Leopold al III-lea al Belgiei

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Leopold al III-lea
Rege al Belgiei

Regele Leopold al III-lea in 1934
Date personale
Nume la na?tere Leopold Philip Charles Albert Meinrad Hubertus Maria Michael
N?scut 3 noiembrie 1901
Bruxelles , Belgia
Decedat (81 de ani)
Woluwe-Saint-Lambert , Belgia
Inmormantat Koninklijke Crypte [*] [[ Koninklijke Crypte (burial place of the Belgian royal family)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesului complica?ii chirurgicale [*] Modificați la Wikidata
P?rin?i Albert I al Belgiei
Elisabeta de Bavaria
Fra?i ?i surori Prin?ul Carol
Marie-Jose a Belgiei Modificați la Wikidata
C?s?torit cu Astrid a Suediei
Lilian Baels
Copii Josephine-Charlotte, Mare Duces? de Luxembourg
Baudouin I al Belgiei
Albert al II-lea al Belgiei
Prin?ul Alexandru
Prin?esa Marie-Christine
Prin?esa Maria-Esmeralda
Cet??enie   Belgia [1] Modificați la Wikidata
Religie catolicism Modificați la Wikidata
Ocupa?ie monarh
entomolog [*]
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba francez? Modificați la Wikidata
Apartenen?? nobiliar?
Titluri Rege al belgienilor [*]
Duce de Brabant ( ? )
Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha [*] [[ Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha (articol-list? in cadrul unui proiect Wikimedia)|​]]
Duce al Saxoniei [*]
Familie nobiliar? Casa de Saxa-Coburg ?i Gotha
Domnie
Domnie 23 februarie 1934 ? 16 iulie 1951
Predecesor Albert I al Belgiei
Succesor Baudouin I
Semn?tur?

Leopold al III-lea (n. 3 noiembrie 1901 ? d. 25 septembrie 1983 ) a fost rege al Belgiei din 1934 pan? in 1951, cand a abdicat in favoarea fiului s?u, Baudouin I .

Primii ani ?i familia [ modificare | modificare surs? ]

Prin?ul Leopold

Prin?ul Mo?tenitor Leopold a luptat ca soldat in timpul Primului R?zboi Mondial impreun? cu Regimentul al 12-lea belgian, in timp ce inc? era un adolescent. Dup? r?zboi, in 1919, s-a inscris primul la Colegiul Eton din Marea Britanie , apoi la Seminarul Sf. Antonie din Santa Barbara , California. S-a c?s?torit cu Prin?esa Astrid a Suediei in cadrul unei ceremonii civile in Stockholm la 4 noiembrie 1926 , urmat? de o ceremonie religioas? la Bruxelles la 10 noiembrie.

In timpul c?s?toriei au avut 3 copii:

  • Josephine-Charlotte , prin?es? a Belgiei, n?scut? la Palatul Regal din Bruxelles la 11 octombrie 1927, Mare Duces? de Luxembourg . S-a c?s?torit la 9 aprilie 1953 cu Prin?ul Jean , mai tarziu Mare Duce de Luxembourg . A murit la Castelul Fischbach la 10 ianuarie 2005.
  • Baudouin , Duce de Brabant, Conte de Hainaut, Prin? al Belgiei, care a devenit al 5-lea rege al Belgiei sub numele Baudouin I; s-a n?scut la Stuyvenberg la 7 septembrie 1930 ?i a murit la Motril , Spania la 31 iulie 1993.
  • Albert al II-lea al Belgiei , Prin? de Liege, Prin? al Belgiei, n?scut la Stuyvenberg la 6 iunie 1934. A devenit al 6-lea rege al Belgiei sub numele Albert al II-lea.

La 29 august 1935, in timp ce regele ?i regina conduceau pe drumurile inguste din apropierea casei lor la Kussnacht am Rigi, Elve?ia, Leopold a pierdut controlul ma?inii ?i a c?zut in lacul celor Patru Cantoane omorand-o pe regina Astrid care era ins?rcinat? cu cel de-al patrulea copil al cuplului.

Leopold s-a c?s?torit cu Lilian Baels la 11 septembrie 1941 in secret, intr-o ceremonie religioas?, f?r? validitate sub legea belgian?. Ini?ial, au inten?ionat s? a?tepte pan? la sfar?itul r?zboiului pentru a se c?s?tori civil ins? noua Prin?es? de Rethy a r?mas ins?rcinat? cu primul lor copil. Ceremonia civil? a avut loc la 6 decembrie 1941 . Au avut trei copii:

  • Alexandru , Prin? al Belgiei, n?scut la Bruxelles la 18 iulie 1942. In 1991, s-a c?s?torit cu Lea Inga Dora Wohlman, o c?s?torie care a fost dezv?luit? ?apte ani mai tarziu. Ea a fost numit? prin?es? a Belgiei. Alexandru a murit la 20 noiembrie 2009.
  • Marie-Christine , Prin?es? a Belgiei, n?scut? la Bruxelles la 6 februarie 1951. Prima ei c?s?torie cu Paul Drucker in 1981, a durat 40 de zile (de?i ei nu au divor?at oficial pan? in 1985); s-a rec?s?torit cu Jean-Paul Gourges in 1989.
  • Maria-Esmeralda , Prin?es? a Belgiei, n?scut? la Bruxelles la 30 septembrie 1956, jurnalist?, numele profesional este Esmeralda de Rethy. S-a c?s?torit cu Salvador Moncada, farmacolog, in 1998. Impreun? au un fiu ?i o fiic?.

Exil ?i abdicare [ modificare | modificare surs? ]

In 1944, Heinrich Himmler a ordonat ca Leopold s? fie deportat in Germania. Prin?esa Liliane l-a urmat impreun? cu familia a doua zi, sub escorta SS. Nazi?tii au ?inut familia la Hirschstein in Saxonia din iunie 1944 pan? in martie 1945, apoi la Strobl, Austria .

Guvernul britanic ?i cel american erau ingrijorate de revenirea regelui. Leopold al III-lea a fost prizonier al germanilor. De?i in martie 1945 se ?tia de viitoarea capitulare a Germaniei, nimeni nu ?tia locul unde a fost dus Leopold in Germania. Charles W. Sawyer , ambasadorul SUA in Belgia, a avertizat guvernul s?u c? o intoarcere imediat? a regelui in Belgia ar "crea dificult??i serioase". "Exist? diferen?e profunde chiar ?i in familia regal? iar situa?ia este o dinamit? pentru Belgia ?i poate pentru Europa." [2] "Biroul Afacerilor Str?ine se teme c? minoritatea vorbitoare de limba francez? ar cere autonomie sau anexarea la Fran?a."

Leopold in 1963

Leopold ?i inso?itorii s?i au fost elibera?i de un grup de cavalerie a Statelor Unite la inceputul lunii mai 1945. Din cauza controverselor legate de comportamentul s?u in timpul r?zboiului, Leopold al III-lea, so?ia ?i copiii s?i nu s-au putut intoarce in Belgia ?i au petrecut urm?toarele ?ase zile in exil la Pregny-Chambesy in apropiere de Geneva, Elve?ia. Prin Legislatura din 1944 s-a stabilit o regen?? condus? de fratele lui Leopold, Prin?ul Carol .

In 1946, o comisie de anchet? l-a exonerat pe Leopold de tr?dare. Cu toate acestea, controversa legat? de loialitatea lui a continuat ?i in 1950 s-a ?inut un referendum despre viitorul lui. 57% din aleg?tori au votat in favoarea intoarcerii sale.

La intoarcerea sa in Belgia in 1950, Leopold s-a intalnit cu una dintre cele mai violente greve generale din istoria Belgiei . Trei protestatari au fost uci?i cand jandarmeria a deschis focul. ?ara era la un pas de r?zboi civil; steagurile belgiene au fost inlocuite cu steaguri valone. [3] La 1 august 1950 Leopold a decis s? abdice in favoarea fiului s?u in varst? de 20 de ani, Baudouin . Abdicarea a intrat in vigoare la 16 iulie 1951.

Leopold ?i so?ia sa au continuat s?-l sf?tuiasc? pe regele Baudouin pan? la c?s?toria regelui in 1960.

Dup? ce s-a retras, Leopold ?i-a urmat pasiunea sa pentru antropologie ?i entomologie ?i a c?l?torit in jurul lumii. A murit in 1983 la varsta de 81 de ani la Woluwe-Saint-Lambert

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ LIBRIS , , accesat in  
  2. ^ United States Department of State Records (USDSR), National Archives, 855.001 Leopold, Sawyer to Secretary of State Edward R. Stettinius, Mar. 29.1945.
  3. ^ Philippe Destatte, L'Identite wallonne , Institut Destree, Charleroi, 1997, p.235 ISBN 2-87035-000-7

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Commons
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Leopold al III-lea al Belgiei


Leopold al III-lea al Belgiei
Na?tere: 3 noiembrie 1901 Deces: 25 septembrie 1983
Titluri regale
Predecesor:
Albert I
Rege al Belgiei
1934?1951
Succesor:
Baudouin
Regalitatea belgian?
Vacant
Ultimul titlu de?inut de
Leopold
Duce de Brabant
1909?1934
Succesor:
Baudouin