30 d'aostu

A prupositu di Wikipedia
Aostu
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31

U 30 d'aostu he u 242esimu ghjornu (u 243esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.

Evenimenti [ mudifica | edita a fonte ]

Nascite [ mudifica | edita a fonte ]

Morte [ mudifica | edita a fonte ]

Celebrazione [ mudifica | edita a fonte ]

Feste [ mudifica | edita a fonte ]

I Santi [ mudifica | edita a fonte ]

Santu Fiacra .

Fiacra era un frate irlandese di u settesimu seculu chi si ne era venutu in Francia. He mortu versu l'annu 670, in un paese di l'attuale dipartimentu di a Seine-et-Marne, chjamatu, da tandu: Saint-Fiacre-en-Brie.

Campava cum'e un rimitu a l'orlu di una furesta e, cum'ellu avia a riputazione di fa i miraculi, ricevia assai visite. Avia ancu fattu un picculu uspiziu per quelli chi un pudianu riparte u ghjornu stessu.

Dopu a a so morte, Fiacra he diventatu subitu un santu pupulare in Francia, in a Renania, e in i Paesi Bassi. Avia a riputazione di guari e meroiche e, da ogni locu, venianu pelegrini a calassi una stonda nantu a a petra duv'ella avia pusatu, cu a speranza di ave un sullevu.

Luigi XIII, re di Francia, purtava sempre una midaglia di San Fiacra e, in u 1637, a moglia, Anna l'Austriacca, pregava u santu di dalli un figliolu maschju. L'annu dopu nascia u futuru Luigi XIV.

Prutezzione: A legenda conta chi Fiacra piantava legumi pe i so poveri e fiori pe a so chjesa. Cu a so vanga, in un ghjornu, smachjava, dicceppava, scassava stese imense. E' cusi he diventatu u santu patrone di l'ortulani, i giardinari e i fiuristi.

Tecnica: Nanzu, in Parigi, i nobili si dispiazzavanu in purtantina, issu carrione cu duie stanghe purtatu da dui omi. Un certu Sauvage ebbe l'idea di sustituilli piccule carrozze tirate da un cavallu. Isse carozze piglionu u nome di "fiacre" per via chi e prime partianu da e rimesse di l'osteria Saint-Fiacre. Era in u 1640. Per guidalle, ci era un vitturinu inalpellatu, in flacchina e in cappelu a decalitru. [1]

In Corsica [ mudifica | edita a fonte ]

Ligami [ mudifica | edita a fonte ]


I mesi di l'annu
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre