator a fost Francois Charles Alexis Edouard Hesling. Acesta a ini?iat un program ambi?ios de construc?ie de drumuri ?i a promovat cre?terea produc?iei de bumbac pentru export. Politica bumbacului bazat? pe munca for?at? a e?uat ?i economia a stagnat, astfel c? la 5 septembrie 1932 colonia a fost desfiin?at? ?i imp?r?it? intre Coasta de Filde?, Sudanul Francez ?i Niger. Coasta de Filde? a primit cea mai mare parte, cu majoritatea popula?iei ?i cu ora?ele Ouagadougou ?i Bobo-Dioulasso.
Decizia de divizare a coloniei a fost revizuit? in timpul mi?c?rilor anti coloniale ce au urmat dup? Al Doilea R?zboi Mondial. La 4 septembrie 1947 colonia a fost ref?cut? intre fostele grani?e ca parte a Uniunii Franceze. La 11 decembrie 1958 a devenit autoguvernant? ?i a luat numele de Republica Volta Superioar?.
Copiii revolu?iei din 1983?1987
Articol principal:
Politica Burkinei Faso
Prin Constitu?ia din
2 iunie
1991
, guvernarea Burkinei Faso este semi-preziden?ial?, avand un parlament bicameral (
Assemblee
), care poate fi dizolvat de Pre?edintele Republicii, ales pentru un mandat de cinci ani.
Articol principal:
Regiunile Burkinei Faso
,
Provinciile Burkinei Faso
,
Departamentele Burkinei Faso
Burkina Faso este imp?r?it? in 13 regiuni, 45 de provinicii ?i 301 departmente.
Articol principal:
Geografia Burkinei Faso
Coordonate: 13° N 2° W.
Avand o altitudine medie de 400 de metri, Burkina Faso este format? din podi?uri joase acoperite in vest ?i sud de savane. Nordul, c?tre
Sahara
, este foarte
secetos
, in timp ce sudul are un anotimp ploios intre
mai
?i
octombrie
. Raurile, care in majoritate curg spre sud in
Ghana
nu sunt navigabile, iar statul nu are ie?ire la mare.
Harta Burkinei Faso
Articol principal:
Economia Burkinei Faso
Burkina Faso este o ?ar? s?rac?, predominant agrar?, avand peste 85% din popula?ie lucrand in agricultur? ?i cultivand doar 10% din suprafa??. Restul suprafe?elor sunt alc?tuite din p??uni ?i p?duri, iar in subsol s-au descoperit minerale (nichel, mangan, plumb, fosfa?i). Cu toate acestea dezvoltarea industrial? este strans legat? de agricultur?.
Burkina Faso se confrunt? cu problema a ?omajului, peste 3 milioane de locuitori c?utandu-?i de lucru in
Coasta de Filde?
.
Articol principal:
Demografia Burkinei Faso
Popula?ia Burkinei Faso are o medie de varst? de sub 17 ani, cu o speran?? de via?? de pan? la 50 de ani ?i o cre?tere de 2.7%. Majoritatea popula?iei este alc?tuit? din etnici
Mossi
.
Articol principal:
Cultura Burkinei Faso
Literatura in Burkina Faso este bazat? pe tradi?ia oral?. In 1934, in perioada ocupa?iei franceze, Dim-Dolobsom Ouedraogo a publicat
Maximes, pensees et devinettes mossi (Maxime, ganduri ?i ghicitori ale mossi-lor)
, o inregistrare a istoriei orale a poporului Mossi. Tradi?ia oral? a continuat s? aib? influen?e asupra scriitorilor Burkinabe in Burkina Faso anilor '60, cum ar fi Nazi Boni ?i Roger Nikiema. Anii '60 au cunoscut o cre?tere a num?rului de dramaturgi publica?i, iar din anii '70 literatura s-a dezvoltat fiind publica?i mul?i al?i scriitori.
Teatrul in Burkina Faso combin? tradi?ionalul Burkinabe cu influen?ele coloniale ?i eforturile post coloniale de educare a popula?iei rurale. Ceremoniile rituale tradi?ionale ale multor grupuri etnice au ca element dominant dansul cu m??ti. Teatrul in stil european a fost introdus in ?ar? in timpurile coloniale ?i are o important? influen?? francez?. Odat? cu independen?a a ap?rut un nou tip de teatru inspirat din
teatrul forum
cu scopul de a educa ?i distra popula?ia rural?.
Buc?t?ria din Burkina Faso, o buc?t?rie tipic? vest african?, se bazez? pe sorg, orez, mei, arahide, porumb, cartofi, fasole, igname ?i bame. Carnea este un lux la sate, dar ouale ?i pe?tele de ap? dulce sunt o surs? important? de proteine.
Sosurile sunt nelipsite din dieta Burkinabe. De exemplu
"riz gras"
este orez amestecat cu sos vegetal, carne ?i ulei, iar sosul
"gombo"
este o tocan? pe baz? de bame. Sosurile sunt servite de obicei cu
to
(un terci tare f?cut din f?in? de mei, sorg sau porumb) sau orez, ?i mancat? cu mana dreapt?. Specialit??ile includ
brochette
(carne fript? in ?epu??) ?i mancare de pui. In zonele rurale ?obolanul de tufe este considerat o delicates?.
Semin?ele copacului
nere
sunt folosite ca ?i condiment principal in g?titul tuturor sosurilor pentru
to
sau orez. Copacii
nere
nu se taie niciodat? de pe terenurile agricole datorit? faptului c? semin?ele lor negre sunt un ingredient esen?ial a fiec?rei mese. Semin?ele sunt fermentate ?i li se d? o form? sferic?, numite
soumbala
sau
Maggi Africana
(maggi african). Cand proprietarul unui teren arendeaz? o bucat? de p?mant, drepturile asupra recoltei sunt ale arenda?ului, dar dac? exist? un copac
nere
pe acel p?mant, proprietarul intotdeauna va de?ine drepturile asupra recoltei de semin?e.
Apa este cea mai comun? b?utur?, dar in ora?e sunt de asemenea populare
dolo
, o bere de cas? din mei, ?i
bissap
, o b?utur? ro?cat? facut? din florile de hibiscus.
Zoomkoom
este un suc popular f?cut din f?in? de mei ?i ap? aromatizat cu ghimbir ?i l?maie ?i indulcit?.