Jean, Mare Duce de Luxemburg
(
Jean Benoit Guillaume Robert Antoine Louis Marie Adolphe Marc d'Aviano
; n.
,
Colmer-Bierg
?(
d
)
,
Luxemburg
,
Luxemburg
? d.
,
Letzebuerg
,
Luxemburg
) a domnit in
Luxemburg
din 1964 pan? in 2000. Este tat?l actualului
Mare Duce
,
Henri
?i fiul
Charlottei, Mare Duces? de Luxemburg
?i al
Prin?ului Felix de Bourbon-Parma
. Printre na?ii s?i se num?r? ?i
Papa Benedict al XV-lea
, care i-a dat al doilea nume.
Jean s-a n?scut la Castelul Berg din Luxemburg, ca fiul cel mare al
Marii Ducese de Luxemburg, Charlotte
. Tat?l s?u a fost
Prin?ul Felix de Bourbon-Parma
. A urmat ?coala primar? din Luxemburg ?i liceul la Colegiul Ampleforth, o ?coal?-internat romano catolic? din Marea Britanie. Ajuns la maturitate la 5 ianuarie 1939, s-a recunoscut statutul lui de
mo?tenitor aparent
?i a primit titlul de "Mare Duce Ereditar".
La 10 mai 1940,
Germania
a invadat Luxemburgul ?i au inceput cei patru ani de ocupa?ie nazist?. Fiind avertiza?i de iminenta invazie, familia Marelui Ducat a plecat in noapte de dinainte. La inceput, ei au c?utat refugiu la
Paris
, inainte de a fugi din Fran?a cateva s?pt?mani mai tarziu. Jean plecat in
Canada
, unde a studiat Dreptul ?i ?tiin?e Politice la Universitatea Laval
[6]
din
Quebec
.
S-a al?turat armatei britanice ca voluntar in G?rzile irlandeze, in noiembrie 1942. Dup? ce a fost instruit ca ofi?er la Aldershot, Jean a devenit locotenent in martie 1943, inainte de a fi promovat la rangul de c?pitan in 1944. La ?ase zile dup? Ziua Z, la 11 iunie 1944, Prin?ul Jean a debarcat in Normandia, in apropiere de Bayeux ?i a luat parte la
B?t?lia de la Caen
?i eliberarea ora?ului
Bruxelles
. La 10 septembrie 1944, a luat parte la eliberarea Luxemburgului inainte de a pleca la Arnhem ?i de invazia din Germania.
Din 1951 pan? in 1961, Marele Duce Ereditar Jean a fost membru al Consiliului de Stat, lucru care i-a permis s? intre in via?a politic? a ??rii sale.
S-a c?s?torit la Luxemburg, la 9 aprilie 1953, cu
Josephine-Charlotte a Belgiei
(1927?2005), fiica regelui
Leopold al III-lea al Belgiei
. Jean ?i Charlotte au avut trei fii ?i dou? fiice:
- Prin?esa Marie-Astrid
(n. 17 februarie 1954). S-a c?s?torit cu Arhiduce Carl Christian Marcus d'Aviano a Austria (n. 1954).
- Marele Duce Henri I
(n. 16 aprilie 1955)
- Prin?ul Jean
(n. 15 mai 1957). S-a c?s?torit cu Helene Vestur (n. 1958) in 1987 ?i au avut copii. A renun?at la drepturile asupra succesiunii pentru el ?i descenden?ii lui, la 26 septembrie 1986. Copiii lui, ca ?i so?ia lui, au purtat titlul de
Conte(s?) de Nassau
pan? au primit titlul de
Prin?(es?) de Nassau
.
[7]
. Prin?ul Jean ?i Helene au divor?at. In 2009 el s-a c?s?torit cu Diane De Guerre.
- Prin?esa Margaretha
(n. 15 mai 1957). S-a c?s?torit cu Prin?ul Nikolaus de Liechtenstein (n. 1947), fiu al Prin?ului Franz Joseph al II-lea de Liechtenstein; au avut copii.
- Prin?ul Guillaume
(n. 1 mai 1963). S-a c?s?torit cu Sibilla Weiller (n. 1968), o str?nepoat? a regelui
Alfonso al XIII-lea al Spaniei
prin mama ei
Donna
Olimpia Torlonia, fiic? a Infantei Beatriz de Borbon; au avut copii. Copiii lui poart? titlul de
Prin?(es?) de Nassau
.
Marele Duce Jean a
abdicat
la 7 octombrie 2000 in favoarea fiului s?u,
Henri, Mare Duce de Luxemburg
.
- ^
a
b
c
d
Luxemburg (Jean)
,
Brockhaus Enzyklopadie
- ^
a
b
Jean Bernot Guillaume de Nassau, Grand-Duc de Luxembourg
, The Peerage
- ^
a
b
c
d
Joan I de Luxemburg
, Gran Enciclopedia Catalana
- ^
a
b
c
d
Jean
,
Munzinger Personen
- ^
a
b
Le Grand-Duc Jean est decede: le deuil national proclame
(in francez?),
, accesat in
- ^
Bernier Arcand, Philippe (
),
?Les Bourbon-Parme dans les institutions d'enseignement du Quebec”
,
Histoire Quebec
(in francez?),
28
(1), pp. 24?28,
ISSN
1201-4710
, accesat in
- ^
www.legilux.public
Arhivat
in
, la
Wayback Machine
. accesat la 24 noiembrie 2004