Vasile Parvan
(n.
,
Huruie?ti
,
Bac?u
,
Romania
? d.
,
Bucure?ti
,
Romania
) a fost un
istoric
,
arheolog
,
epigrafist
?i
eseist
roman, membru titular (din
1913
) al
Academiei Romane
.
[6]
Vasile Parvan provenea dintr-o familie modest?, fiind primul copil al inv???torului Andrei Parvan (cu inainta?i r?ze?i in Basarabia) ?i al Aristi?ei Chiriac (din Dobrenii Neam?ului).
[7]
Acesta a primit prenumele Vasile, la fel ca unchiului s?u,
Vasile Conta
(mama sa fiind veri?oara filozofului).
In 1913 s-a c?s?torit cu Silvia Cristescu, nepoata lui
Ioan Bogdan
, fostul s?u profesor. In timpul
Primului R?zboi Mondial
s-a refugiat la Ia?i (in 1916) iar apoi la
Odesa
(in 1917) unde i-a murit so?ia, la na?terea copilului.
Pasionat in totalitate de munca de pe ?antier, Vasile Parvan a ignorat
apendicita
de care suferea. A ajuns in final pe masa de opera?ie, ins? a fost mult prea tarziu pentru a-i fi salvat? via?a; a decedat la doar 45 de ani, in plin? putere creatoare.
A urmat inv???mantul primar la
Bere?ti
?i studiile liceale in cadrul
Colegiului Na?ional ?Gheorge Ro?ca Codreanu”
din
Barlad
(1893-1900).
[8]
A studiat apoi la Facultatea de litere ?i filosofie a
Universit??ii din Bucure?ti
(1900-1904), avandu-i ca profesori pe
Nicolae Iorga
,
Ioan Bogdan
?i
Dimitrie Onciul
.
In 1904 a plecat cu o burs? a Universit??ii din Bucure?ti (din ?fondul Hillel”) intr-un zbuciumat periplu de studii in
Germania
,
[9]
urmand cursurile a trei universit??i (
Jena
,
Berlin
?i
Breslau
) ?i avand deseori probleme materiale ?i de s?n?tate. La Breslau a ob?inut titlul de
Doctor
cum laude
(sub conducerea profesorului
Conrad Cichorius
)
[10]
cu lucrarea
Na?ionalitatea negustorilor din
Imperiul roman
(1908, in limba german?), considerat? de speciali?ti ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comer?ului in antichitatea clasic?. Colegii germani il numeau ?micul Mommsen” fapt care ? ?inand seama c? ?marele”
Theodor Mommsen
fusese recent distins (in 1902) cu
premiul Nobel
pentru monumentala sa
Istorie a Romei Antice
? sugera interesele de cercet?tor ale lui Vasile Parvan.
[7]
[10]
In anul 1900 a debutat in publicistic? la ?Noua revist? roman?”. Din anul 1902 a inceput s? colaboreze cu ?
Convorbiri literare
” iar in anul urm?tor cu ?Voin?a na?ional?”, ?
Tribuna poporului
”, ?
Luceaf?rul
” etc. In 1906 a aderat ca ?soldat al cauzei celei drepte” la
Fr??ia Bunilor Romani
(organiza?ie creat? de Nicolae Iorga), incepand s? scrie pentru ?
Sem?n?torul
” ?i ?
Neamul romanesc
”. Din 1907 a inceput colaborarea cu ?
Via?a romaneasc?
” ?i ?Gazeta general? a inv???mantului”.
[11]
A fost profesor la
Universitatea din Bucure?ti
din 1909 (titular din 1913), unde i-a urmat la catedr? lui
Grigore Tocilescu
(imediat dup? moartea acestuia).
[12]
In 1910 a devenit membru corespondent al Academiei Romane, iar trei ani mai tarziu ? membru titular.
[13]
In 1919 a fost numit profesor de istorie antic? ?i la
Universitatea din Cluj-Napoca
. De asemenea, a fost membru al mai multor academii ?i societ??i ?tiin?ifice din str?in?tate; intre altele a fost profesor agregat la
Sorbona
(din 1926)
[14]
?i membru al
Comitetului Interna?ional al ?tiin?elor Istorice
(
Geneva
).
In scopul rezolv?rii problemelor legate de
istoria Daciei
, a organizat o serie de s?p?turi sistematice, indeosebi in sta?iunile arheologice din
a doua epoc? a fierului
. Pe baza rezultatelor par?iale ale s?p?turilor a scris
Getica
(1926) ? cea mai important? lucrare a sa ? o vast? sintez? istorico-arheologic?, prin care a readus in prim planul cercet?rii istorice rolul politic ?i cultural al
daco-ge?ilor
; unele lipsuri ?i exager?ri (printre care accentuarea rolului
sci?ilor
?i al
cel?ilor
in dezvoltarea culturii geto-dacice) nu ?tirbesc valoarea acestei lucr?ri.
[15]
S-a preocupat indeosebi de
arheologie
,
preistorie
?i istoria civiliza?iei greco?romane.
[16]
A organizat numeroase ?antiere
arheologice
, dintre care cel mai important este cel de la
Histria
?i a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice ?i monografii, cuprinzand un material documentar vast, valoros ?i util. A condus ?antierul de la Histria pan? in 1926. Dintre cei 12 ani cat i-a fost dat lui Vasile Parvan ? in calitate de director al
Muzeului Na?ional de Antichit??i
? s? conduc? s?p?turile arheologice de la Histria, doar in nou? ani (1914?1916; 1921?1926) s-au putut desf??ura campanii normale.
[17]
Propor?iile relativ restranse ale operei sale se explic? prin: (1) intensa activitate organizatoric? a acestui ?ef de ?coal? ?i (2) ariditatea ?i lipsa de informa?ie a zonelor pe care ?i-a concentrat activitatea. Mircea Gheorghe nota:
[7]
- ?≪Getica≫ f?cea parte dintr-o proiectat? trilogie pe care marele savant nu a mai reu?it s-o termine. Aceasta trebuia s? fie urmat? de o alt? lucrare, ≪Dacia roman?≫ ?i apoi de o a treia, ≪Protoistoria slavilor≫. Postum a ap?rut lucrarea neterminat? ≪Dacia. Civiliza?iile str?vechi din regiunile carpato-dun?rene≫, care ar fi f?cut parte din trilogie, dac? Vasile Parvan ar fi avut r?gazul s? o dezvolte. [...] Obiectivul fundamental al trilogiei era analiza procesului de formare a poporului roman prin sinteza daco-roman? ?i prin asimilarea slavilor ?i a altor alogeni confrunta?i cu o romanitate rural? puternic?. Teza lui era limpede: romanii au prins r?d?cini prin ocupa?iile agricole ?i au format o comunitate puternic?, pe care venirea altor neamuri nu a putut s? o disloce”.
Concep?ia sa a fost c? singurul obiect real al istoriei este cultura, via?a spiritual?, celelalte aspecte ale vie?ii fiind utile in m?sura in care ajut? la in?elegerea evolu?iei spiritului uman.
[12]
[18]
[19]
Prin concep?ia sa istoric? idealist?, expus? in studiul sociologic
Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane
?i in eseuri (volumele
Idei ?i forme istorice
?i
Memoriale
) a reu?it s? fac? o sintez? a
neohegelianismului
?i
neokantianismului
?i s-a declarat adversar al ?ovinismului ?i al cosmopolitismului. In ?Parentalia",
[20]
[21]
acesta scrie: ?
B?rbatul e, inainte de orice, fiul Femeii
”.
- Rela?iile lui ?tefan cel Mare cu Ungaria
(1905)
- M. Aurelius Verus Caesar ?i L. Aurelius Commodus
(1909)
- Contribu?ii epigrafice la istoria cre?tinismului daco?roman
(1911)
- Cetatea Tropaeum
(1912)
- Idei ?i forme istorice
(1920)
- Memoriale
(1923)
- Inceputurile vie?ii romane la gurile Dun?rii
(1923)
- Getica. O protoistorie a Daciei.
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
.
(1926)
- Dacia. Civiliza?ii str?vechi din regiunile carpato?danubiene
(publicat? postum in 1928 in limba engleza, tradus? in limba roman? in 1937)
Intre 1910 ?i 1926 a fost director al
Muzeului Na?ional de Antichit??i
. In 1919 a fondat Institutul de Antichitati din Cluj-Napoca, iar un an mai tarziu editura ?
Cultura na?ional?
”, unde a ingrijit mai multe colec?ii.
A fost vicepre?edinte al Academiei Romane (1921?1922), iar din 1923 a activat ca secretar general pan? la decesul survenit in 1927.
Vasile Parvan a avut un rol deosebit in crearea noii ?coli romane?ti de arheologie. Astfel, in 1914 a fost unul dintre intemeietorii Institutului de studii sud-est europene. A organizat mai tarziu (1921)
?coala roman? din Roma
,
[22]
institu?ie a c?rui director a fost pan? la moartea sa. Scopul acestei institu?ii a fost de perfec?ionare a tinerilor arheologi ?i istorici; tot aici a ini?iat ?i condus apari?ia anuarelor acesteia
?Ephemeris Dacoromana”
?i
?Diplomatarium Italicum”
, precum ?i prima serie a
revistei ?Dacia”
.
A contribuit la formarea istoricilor
Hortensia Dumitrescu
,
Vladimir Dumitrescu
,
Ecaterina Dun?reanu Vulpe
,
Ion Nestor
,
Dionisie M. Pippidi
,
Dorin Popescu
,
Gheorghe ?tefan
,
Radu Vulpe
, care i-au continuat activitatea.
Savantul
Nicolae Iorga
scria:
- ?
Nu se va g?si nimeni care s? uneasc? darurile cele adunate in cel care a?a de repede p?r?se?te o glorioas? carier?: cuno?tin?i arheologice ?i istorice de o imens? bog??ie, o ravn? nesfar?it? al?turi de cea mai sistematic? munc?, grija de cel mai neinsemnat detaliu, al?turi de indr?zneala celei mai inalte ipoteze. Toate f?ceau din el un arheolog privit ca egalul oricui in st?in?tatea cea mai cult?
”.
[23]
[24]
La randul s?u,
George C?linescu
nota:
- ?
Nu stilul, nu preocuparea lui Parvan sunt de imitat, ele fiind elementele personale unice ?i nereproductibile; ci forma ac?iunii sale, acea religie a construc?iei, acea inver?unare a gandului ce nu se d? b?tut... Dar se poate c? zambetul indurerat al aceluia pe care parc? i-a t?iat firul unui gand nedes?var?it va starni in sufletul vreunui tan?r o furtun? sublim?, o hot?rare eroic?, o n?zuin?? nobil? c?tre monument, c?tre expresia permanent? ?i reabilitarea geniului, care este o cupol? michelangiolesc?, peste ziduri inalte ?i groase de trud? ?i medita?ie
”.
[25]
Fa?ada Muzeului Jude?ean ?Vasile Parvan” din Barlad. La intrarea principal? este ampasat bustul savantului
Fa?ada Institutului de Arheologie ?Vasile Parvan” (
casa Macca
) din Bucure?ti. In curte este ampasat bustul savantului
- Institutul de Arheologie
din Bucure?ti ?i
Muzeul jude?ean
din Barlad au fost numite astfel in onoarea savantului, ca recunoa?tere a meritelor acestuia in domeniu.
- Casa memorial? ?Vasile Parvan” din satul Perchiu este inchis? ?i se afl? intr-o stare avansat? de degradare.
- Unul din premiile anuale ale Sec?iei de ?tiin?e istorice ?i arheologie a Academiei Romane ii poart? numele.
- Bursele de cercetare si formare postuniversitar? ?i postdoctoral? ?Vasile Parvan” la
Accademia di Romania
din Roma, au fost instituite prin H.G. nr. 101/2002, modificat? ?i completat? prin H.G. nr. 918/2011.
- Simpozionul Na?ional ?Vasile Parvan” este organizat anual de c?tre
Complexul Muzeal ?Iulian Antonescu” Bac?u
, in parteneriat cu Arhivele Na?ionale Bac?u.
- Figura sa apare pe un timbru din 1962 (cu valoare nominal? de 35 de bani) ?i pe o carte po?tal? din 1963.
- Nichita St?nescu
i-a dedicat elegia a doua -
Getica
.
[26]
- Numeroase ?coli (de exemplu in Barlad) ?i licee (de exemplu in Constan?a, Gote?ti/Moldova), str?zi/bulevarde (de exemplu in Bucure?ti, Tecuci, Timi?oara etc.), pie?e (de exemplu in Suceava), amfiteatre (
Universitatea din Bucure?ti
) amintesc de marele savant.
- Este inmormantat in
Cimitirul Bellu
din Bucure?ti.
- Bustul lui Vasile Parvan din Constan?a
- Statuia istoricului Vasile Parvan realizat? de sculptorii
Geta Caragiu
?i Alexandru Gheorghi??, amplasat? in fa?a Muzeului Jude?ean de Istorie din
Bac?u
.
- ^
a
b
c
d
e
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
(PDF)
http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/romlit/1980/06/romania_literara_1980_06_24.pdf
- ^
Autoritatea BnF
, accesat in
- ^
Czech National Authority Database
, accesat in
- ^
Vasile Parvan
,
Hrvatska enciklopedija
[*]
[[
Hrvatska enciklopedija
(Croatian national encyclopedia)|]]
- ^
Membrii Academiei Romane din 1866 pan? in prezent
,
Academia Roman?
- ^
a
b
c
Mircea Gheorghe.
?Vasile Parvan, fondatorul arheologiei romane?ti”
. Accesat in
.
- ^
Alina Butnaru.
?Vasile Parvan-un adolescent la Barlad”
. Accesat in
.
- ^
Oltea R??canu-Gramaticu. ?Vasile Parvan ?i periplul german, Zargidava - Revist? de istorie, VII (2008) 19-27”.
- ^
a
b
Zub, Alexandru (
).
Pe urmele lui Vasile Parvan, Bucure?ti, ed. Sport-Turism, 1983
.
- ^
Ioan Botis.
?Mari personalit??i din istoria romanilor. Vasile Parvan”
. Accesat in
.
- ^
a
b
Boia, Lucian (
).
De ce este Romania altfel?
. Humanitas.
- ^
Membrii Academiei Romane ? Dic?ionar, ed. a III-a, Editura Enciclopedic? / Editura Academiei Romane, Bucure?ti, 2003, p. 634. ISBN973-45-0466-5 / ISBN 973-27-1051-, Bucuresti
- ^
?Moartea lui Vasile PARVAN”
. Accesat in
.
- ^
Emil Condurachi, L'archeologie roumaine au XX" siecle, Editura Academiei R.S.R., Bucure?ti, 1963; Un grand archeologue et historien roumain de l'antiquite: Vasile Parvan (1882-1927), in ?Revue Roumaine d'Histoire", nr. 2/1965, p. 183-205
- ^
?Acta Archaeologica”, nr 1, aprilie, 2003
- ^
Sanziana Ionescu.
?Straniul ordin dat de Vasile Parvan in ajunul mor?ii sale. P?rintele arheologiei romane?ti este cel care a descoperit cel mai vechi ora? din ?ara noastr? - Histria”
. Accesat in
.
- ^
George Demetru Pan.
?Vasile Parvan - simbol al romanismului creator”
(PDF)
. Accesat in
.
- ^
Ernest Bernea.
?Firide Literare, Colectia "Luceafarul", Bucuresti, 1944”
. Accesat in
.
- ^
Parvan, Vasile (
).
Parentalia. Pentru pomenirea imp?ratului Traian. Extras din analele Academiei Romane, seria II, tomul XLI, Bucuresti, Librariile Cartea Romaneasca si Pavel Suru, pp. 241-265
.
- ^
Gheorghe Bogdan.
?Vasile Parvan (1882-1927). O reamintire ?i un indemn”
. Accesat in
.
- ^
?Accademia di Romania”
. Accesat in
.
- ^
Profesor Nicolae Iorga in ?Neamul Romanesc”, 28/06/2027
- ^
Iorga, Nicolae.
Oameni care au fost
. Boblioteca pentru toti.
- ^
?Vasile Parvan evocat de G. C?linescu”
. Accesat in
.
- ^
St?nescu, Nichita (
).
11 elegii
. Tineretului, Bucuresti.