U
14 d'aostu
he u 226esimu ghjornu (u 227esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santu
Massimilianu
.
Massimilianu
Kolbe era un franciscanu polaccu natu in u 1894. Era un sapiente in fisica, in filosufia, in teolugia e, soprattuttu, avia u geniu di l'urganisazione. Superiore di un cunventu accantu a Varsavia, ne avia fattu u piu grande cunventu di u mondu.
In issu cunventu, Massimilianu avia creatu, in u 1927, una casa d'edizione. In 39 ci travagliavanu 600 frati chi stampavanu un ghjurnale (10.000 esemplarii) e una rivista mensile (750.000 esemplarii). Avianu ancu un emettore radiu. U cunventu avia una strada ferrata cu una stazione e avianu da custrui un campu d'aviazione quand'ella schjatto a seconda guerra mundiale.
Arrestatu da l'Alemani, u patre Kolbe he statu mandatu a u campu d'Auschwitz. L'anu tombu u 14 agostu 1941. Si era sustituitu a unu di i so paisani cundannatu a morte, un omu maritatu e affigliulatu.
He statu canunizatu in u 1983.
Etimolugia: da u lat. "maximus" (u piu grande).
Casate: Massimi.
Nomi: Maksim, Maksima, Maksimiane, Maksis, Massima, Massimiana, Massimianu, Massimiliana, Massimiliano, Massimilianu, Massiminu, Massimu, Max, Maxia, Maxie, Maxim, Maxima, Maxime, Maximiano, Maximianus, Maximilian, Maximiliana, Maximiliano, Maximilianus, Maximilien, Maximilienne, Maximille, Maximin, Maximino, Maximo, Maximus, Miksa.
[1]