R?zboiul Ruso-Polonez din 1654?1667
|
---|
Parte din
R?zboiul ruso-polonez
|
---|
Ac?iunile militare ale r?zboiului polono-rus 1654?1667
|
Informa?ii generale
|
---|
|
Beligeran?i
|
---|
?aratul Rusiei
Hetmanatul C?z?cesc
| Uniunea statal? polono-lituanian?
Hanatul Crimeii
Hetmanatul C?z?cesc
|
Conduc?tori
|
---|
Aleksei Trube?koi
,
Bogdan Hmelni?ki
,
Iuri Hmelni?ki
,
Vasili ?eremetev
,
Vasili Buturlin
,
Ivan Hovanski
,
Iuri Dolgorukov
,
Iakov Cerkasski
| Ioan Cazimir al II-lea Vasa
,
Stefan Czarniecki
,
Wincenty Gosiewski
,
Stanisław Lanckoro?ski
,
Jerzy Sebastian Lubomirski
,
Michał Kazimierz Pac
,
Aleksander Hilary Połubi?ski
,
Stanisław Rewera Potocki
,
Janusz Radziwiłł
,
Paweł Jan Sapieha
,
Ivan Vihovski
,
Pavlo Teteria
,
Petro Doro?enko
|
|
|
Modific?
date
/
text
|
R?zboiul Ruso-Polonez din 1654?1667
, numit ?i
R?zboiul de Treisprezece Ani
,
[1]
Primul R?zboi al Nordului
,
[1]
R?zboiul pentru Ucraina
ori
Potopul Rusesc
(in
polonez?
Potop rosyjski
, in
rus?
Российский потоп, in
lituanian?
Rus? tvanas
), a fost unul dintre cele mai mari conflicte dintre
?aratul Rusiei
?i
Uniunea statal? polono-lituanian?
. Intre 1655 ?i 1660, polono-lituanienii au trebuit s? lupte impotriva
invaziei suedeze
, perioad? cunoscut? de asemenea ca
?Potopul”
ori
Potopul Suedez
. din aceast? cauz?, acest conflict este uneori numit
Potopul Ruso-Suedez
(
polonez?
Potop szwedzko-rosyjski
).
[2]
Statul polono-lituanian a suferit in fazele de inceput mai multe infrangeri, dar ?i-a revenit mai apoi ?i a ca?tigat o serie de victorii decisive. Cu toate acestea, starea precar? a economiei nu a permis finan?area unui conflict de lung? durat?. In condi?iile crizei interne ?i a r?zboiului civil, polono-lituanienii au fost obliga?i s? semneze un armisti?iu. R?zboiul s-a incheiat in favoarea ?aratului Rusiei, care a ob?inut importante ca?tiguri teritoriale, victoria sa marcand inceputul ascensiunii Rusiei ca
mare putere
in
Europa R?s?ritean?
.
Conflictul a fost declan?at de r?scoala
cazacilor zaporojeni
? cunoscut? ca
R?scoala lui Hmelni?ki
- impotriva
Uniunii polono-lituaniene
. Liderul cazacilor,
Bogdan Hmelni?ki
, s-a bazat pe sprijinul extern al ?arului
Alexei I al Rusiei
, c?ruia i-a promis in schimb supunerea cazacilor.
Zemski Soborul
din 1651 era precaut s? accepte intrarea cazacilor in
sfera de influen??
a Moscovei ?i, implicit, intrarea in r?zboi impotriva Polono-Lituaniei, iar ?arul a a?teptat pan? in 1653, cand noua adunare popular? (Soborul) a aprobat instituirea protectoratului asupra
Ucrainei
. Dup? ce cazacii au ratificat in?elegerea cu ?aratul Rusiei in timpul dezbaterilor
Radei de la Pereiaslav
, r?zboiul ruso-polonez a devenit inevitabil.
In iulie 1654, o armat? rus? de 41.000 de oameni, (aflat? sub comanda oficial? a ?arului, dar condus? in fapt de
cneazilor
Iakov Cerkasski, Nikita Odevski ?i Ivan Hovanski) au ocupat fortifica?iile de frontier? de la
Belii
?i
Dorogobuj
?i au asediat
Smolenskul
.
Pozi?iile ru?ilor din jurul Smoleskului erau amenin?ate atata vreme cat
marele hatman lituanian
, prin?ul
Janusz Radziwiłł
, care comanda o garnizoan? de 10.000 de oameni, se afla la
Or?a
, cam la 130 km mai la vest.
[3]
Cerkasski a preluat ini?iativa ?i a atacat Or?a, iar cneazul Iuri Bariatinski l-a atacat pe Radziwill la
?klov
. B?t?lia a avut loc in timpul unei
eclipsei de soare din 12 august
, acesta fiind motivul pentru care ambele tabere au pretins c? au ob?inut victoria.
[3]
Radziwill s-a retras, iar dou?sprezece zile mai tarziu a fost invins in
b?t?lia de le ?epelevici
. Dup? un asediu de trei luni, Smolenskul, care mai fusese atacat in 1632?1634, a fost cucerit de ru?i 23 septembrie.
In acest timp, cneazul
Alexei Trube?koi
a condus flancul sudic al armatei ruse de la
Breansk
in Ucraina. Teritoriul dintre
Nipru
?i
Berezina
a fost str?b?tut rapid. Ru?ii au cucerit
Mstislavl
?i
Roslavl
, iar alia?ii lor
ucraineni
au cucerit
Gomel
. Pe flancul nordic, V.B. ?eremetev a inceput atacul din
Pskov
?i a cucerit ora?ele
Nevel
(1 iulie),
Polo?k
(17 iulie) ?i
Vitebsk
(17 noiembrie).
Dup? aceasta, in decembrie, trupele ?arului au n?v?lit in
Livonia polonez?
?i ?i-au consolidat ferm pozi?iile in
Ludza
?i
R?zekne
. Simultan, for?ele combinate ale lui Hmelni?ki ?i ale generalului rus Buturlin au invadat
Volinia
. In ciuda multor dezacorduri dintre comandan?i, ace?tia au cucerit pan? la sfar?itul anului
Ostroh
?i
Rivne
.
In iarna ?i prim?vara anului 1655, prin?ul Radziwill a lansat o contraofensiv? in
Belarus
?i a recucerit
Or?a
?i asediat
Moghil?ul
. Asediul s-a prelungit pentru o perioad? de trei luni, dar garnizoana a rezistat. In ianuarie, ?eremetev ?i Hmelni?ki au fost infran?i in
b?t?lia de la Ohmativ
. O a doua armat? polonez?, aliat? cu
t?tarii
, a zdrobit un contingent ruso-ucrainean la
Ja?kiv
.
Aceste victorii l-au alarmat pe ?ar, care a p?r?sit Moscova ca s? organizeze o ofensiv? de amploare. Armata lituanian? nu a rezistat atacului ?i a cedat
Minskul
for?elor
cazacilor
lui Cercasski pe 3 iulie.
Vilniusul
, capitala
Marelui Ducat al Lituaniei
, a fost cucerit de ru?i pe 31 iulie. Aceste succese au fost urmat de cucerirea ora?elor
Kaunas
?i
Hrodno
in august.
In alt? parte a frontului, cnezul Volkinski a navigat din
Kiev
pe
Nipru
in amonte ?i pe
Pripiat
in urm?rirea lituanienilor. In timpul ac?iunii, el a cucerit
Pinskul
. In timp ce unit??ile lui Trube?koi au cucerit
Slonimul
?i
Kletskul
, ?eremetev a reu?it s? ocupe ora?ul
Velij
pe 17 iunie. In timp ce garnizoana lituanian? rezista asediului cazacilor a fort?re?ei de la Starii Bihov , Hmelni?ki ?i Buturlin au invadat
Gali?ia
. Cei doi au atacat ora?ul polonez
Liov
in septembrie ?i au cucerit
Lublinul
dup? ce l-au infrant pe voievodul
Pawel Jan Sapieha
lang?
Brest
.
Armisti?iul ?i campania impotriva lui Vihovski
[
modificare
|
modificare surs?
]
Inaintarea ru?ilor in statul polono-lituanian l-a incurajat pe
regele suedez Karl X Gustav
s? invadeze Polonia
.
Afanasi Ordin-Na?ciokin
a deschis negocierile cu polonezii ?i a semnat un armisti?iu pe 2 noiembrie ?
Armisti?iul de la Vilna
. Dup? aceasta, for?ele ruse au intrat in Livonia suedez? ?i au asediat
Riga
. Hmelni?ki l-a avertizat pe ?ar cu privire lipsa de scrupule a polonezilor, dar a acceptat acest armisti?iu cu titlu provizoriu.
[4]
Ivan Vihovski
, noul hatman ales in 1657 dup? moartea lui Hmelni?ki,
s-a aliat cu polonezii
in septembrie 1658, care au acceptat crearea Marelui Ducat al
Ruteniei
. In ciuda acestui succes, cazacii au fost cople?it de declan?area
unui r?zboi civil
izbucnit intre sus?in?torii acestui tratat cu polonezii, care acorda numeroase privilegii cazacilor, ?i cei al noului
Tratat de la Pereiaslav
semnat de
Iuri Hmelni?ki
cu Rusia din 1659, care limita puternic autonomia ucrainenilor.
Rusia a semnat cu Suedia un tratat avantajos
la Valiersar
, ceea ce i-a permis ?arului s? reia ostilit??ile impotriva polonezilor in octombrie 1658. In timpul
B?t?liei de la Verkiai
, comandantul lituanian
Wincenty Korwin Gosiewski
a fost luat prizonier. El avea s? fie eliberat dup? patru ani.
In nord, incercarea lui Sapieha de asediere a Vilniului a fost respins? de cneazul Iuri Dolgorukov pe 11 octombrie.
In sud, hatmanul Vihovski nu a reu?it s? cucereasc? Kievul ap?rat de ?eremetev. Cu toate acestea, Vihovski a reu?it in iulie 1659 impreun? cu alia?ii s?i t?tari s? produc?
o infrangere grea armatei lui Trube?koi
?i s? asedieze ora?ul
Konotop
.
Situa?ia ru?ilor amenin?a?i de ac?iunile sus?in?torilor ucraineni ai polonezilor a fost u?urat? dup? ce Vihovski a pierdut ajutorul
Hanatului Crimeii
datorit? ac?iunilor
atamanului
Ivan Sirko
, care mai apoi a atacat ?i
Ciihirin
.
In
Sieveria
a izbucnit o r?scoal?, in timpul c?reia au fost atacate garnizoanele poloneze pe care le amplasase in zon? Vihovski. In timpul luptelor a fost ucis nobilul ucrainean
Iuri Nemirici
, care este considerat autorul versiunii originale a Tratatului de la Hadeaci. Sirko ?i atamanul
Mihailo Hanenko
au condus r?scoal? care a cuprins intreaga Ucraina.
Cazacii
r?scula?i i-au cerut lui Vihovski s? renun?e la titlul de hatman ?i l-au propus pentru aceast? func?ie pe fiul lui Hmelni?ki,
Iurii
. Cele dou? fac?iuni ale cazacilor s-au preg?tit de lupt? pe campurile de lang? satul
Hermanivka
. Aici, Vihovski a fost p?r?sit de cazacii de sub comanda lui, care au dezertat ?i s-au al?turat unit??ilor lui Iuri Hmelni?ki. Vihovski a r?mas numai cu trupele poloneze ?i cu cele de
mercenari
. A fost convocat? o adunare cu participarea ambelor tabere. In timpul acestei intalniri, alian?a cu Polonia-Lituania a fost respins? de majoritatea participan?ilor. In condi?iile in care argumentele tindeau s? fie inlocuite cu amenin??ri fizice, Vihovski a hot?rat s? p?r?seasc? adunarea. Adunarea cazacilor l-a ales pe Hmelni?ki in func?ia de hatman ?i i-a trimis lui Vihovski o cerere oficial? ca acesta din urm? s? predea insemnele puterii. Vihovski nu a avut alt? alternativ? ?i s-a conformat cererii cazacilor.
For?ele ruse infrante la
Konotop
au incercat s? negocieze o in?elegere de pace indiferent de condi?ii. In acest timp, schimbarea de conducere a
hetmanatului c?z?cesc
, a reflectat cre?terea influen?ei politicii externe a Rusiei in Ucraina ?i i-a oferit lui Trube?koi suficiente argumente pentru ca s?-l invite pe noul hatman, Hmelni?ki, s? renegocieze condi?iile unei p?ci.
Hmelni?ki a urmat sfatul b?tranilor (?star?ina”), care i-au cerut s? nu se gr?beasc?, ?i l-a trimis la negocieri pe
Petro Doro?enko
. Trube?koi a insistat ca la negocieri s? fie prezent nou hatman. La sosirea la Pereiaslav, Hmelni?ki a descoperit c? i-a fost organizat? o curs?, el fiind nevoit in cele din urm? s? semneze un nou tratat la
?Articolele de la Pereiaslav”
.
Cursul r?zboiului s-a schimbat in favoarea Uniunii statale polo-lituaniene in 1660. Regele
Ioan Cazimir al II-lea Vasa
, dup? ce a pus cap?t r?zboiului cu suedezii prin semnarea
tratatului de la Oliwa
, a putut acum s? i?i concentreze for?ele pe frontul de r?s?rit.
[1]
:186
Sapieha
?i
Czarniecki
l-au infrant pe Hovanski pe 27 iunie in
b?t?lia de la Polonka
.
[1]
:186
Dup? aceasta,
Potocki
?i
Lubomirski
l-au atacat pe V.B. ?eremetev la
Cudnow
?i l-au for?at s? capituleze pe 2 noiembrie, dup? ce il convinseser? pe Iuri Hmelni?ki s? se retrag? pe 17 octombrie.
[1]
:186
Aceast? serie de infrangeri l-a convins pe ?ar s? accepte semnarea
Tratatul de la Cardis
, evitand astfel izbucnirea unui nou r?zboi cu Suedia.
Spre sfar?itul anului 1663, regele polon-lituanian a traversat
Niprul
?i a invadat
jum?tatea vestic? a Ucrainei
. Cele mai multe ora?e s-au predat f?r? lupt?, dar
asediul Gluhivului
din ianuarie a fost un e?ec costisitor, iar campania sa din Ucraina s-a dovedit un fiasco dup? retragerea la
Novhorod-Siverskii
. For?ele lituaniene au reu?it in vara acelui an s? infrang? armata invadatoare a lui Hovanski in apropiere de
Vitebsk
, dar, in general, campaniile din 1664 au avut rezultate dezam?gitoare.
[1]
:187
Negocierile de pace s-au desf??urat cu greutate din 1664 pan? in ianuarie 1667, cand
izbucnirea r?zboiului civil
i-a for?at pe polonezii ?i lituanienii s? incheie
pacea de la Andrusovo
, prin care Uniunea statal? polono-lituanian? a cedat Rusiei fort?rea?a din Smolensk ?i
Ucraina apusean?
(inclusiv
Kievul
), in timp ce p?stra
Ucraina de la r?s?rit
de cursul
Niprului
.
[1]
:186
In afar? de modific?rile teritoriale ob?inute de Rusia dup? incheierea r?zboiului, acest conflict a declan?at modific?ri de prim? importan?? in domeniul militar. Dac? pan? la acest conflict armata rus? era inc? o ?armat? semipermanent?, mobilizat? periodic”, acest r?zboi a modificat acest lucru, ducand la crearea unei armate permanente, care au pus bazele succeselor militare din timpul lui
Petru cel Mare
?i al lui
Ecaterina cea Mare
.
[5]
Acest r?zboi, care s-a desf??urat in paralel cu
invazia suedez?
, a avut un impact major negativ asupra na?iunii poloneze. De?i Polonia a reu?it s? reca?tige o parte din teritoriile pierdute, pe termen lung r?zboiul a avut un efect impov?r?tor pentru Polonia, ?ara devenind mai sl?bit? ?i tot mai vulnerabila la atacurile Rusiei. Odat? ce a fost puternic sl?bit?, Polonia s-a indreptat c?tre
dezintegrarea teritorial?
, Rusia fiind una dintre principalii beneficiari ai dispari?iei acestui stat.
[6]
- ^
a
b
c
d
e
f
g
Frost, Robert I (
).
The Northern Wars. War, State and Society in Northeastern Europe 1558?1721
. Longman. p.
13
.
ISBN
978-0-582-06429-4
.
- ^
?Potop szwedzko-rosyjski, czyli III wojna połnocna”
.
PolskieRadio.pl
.
- ^
a
b
Kubala L. WOJNA MOSKIEWSKA. R. 1654?1655. SZKICE HISTORYCZNE, SER.III, WARSZAWA, 1910: Chapter VII, Bitwa pod Szkłowem i pod Szepielewiczami
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. disponibil ?i la
John III Sobieski (King of Poland) (
).
Ojczyste spominki w pismach do dziejow dawnej Polski: diaryusze, relacye, pami?tniki ... Tudzie? listy historyczne do panowania krolow Jana Kazimierza i Michała Korybuta, oraz listy Jana Sobieskiego
. J. Cypcer. pp. 114?115
. Accesat in
.
- ^
Грамоты из переписки царя Алексея Михайловича с Богданом Хмельницким в 1656 г.
- ^
Agoston, Gabor (
).
?Military Transformation in the Ottoman Empire and Russia, 1500-1800”
.
Kritika
.
12
(2): 284
. Accesat in
.
- ^
?557lec3&4Decline&PartitionsofPoland”
.
acienciala.faculty.ku.edu
.
- Malov, A. V. (
).
Russo-Polish War (1654?1667)
. Moscow: Exprint.
ISBN
5940381111
.