Alexandru D. Xenopol
foto 1880
Date personale
N?scut	23 martie 1847 [1] Ia?i , Moldova [2]
Decedat	27 februarie 1920 (72 de ani) [3] [1] Bucure?ti , Romania [2]
Inmormantat	Cimitirul Bellu
P?rin?i	Dimitrie Xenopol Maria Vasiliu
Fra?i ?i surori	Filip, Maria, Nicolae , Lucre?ia ?i Adela
Cet??enie	Romania
Ocupa?ie	istoric economist scriitor filozof sociolog [*] ​ cadru didactic universitar [*] ​
Limbi vorbite	limba francez? [4] limba roman? [5] [4]
Activitate
Alma mater	Universitatea din Ia?i
Organiza?ie	Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza” din Ia?i College de France
Lucr?ri remarcabile	Istoria Romanilor din Dacia Traian? Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’Union des Principautes en 1859 Les principes fondamentaux de l’histoire La th?orie de l’histoire
Cunoscut pentru	Prima mare sintez? a istoriei romanilor Filozofia istoriei
Premii	Marcelin Guerin Prize [*] [[ Marcelin Guerin Prize (French literary prize)|​]]
Membru titular al Academiei Romane
Modific? date / text

Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23 , dup? alte surse 24 martie 1847 , Ia?i ? d. 27 februarie 1920 , Bucure?ti ) a fost un istoric , filosof , economist , pedagog , sociolog ?i scriitor roman. Este autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor . S-a distins ?i ca un filozof al istoriei de talie mondial?, fiind considerat printre cei mai mari istorici romani, al?turi de elevul s?u, Nicolae Iorga . A fost profesor de istorie la Universitatea din Ia?i ?i membru al Academiei Romane .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Alexandru Dimitrie Xenopol s-a n?scut la Ia?i , pe data de 23 martie 1847 (dup? alte surse, pe 24 martie 1847), fiind fiul lui Dimitrie Xenopol, care ar fi fost de origine anglo-saxon?. Iat? ce spunea chiar Alexandru D. Xenopol:

?Sunt n?scut in 23 martie 1847 in Ia?i, mahalaua P?curari in ni?te case de zestre ale mamei mele... Tat?l meu Dimitrie Xenopol se tr?gea din o veche familie anglo-saxon?, dup? tat? Brunswick, dup? mam? Smith. El a r?t?cit in tinere?e, in urma unei dureri suflete?ti, prin Suedia, pe mare pan? la Constantinopole, de unde venise la Gala?i. Aici fu botezat de colonelul Schelety, tat?l generalului Carol Scheleti, care-i d?du numele de Dimitrie ?i-i schimb? tot odat? ?i familia din Brunswick in Xenopol, adic? ?fiul str?inului”.”

—Alexandru D. Xenopol, Istoria ideilor mele ^[6]

Iacob Negruzzi ^{[7] [8]} ?i Neagu Djuvara ^[9] men?ioneaz? ipoteza originii evreie?ti a tat?lui lui Xenopol, Dimitrie Xenopol, care era supus britanic ?i grec ?i de religie protestant?. ^{[10] [11]}

Dimitrie Xenopol a lucrat ca dragoman (traduc?tor) in serviciul Consulatului Prusiei in Moldova, apoi ca profesor privat al copiilor banului Iordache Ruset la Bac?u , ca administrator al unui internat ?i director de penitenciar la Ia?i. Mama istoricului, Maria (n?scut? Vasiliu), era de origine greco-roman?. ^[12] .So?ii Xenopol au avut ?ase copii: Alexandru, Filip, Maria, Nicolae , Lucre?ia ?i Adela .

Dup? absolvirea liceului in ora?ul natal, ?i-a completat studiile universitare de filosofie , drept ?i istorie ( 1867 - 1871 ), culminand cu ob?inerea doctoratului in drept la Berlin ?i a celui in filosofie la Giessen , in acela?i an, 1871 . In ambele sale lucr?ri de sus?inere a diserta?iei de doctor, Alexandru Xenopol se arat? a fi un adept al modelelor de drept, filozofice ?i istorice propuse de savan?ii germani.

Cu ocazia implinirii a patru secole de la ctitorirea M?n?stirii Putna , s-a hot?rat ca aceast? aniversare s? fie marcat? de ample ac?iuni religioase ?i culturale. Cu trei s?pt?mani inainte de pr?znuire (care trebuia s? aib? loc la 15 august 1870 ) a inceput r?zboiul franco-prusac , Imperiul Austriac (de care apar?inea ?i Bucovina ) fiind in alert?. Din acest motiv ?Comitetul central pentru serbarea de la mormantul lui ?tefan cel Mare , fa?? cu situa?iunea actual? critic?, a decis amanarea festivit??ii pe 15/27 august 1871”. ^[13] La 20 iunie 1871, Comitetul de organizare a serb?rilor de la Putna, intrunit la Viena , a ini?iat un concurs pentru cel mai bun discurs festiv care se va ?ine, de c?tre un student, la mormantul marelui voievod, cu prilejul serb?rii. Discursul trebuia s? indeplineasc? mai multe condi?ii: s? nu fie prea lung, s? fie scris intr-un limbaj accesibil, s? se refere in special la ?rolul istoric na?ional al lui ?tefan cel Mare” ?i ?s? nu fac? aluziuni inten?ionate la imprejur?rile politice de azi”. O comisie format? din Vasile Alecsandri , Titu Maiorescu , Iacob Negruzzi ?i Vasile Pogor urma s? decid? care era cel mai bun discurs. ^[14] Concursul a fost ca?tigat de Alexandru D. Xenopol, pe atunci student la Berlin ca stipendiat al Societ??ii ? Junimea ” din Ia?i . La 25 iulie, Xenopol ii scria lui Ioan Slavici c? este de acord cu tip?rirea discursului s?u festiv in bro?ur? ?i c? ar dori ca suma realizat? din vanzarea acesteia s? se adauge ?la fondul pe care avem de gand a-l aduna pentru facerea unui monument lui ?tefan cel Mare”. ^[13]

Reintors in ?ar?, Alexandru D. Xenopol a intrat in magistratur? , fiind, in 1872 , prim-procuror al Tribunalului din Ia?i . Este acceptat in asocia?ia cultural? Junimea, Titu Maiorescu cunoscandu-l inc? din timpul studen?iei. Iacob Negruzzi il numea pe Xenopol ? cel mai iubit ?i mai alintat copil al Junimii ”. ^[15]

In 1878 , ob?ine, prin concurs, Catedra de istorie a romanilor la Universitatea din Ia?i , urmand ca din 1883 s? renun?e la magistratur? integrandu-se total, avand preocup?ri intelectuale multiple, ca profesor, cercet?tor, editor, istoric, in via?a Universit??ii din Ia?i .

In anul 1891 ob?ine, tot prin concurs, ?i Catedra de istorie universal? , la aceea?i Universitate , devenind astfel unul dintre acei intelectuali de for??, capabili de a sus?ine multiple cariere intelectuale.

In calitatea sa de istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, pedagog, Alexandru D. Xenopol a fost ales in 1893 membru titular al Academiei Romane . ^[16] Intre 1898 - 1901 devine rector al Universit??ii din Ia?i .

Intre anii 1894 - 1903 ?i, respectiv 1906 - 1908 , a editat revista ? Arhiva ”, care ap?rea la Ia?i.

Ca om de ?tiin??, cu deosebire pentru meritele sale excep?ionale in domeniul istoriei, incepand cu anul 1900 , Xenopol a devenit membru de onoare al Societ??ii de Arheologie din Bruxelles, apoi a primit acela?i titlu de la Societatea Academic? din Cern?u?i , in 1901 , a fost ales membru al Institutului Interna?ional de Sociologie ( 1903 ) ?i, respectiv, membru titular al Academiei de ?tiin?e Morale ?i Politice din Paris ( 1914 ) ?i vicepre?edinte al Societ??ii de Sociologie din Paris ( 1916 ).

S-a aflat intotdeauna intr-un fertil dialog cu inv??a?ii renumi?i ai Europei, prin intermediul forurilor ?tiin?ifice istorice, care i-au acordat adeseori premii de excelen??, al?turi de Academia Roman?.

A murit la 27 februarie 1920 in Bucure?ti , unde se mutase din anul 1915 . In ultimii ani ai vie?ii a tr?it in condi?ii materiale precare, fiind paralizat ?i afazic . In anii de ocupa?ie german? 1917-1918 a fost evacuat la Ia?i. El ?i so?ia sa au apelat de mai multe ori la ajutorul autorit??ilor, inclusiv pentru alimente. Parlamentul i-a aprobat acordarea unei pensii exact in ziua in care, dup? cateva ore, a decedat. ^[17]

Dintre fra?ii mai tineri ai istoricului, Filip a devenit un cunoscut arhitect , iar Nicolae Xenopol a fost politician ?i diplomat , a ocupat in 1912-1913 postul de ministru al industriei ?i comer?ului in Guvernul Take Ionescu ?i a fost cel dintai ambasador al Romaniei in Japonia . Lucre?ia Xenopol a fost profesoar? de liceu ?i membr? a Societ??ii de Geografie, iar Adela Xenopol s-a distins ca femeie de cultur? ?i militant? feminist? .

Opera [ modificare | modificare surs? ]

O analiz? a operelor lui Alexandru D. Xenopol [ modificare | modificare surs? ]

Inc? din anii de inceput ai activit??ii sale ?tiin?ifice, Alexandru D. Xenopol s-a remarcat prin analize istorice , cu valoare incontestabil?, publicate in revista Convorbiri literare . Dintre acestea se impune scrierea Teoria lui Rosler. Studiu asupra st?ruin?ei romanilor din Dacia Traian? , ap?rut? in 1884 intr-un format de 300 de pagini. Pe aceea?i tem? a publicat la Paris, in 1885 , lucrarea O enigm? istoric?. Romanii in Evul Mediu . Sunt demonstra?ii veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a autohtoniei ?i continuit??ii romanilor in spa?iul romanesc tradi?ional, carpato-danubiano-pontic.

Istoria Romanilor din Dacia Traian? [ modificare | modificare surs? ]

In perioada 1888 - 1893 , Alexandru D. Xenopol a tip?rit la Ia?i opera sa fundamental?, Istoria Romanilor din Dacia Traian? , avand ?ase volume ?i totalizand aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizat?, analitic? ?i complex? a istoriei romanilor, din toate provinciile tradi?ionale, incepand tratarea problematicii din cele mai vechi timpuri pan? la unirea din anul 1859 . In scopul finaliz?rii acestei sinteze, autorul a realizat cercet?ri indelungate in arhive ?i biblioteci din ?ar? ori din str?in?tate, publicand anticipat diverse studii referitoare mai ales la izvoarele ?i institu?iile istorice romane?ti.

In elabor?rile sale surprinde structurile societ??ii romane?ti, dinamica evenimentelor, cauzalitatea ?i finalitatea acestora. De asemenea, prezint? aspecte fundamentale proprii vie?ii sociale, economice , politice , administrative, culturale ?i religioase, definitorii pentru romani, urm?re?te evolu?ia activit??ii umane, produc?iile ?i bog??iile acestui spa?iu geo-istoric, reliefeaz? categoriile sociale, starea ?i evolu?ia ??ranilor , me?te?ugarilor, bresla?ilor, targove?ilor, or??enilor sau a marilor proprietari funciari.

Un loc important se acord? structurilor institu?ionale, proprii statelor romane?ti, cum au fost cele integrate activit??ilor juridice, financiare, ?colare, cutumiare, militare, intelectuale, ?i se fac referiri la ?tiin??, biseric?, la politica intern? ?i extern?.

Abordand importan?a teoriei in istorie, considerat? ca una din principalele caracteristici ale acesteia, Alexandru D. Xenopol a insistat asupra perioadei cand a ap?rut ideea unit??ii na?ionale in con?tiin?a poporului roman . Pornind de la asemenea filozofie, prezint?, in esen??, factorii favorabili ce au c?l?uzit unitatea genezei romane?ti, traversand vremurile ?i ajungand la oportunitatea unit??ii politice in timpul vie?ii sale.

Direc?iile operei lui A. D. Xenopol [ modificare | modificare surs? ]

Opera lui Alexandru D. Xenopol, de?i unitar? ca sens, se structureaz? pe cateva sec?iuni distincte.

Marile sinteze [ modificare | modificare surs? ]

Prima dintre acestea o constituie marile sinteze, in care pot fi cuprinse:

• Istoria romanilor din Dacia Traian? , editat? la Ia?i, intre 1888 - 1893 , avand: volumul I, 623 de pagini, volumul II, 590 de pagini, volumul III, 680 de pagini, volumul IV, 663 de pagini, volumul V, 770 de pagini ?i volumul VI, 668 de pagini, la care sunt ad?ugate un num?r de ?apte h?r?i. Lucrarea a fost reeditat? ?i completat?, ap?rand cu acela?i titlu ( Istoria romanilor din Dacia Traian? ) in 1925, la Editura Cartea Romaneasc? Bucure?ti, in 14 volume, sub ingrijirea lui I. Vl?descu.
• Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’Union des Principautes en 1859 , ap?rut? la Paris in 1896, dou? volume, insumand 1132 de pagini ?i trei h?r?i, cu o prefa?? a intelectualului liberal Alfred Rambaud ( 1842 - 1905 ), cel ce a coordonat elaborarea lucr?rii Istoria general? din secolul IV pan? in zilele noastre , 12 volume, la care a colaborat inclusiv Alexandru D. Xenopol.

Filosofia istoriei [ modificare | modificare surs? ]

Cea de a doua sec?iune a operei lui Alexandru D. Xenopol reprezint? subiectele ce abordeaz? filozofia istoriei. Printre acestea se pot enumera:

• Studii economice , culegere de diferite texte pe teme economice tip?rit? la Ia?i in 1879 .
• Les principes fondamentaux de l’histoire , lucrare ap?rut? la Paris in 1899 ;
• Principiile fundamentale ale istoriei , volum editat la Ia?i in 1900 ?i
• La th?orie de l’histoire , lucrare publicat? la Paris in 1908 .

Scrieri istorice polemice ?i documentare [ modificare | modificare surs? ]

Sec?iunea a treia din discursul istoriografic al lui Alexandru D. Xenopol are tent? polemic? ?i documentar?. Aici se pot incadra:

• Teoria lui Roesler. Studii asupra st?ruin?ei romanilor in Dacia Traian? , Ia?i, 1884 , scris? ca replic? la lucrarea Romanische Studien , elaborat? de istoricul german Robert Roesler ( 1840 - 1881 ), ap?rut? la Viena in 1871 ;
• Une enigme historique. Les Roumains au moyen age , Paris, 1885 ;
• Etudes historique sur le peuple roumain , Iassy , 1887 ;
• Romanii ?i Austro-Ungaria , Ia?i , 1914 , precum ?i numeroasele articole sau lu?ri de pozi?ie in reuniuni ?tiin?ifice na?ionale ori interna?ionale pe aceea?i tem?.

Scrieri pe tematic? diversificat? istoric [ modificare | modificare surs? ]

Exist?, de asemenea, cea de a patra sec?iune a scrierilor lui Alexandru D. Xenopol, cuprinzand o tematic? diversificat?, referitoare, de exemplu, la domniile lui: ?tefan cel Mare ( 1871 ), Constantin Brancoveanu ?i Dimitrie Cantemir ( 1886 ), Scarlat Callimachi ( 1897 ), Alexandru Ioan Cuza ( 1903 ) sau despre Nicolae Kretzulescu ( 1915 ); amplele referiri la confrunt?rile militare dintre ru?i ?i turci, prezentandu-se urm?rile acestora pentru ??rile Romane ( 1880 ); luptele politice interne intre Dr?cule?ti ?i D?ne?ti ( 1907 ) sau Istoria partidelor politice in Romania (1910).

Monografie de familie [ modificare | modificare surs? ]

Alexandru D. Xenopol a manifestat interes ?i pentru genealogie, elaborand monografia de familie intitulat? Istoria ?i genealogia casei Callimachi ^[18] , carte ce reprezint? prima monografie romaneasc? de familie ^[19] . Cartea lui Xenopol a fost scris? la solicitarea lui Alexandru Callimachi, proprietarul mo?iei ?i al conacului de la Stance?ti (jud. Boto?ani). Dup? ce stabile?te originea familiei Callimachi, Xenopol consacr? cate un capitol fiec?ruia dintre domnitorii Moldovei din familia Callimachi: Ioan , Grigore , Alexandru ?i Scarlat Callimachi . Un capitol trateaz? despre mitropolitul Moldovei. In carte este prezentat ?i arborele genealogic al familiei Callimachi, despre care autorul scrie in Precuvantare : ?Am urmat cu arborele genealogic, punand in dreptul fiec?rui nume, un num?r care se rapoart? ( sic ) la datele, mai mult sau mai pu?in cunoscute asupra membrului respectiv”. A?adar, istoria acestei familii este incadrat? in istoria Moldovei, cu atat mai mult cu cat familia Callimachi a fost indeaproape implicat? in istoria politic? ?i cultural? a Moldovei din veacurile XVIII-XIX.

Filozofie istoric? [ modificare | modificare surs? ]

Original? este teoria "scrierilor istorice", argumentat? in lucr?rile amintite mai sus Les principes fondamentaux de l’histoire , publicat? la Paris in 1899, ?i La th?orie de l’histoire , ap?rut? tot in capitala Fran?ei , in 1908. Apropiat conceptual de curentul german pe care Raymond Aron il nume?te ?filozofia critic? a istoriei” (sau istorism ), Xenopol a contribuit la cunoa?terea in Fran?a a principalilor protagoni?ti ai acestei concep?ii asupra istoriei: Wilhelm Dilthey , Georg Smell, Max Weber , Heinrich Rickert ?i Wilhelm Windelband.

Conform teoriei ?scrierilor istorice”, faptele istorice decurg unele din altele ?i, prin leg?turile cauzale dintre ele, se inl?n?uie in "serii istorice", ceea ce constituie esen?a con?inutului ?i derul?rii existen?ei umanit??ii. Ca modalitate concret?, Alexandru D. Xenopol aduce in prim-plan evolu?ia poporului roman cu domenii esen?iale pentru o na?iune: etnogeneza , stabilitatea, unitatea, institu?ionalitatea, demografia , economia, via?a politic?, ?tiin?ific?, religioas? ?i rela?iile interna?ionale.

In elaborarea concep?iei sale asupra istoriei, Xenopol pleac? de la distinc?ia dintre faptele coexistente, care se raporteaz? la spa?iu ?i faptele de succesiune, care se dezvolt? in timp, distinc?ie pe care el o considera piatra unghiular? a teoriei sale. Faptele coexistente se repet?, f?r? a se schimba ?i constituie obiectul de studiu al ?tiin?elor teoretice , iar faptele de succesiune se schimb? permanent, dar nu se repet? ?i ele dau specificul ?tiin?elor istorice.

In cazul faptelor de coexisten??, scurgerea timpului nu modific? fenomenele, in vreme ce in faptele de succesiune timpul intervine ca un element modificator esen?ial. De?i distinc?ia amintit? determin? deosebirea dintre ?tiin?ele teoretice ?i cele istorice, intre cele dou? genuri de fapte nu exist?, dup? Xenopol, un zid desp?r?itor. Faptele de coexisten?? repetandu?se, se pot transforma pan? la urm? in fapte de succesiune, precum rev?rs?rile reluate ale unui fluviu dau na?tere in final deltei sale, care-i o nou? forma?iune geologic? ?i geografic?.

Alexandru D. Xenopol socote?te c? ?tiin?ele istorice se refer? ?i la fenomene materiale ?i la cele spirituale. Vorbind de istorie, el nu o consider? o ?tiin?? particular? oarecare, precum fizica sau chimia sau psihologia, ci un mod de concep?ie a lumii, modul succesiv, in opozi?ie cu modul coexistent. Istoria se indeletnice?te astfel cu fenomenele care sunt ceea ce sunt prin cursul timpului ?i acestea se refer? ?i la societate ?i la natur? ?i la spirit ?i la lumea material?.

Lucr?ri fundamentale [ modificare | modificare surs? ]

• 1888 - 1893 ?Public? monumentala lucrare Istoria romanilor din Dacia Traian? , in 6 volume, prima istorie complet? a romanilor scris? vreodat? pan? la el.
• 1899 ?i, respectiv 1908 - Public?, de pe pozi?ia de filosof al istoriei Les principes fondamentaux de l'histoire in 1899 ?i La theorie de l'histoire in 1908.

Aceste dou? lucr?ri, scrise ?i publicate in limba francez? i-au adus o faim? mondial? de filosof al istoriei, recunoa?tere universal? ?i au cant?rit decisiv in alegerea sa ca membru titular al Academiei de ?tiin?e Morale ?i Politice din Paris .

Alte lucr?ri [ modificare | modificare surs? ]

• Cauzalitatea in succesiune ;
• Domnia lui Cuza Vod? ;
• Istoria partidelor politice din Romania ;
• L'Hypothese dans l'histoire (original publicat? in francez? );
• No?iunea valorii in istorie ;
• Principiile fundamentale ale istoriei ;
• R?zboaiele dintre ru?i ?i turci ?i inriurirea lor asupra ??rilor Romane ;
• Sociologia e istoria (original publicat? in italian? );
• Studii asupra st?ruin?ei romanilor in Dacia traian? ;
• Teoria lui Roesler ;
• Zur Logik der Geschichte (original publicat? in german? ) ...

Ecoul operei lui Xenopol in Europa [ modificare | modificare surs? ]

Asiduitatea ?i profunzimea analizei lui Alexandru D. Xenopol in explicarea evenimentele istorice, investigand noi modalit??i care s? structureze istoria ?i filozofia istoriei, il plaseaz? printre cei mai importan?i ganditori europeni ai perioadei respective.

Lucrarea Les principes fondamentaux de l’histoire s?a bucurat de o c?lduroas? primire in multe ??ri europene unde erau in curs acute dezbateri a problematicilor de filosofie a istoriei. Neokantienii Rickert ?i Windelband vedeau in filosofia istoriei un teren de revigorare a filosofiei in genere, iar Dilthey considera ?i el c? intemeierea ra?iunii istorice este o cale de rezolvare a crizei in care intrase filosofia.

In raport cu al?i filosofi ai istoriei din acea vreme, Xenopol avea marele avantaj c? opera sa in acest domeniu venea din partea unui mare ?i recunoscut istoric pe plan na?ional, dar ?i interna?ional, cunoscut in Europa prin traducerile scrierilor sale istorice, ca ?i prin studiile publicate in reviste str?ine de specialitate. A?a se explic? ?i ecoul lucr?rii lui Xenopol de teoria istoriei, precum ?i prestigiul statornic de care s?a bucurat de atunci incoace savantul roman.

Rolul lui Alexandru D. Xenopol in epoc? ?i in istoria Romaniei [ modificare | modificare surs? ]

• Alexandru D. Xenopol a avut meritul absolut unic de a scrie prima sintez? sau istorie complet? a poporului roman, Istoria romanilor din Dacia Traian? , ?i de a o face larg cunoscut? intregii lumi, deziderat formulat anterior cu extrem? claritate atat de Mihail Kog?lniceanu cat ?i de Nicolae B?lcescu , inc? de pe vremea cand aceste idei erau parte esen?ial? a programului viitoarei revolu?ii de la 1848 .
• In plan educa?ional, ca profesor universitar, ?i ca titular simultan al catedrei de istorie a romanilor , respectiv al celei de istorie universal? , Alexandru Xenopol a contribuit la educarea ?i modelarea a multor genera?ii de profesori de istorie ?i istorici romani.
• Simultan cu obliga?iile didactice a desf??urat ?i o sus?inut? ?i bogat? activitate ?tiin?ific?, atat ca autor, publicand numeroase lucr?ri ?i studii in presa ?tiin?ific? a vremii, cat ?i ca editor, redactor ?i director al Revistei "Arhiva" , ap?rut? la Ia?i.
• Xenopol a fost unul din cei mai aprigi sus?in?tori ai inl?tur?rii inapoierii economice ?i culturale a Romaniei , militand pentru continuarea dezvolt?rii inv???mantului la toate nivelele, inceput? atat de dinamic in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza ( 1859 - 1866 ).
• De asemenea, in toate studiile sale economice, Alexandru D. Xenopol preconiza crearea unei puternice ?i diversificate industrii na?ionale, inceput?, de asemenea in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza . Ambele direc?ii, inv???mantul ?i industria , le vedea ca f?cand parte din drumul spre realizarea unei independen?e nu doar politice, ci ?i a uneia economice. Ca atare, marele istoric Alexandru D. Xenopol opunea concep?iilor liber schimbiste oficiale concep?ia protec?ionismului economic intern menit s? asigure crearea unei industrii romane?ti puternice care s? permit?, la randul ei, dezvoltarea celorlalte compartimente ale economiei na?ionale: comer?ul, finan?ele, agricultura, etc.
• Pe plan interna?ional, remarcabilul om de cultur? roman a adus contribu?ii dintre cele mai importante la filosofia istoriei, a?a dup? cum o dovede?te lista de lucr?ri publicate atat in limba francez? cat ?i in limba german? ?i limba italian? , limbi pe care le st?panea la nivelul unui vorbitor nativ elevat.
• Prin intreaga sa activitate creatoare ca autor, eseist, filosof al istoriei, istoric, pedagog, sociolog ?i scriitor, Alexandru D. Xenopol a eviden?iat cu pregnan?? rolul s?u cel mai meritoriu in cultura roman?, prin faptul c? a fost primul intelectual roman de orientare universal? care, utilizand principii metodologice moderne, a scos istoria din tiparele sale tradi?ionale ?i tradi?ionaliste, impletind-o strans intr-o documenta?ie ampl?, intr-o viziune critic? de ansamblu care s? prezinte realist multitudinea formelor de manifestare a vie?ii sociale a oamenilor - economic?, social?, politic?, cultural?, ideologic? etc.

Cinstirea memoriei [ modificare | modificare surs? ]

Un prestigios premiu acordat anual de Academia Roman? pentru cea mai bun? cercetare de istorie modern? ?i contemporan? poart? numele renumitului savant. ^[20] De asemenea, numele s?u a fost dat ?i unui institut de cercetare al Academiei Romane (Filiala Ia?i): ?Institutul de Istorie A. D. Xenopol”. ^[21]

In Bucure?ti exist? Colegiul Economic ?A. D. Xenopol”. ^[22]

Biblioteca jude?ean? din Arad se nume?te ?Alexandru D. Xenopol”.

Sunt str?zi care ii poart? numele in mai multe ora?e din Romania : Bucure?ti (sectorul 1), Cluj, Ia?i, Lugoj, Oradea, Pite?ti, Sibiu, Timi?oara, Arad.

In incinta Universit??ii din Ia?i se afl? un bust al lui Alexandru D. Xenopol, oper? a sculptorului Richard Hette . Un alt bust al lui Alexandru D. Xenopol, oper? a sculptorului Romul Ladea , se afl? in incinta Bibliotecii Jude?ene ?Alexandru D. Xenopol” din Arad . ^[23] De asemenea, lang? Palatul Cultural din Arad se afl? un bust al lui Alexandru D. Xenopol, realizat de artistul Gheorghe Groza. ^[24]

Note [ modificare | modificare surs? ]

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

• Neagu Djuvara - Mari romani de origine evreiasc? , in volumul Contribu?ia etniei iudaice la dezvoltarea Romaniei , sesiune de comunic?ri realizat? in cadrul Proiectului European Podurile Toleran?ei, Hasefer 2014, p. 67
• en Paul A. Hiemstra, Alexandru D. Xenopol and the Development of Romanian Historiography , Routledge, 1987. ISBN 978-1138643727 .
• Eugen Lovinescu , Titu Maiorescu ?i contemporanii lui , vol. 1: V. Alecsandri, M. Eminescu, A. D. Xenopol, Bucure?ti, Casa ?coalelor, 1943
• Adrian Pop, O fenomenologie a gandirii istorice romane?ti. Teoria ?i filosofia istoriei de la Hasdeu ?i Xenopol la Iorga ?i Blaga , Bucure?ti, All Educational, 1999
• Mihai Popa, Universal ?i particular in ?seria istoric?” la A. D. Xenopol (I), Revista de filosofie, vol. 52, ian-apr., 2005
• Dimitrie R. Rosetti , Dic?ionarul contimporanilor , Editura Lito-Tipografiei ?Populara”, 1897
• Gheorghe Toma, Xenopol despre logica istoriei , Bucure?ti, Editura Politic?, 1971
• Alexandru Zub , A .D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie , Ed. Enciclopedic? Roman? / Ed. Militar?, Bucure?ti, 1973
• Alexandru Zub, Junimea, implica?ii istoriografice , Ed. Junimea, Ia?i, 1976
• fr Alexandru Zub, L’Historiographie roumaine a l’age de la synthese: A. D. Xenopol , Ed. ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1983
• Alexandru Zub, Istoriografia roman? la varsta sintezei: A. D. Xenopol , Ed. Institutul European, Ia?i, 2004
• Alexandru Zub, De la istoria critic? la criticism. Istoriografia roman? la finele secolului XIX ?i inceputul secolului XX , Ed. Academiei, Bucure?ti, 1985 (edi?ia a II-a, cu subtitlul Istoriografia roman? sub semnul modernit??ii , Ed. Enciclopedic?, Bucure?ti, 2000)

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

La Wikisurs? exist? texte originale legate de Alexandru D. Xenopol

• Scrieri ale lui A. D. Xenopol la Universitatea din Bucure?ti: Texte integrale
• Vila "A. D. Xenopol", distrus? Arhivat in 26 septembrie 2012 , la Wayback Machine ., 4 iulie 2011, Cristinel C. Popa, Jurnalul Na?ional
• Materiale media legate de Alexandru D. Xenopol la Wikimedia Commons

v   ?   d   ?   m Membri ai Junimii Figuri majore Vasile Alecsandri   · Teohari Antonescu   · Gheorghe Bengescu [Dabija]   · Teodor T. Burada   · Ion Luca Caragiale   · Ioan D. Caragiani   · Petre P. Carp   · Alexandru Cihac   · Vasile Conta   · Ion Creang?   · Neculai Culianu   · Constantin Dimitrescu-Ia?i   · Mihai Eminescu   · Nicolae Gane   · Alexandru Lambrior   · Titu Maiorescu   · Constantin Meissner   · Ioan Mire Melik   · Petru Th. Missir   · Anton Naum   · Iacob Negruzzi   · Dumitru C. Oll?nescu-Ascanio   · Alexandru Philippide   · Vasile Pogor   · Theodor Rosetti   · Ioan Slavici   · Theodor ?erb?nescu   · ?tefan Vargolici   · A. D. Xenopol Junimi?ti minori Iancu Alecsandri   · Gheorghe Bejan   · Nicolae Beldiceanu   · Alexandru Al. Beldiman   · Samson Bodn?rescu   · Vasile Bossie (Bossy)   · Abgar Buiucliu   · Grigore Mithridate Buiucliu   · Ioan Buiucliu   · Theodor Buiucliu   · Nicu Burghele   · Vasile Burl?   · Gheorghe Cap?a   · Scarlat Cap?a   · Victor Castano   · Mihail Christodulo   · Teodor Christodulo   · Telemac Ciupercescu   · Constantin Constantiniu   · Mihail D. Cornea (Korne)   · Mihail Cristodulo Cerchez   · V. Cuciureanu   · Matilda Cugler-Poni   · Ion Dospinescu   · Al. Farra   · Pop Florentin   · Nicolae Gabrielescu   · Mihail Gheorghiu   · Xenofon Gheorghiu   · Ioan Ianov   · Constantin Leonardescu   · Constantin Lep?datu   · Nicolae Mandrea   · Emil Max   · Neculai Mihalcea   · Gheorghe Negruzzi   · Leon Negruzzi   · ?tefan Nei   · Ioan S. Neni?escu   · Teodor Nica   · Pavel Paicu   · Gheorghe Panu   · Aristide Peride   · Dimitrie Petrino   · Miron Pompiliu   · Gheorghe Racovi??   · Gheorghe Roiu   · Dumitru Rosetti-Tescanu   · Gheorghe Scheletti   · Alexandru Grigore Su?u   · Valerian Ursian   · ?tefan V?leanu   · Nicolae Volenti   · G. Zaharia Societatea Junimea