Plata prinzipala

Da Wikipedia


Articul dl mens
Te Gherdeina dal n valgun lec , scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Wurm , ala fin di Pleistozen y dl Diluvium , dan ca. 12.000 ani. N valgun lec te Gherdeina ie artifiziei, doi te Selva y doi sun Mont de Seuc , per la majera pert fac per abine adum l'ega da fe neif. L majer numer di lec naturei ie sun Mastle . - Geura l articul

Lec de Gherdeina

Te Gherdeina dal n valgun lec , scialdi pitli, che ie per la majera pert naturei y restei do la ultima dlaciazion Wurm , ala fin di Pleistozen y dl Diluvium , dan ca. 12.000 ani. N valgun lec te Gherdeina ie artifiziei, doi te Selva y doi sun Mont de Seuc , per la majera pert fac per abine adum l'ega da fe neif. L majer numer di lec naturei ie sun Mastle .


Foto dl mens
Kliucevskaia Sopka
La Kliucevskaia Sopka ( rus : Ключевская Сопка ), nce tlama Kliucevskoi ( rus : Ключевской ), ie n crep te la Ruscia . L ie n vulcan y l crep plu aut sun la penijula de la Camciatca cun na auteza de 4 800 metri. L ie nce l vulcan atif plu aut de duta l' Eurasia y toca pra la Grupa Vulcanica de Kliucevskaia . - Geura l articul

Foto dl mens

La Kliucevskaia Sopka ( rus : Ключевская Сопка ), nce tlama Kliucevskoi ( rus : Ключевской ), ie n crep te la Ruscia . L ie n vulcan y l crep plu aut sun la penijula de la Camciatca cun na auteza de 4 800 metri. L ie nce l vulcan atif plu aut de duta l' Eurasia y toca pra la Grupa Vulcanica de Kliucevskaia .


Rest dl mond
London ie la capitela y majera zita dl Riam Uni y de l' Nghiltiera . La ie la terza majera zita de l’ Europa do Moscau y Istanbul . Tl 2021 ova la zita na populazion de 8 799 728 abitanc dedit de si cunfins. - Geura l articul

London

London ie la capitela y majera zita dl Riam Uni y de l' Nghiltiera . La ie la terza majera zita de l’ Europa do Moscau y Istanbul . Tl 2021 ova la zita na populazion de 8 799 728 abitanc dedit de si cunfins.



Articul en vidrina

Les Dolomites , a cheres che al ti vegn ince dit Creps slauris , e na morona de creps dles Alpes orientales talianes , a sud dla morona priniziala dles Alpes che tol ite n raiun danter les regiuns Trentin-Sudtirol , Venet y Friul-Unieja-Giulia o plu avisa les provinzies de Balsan , Trent , Belum , Udin , Pordenone , Vicenza y Verona cun na picera pert ince te l’ Austria (les Dolomites de Lienz). Le crep plu alt dles Dolomites e la Marmoleda (3342 m), le su dlacia de dot le raiun y gran scenar dla Proma Gran Vera [1] . ..." Dolomites "

Imaja en vidrina

Articul por Ladin Val Badia

{{Badiot}}
Articul per Ladin Gherdeina

{{Gherdeina}}
Articul por Ladin Fascian

{{Fascian}}
Articul por Ladin Fodom

{{Fodom}}
Articul por Ladin Anpezan

{{Anpezan}}
Articul por Ladin Dolomitan

{{Dolomitan}}

Cie possi pa fe?

N valguna regules per scrijer sun la Wikipedia Ladina:

1.Chesta ie na lerch per duc, respeteiela! Nia l adurve per fe retlam o polemiches.

2.Wikipedia ie neutrala y ne muessa nia repurte minonghes subietives.

3.Indicheia ti articuli che te scrijes la funtanes scrites che revardea i contenuc.

4.Sce ne te ses nia da ula scumence, celeti ala ujes fundamenteles .

5.Sce l ie mesun, jonteti pro suinsom al articul che te scrijes l idiom ladin che te adroves cun l Template che ie da abine tla tabela "Variantes locales dl ladin"

N proverb ladin

“Do San Berto n’a le temp plu degun famei”


Wikipedia y su proiec te deplu lingac:
Meta-Wiki, coordinamënt di proiec WikimediaWikiSpecies, catalogh dles sortes viëntesMediaWiki, le software di proiec WikimediaWikiversità, ressurses y ativités didatichesWikizionarWikinotiziesWikisource, documentaziun y bilbioteca publicaWikimedia Commons, ressurses multimedialesWikipedia, l’enziclopedia lëdiaWikimania, conferënza en cunt di proiec de WikimediaIncubator,proiec che pëia iaWikiquote, na racoiüda de zitaziunsWikibooks, ƚa biblioteca lëdiaWikidataWikivoyageWikimedia Foundation, organisaziun che gestësc i proiec de Wikimedia
  1. Cultura Ladina, Lois Ellecosta, Intendenza Ladina, Balsan, 2007, pl. 14