U
4 di ghjugnu
he u 155esimu ghjornu (u 156esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santa
Cluttilda
.
Cluttilda
era nata in Lione versu l'annu 470. Era a figliola di u re di i Burgondi, una tribu germanica chi avvia occupatu a Burgogna e una parte di a Sguizzera.
Quandu u re more, a veduva e duie figliole partenu da Lione, chi ghjera a capitale, e si ritiranu in Ginevra. Una di e figliole si face sora. Clutilda, ella, he maritata cu Clodoveu (Clovis), u re di i Franchi. Era in l'annu 493.
Clodoveu era un assassinu e Cluttilda un pobbe impedillu di fa tumba nimichi, amichi e parenti. Avia quantunque ottenutu di fa battiza i so figlioli. U primu natu morse, e Clodoveu disse ch'ella era per via di u battezimu. U secondu risico di more e po guari, e Clodoveu si disse chi u battezimu e e prighere di a moglia ci eranu forse per qualcosa. L'annu dopu, in Tolbiaccu, era in traccia di perde contru a l'Alemani chi invadianu u paese. Grido: "Diu di Cluttilda, dami a vittoria, e mi facciu Cristianu!". Ebbe a vittoria e, qualchi settimana dopu, si facia battiza in Remi (l'attuale cita di Reims) cu tremila di i so suldati. Issu ghjornu, a Gallia franca diventava ufficialmente catolica.
Veduva, Cluttilda fu malavviata: una chi l'anu pigliatu a figliola e maritata per forza cu u re di i Visigoti di Spagna; e po, ha suffertu ancu di piu quandu i figlioli tumbavanu i nipoti per impedilli di regna. Allora, si ne he andata in Turone, l'attuale cita di Tours, dipartiumentu di l'Indre-et- Loire, e ha finitu a so vita accantu a a tomba di San Martinu. He morta a 75 anni, u 3 ghjugnu di l'annu 545.
Etimolugia: da u germ. "hlod" (gloria) e "hilde" (battaglia)<.
Nomi: Chlothilde, Clothilde, Clotilda, Clotilde, Cluttilda, Tilda, Tilde, Tilla.
Prutezzione: nutari.
[1]