Ruggeru II di Sicilia

Artìculu n vitrina
Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Ruggeru II di Sicilia ( Liber ad honorem Augusti , Petrus de Ebulo , 1196)
Lu stemma da famigghia Autavilla

Ruggeru II ( 22 di dicemmiru 1095 - 26 di frivaru , 1154 ), figghiu e succissuri di Ruggeru I di Sicilia da casa rignanti da famigghia Autavilla accuminzau a rignari nto 1112 . E lu so vantu grannissimu d'aviri unificatu ntr'un regnu sanu tutti li cunquisti Nurmanni e d'aviri prisintatu a stu populu un cuvernu scientificu, pirsunalizzatu e cintralizzatu.

Acchianata o putiri nta l'Italia miridiunali [ cancia | cancia la surgenti ]

Quannu Gugliermu, duca di Pugghia , niputi di Rubertu lu Guiscardu , muriu senza figghi nto giugnu du 1127 , Ruggeru riclamau tutti li pussidimenti Autavilla e lu duminiu di Capua . Addamentri l'unioni di Sicilia e Pugghia era cuntrariata du Papa Onoriu II e di Signuri lucali stissi.

Ruggeru II nti nu musaicu a chiesa da Marturana a Palermu .

A Capua (dicemmiru 1127 ), lu Papa pridicava na "santa cruciata" contra Ruggeru, mittennu Rubertu II di Capua e Rainulfu III d'Alifi (cugnatu di Ruggeru) contra d'iddu. Nun di menu sta culliganza falliu, e nta l'austu du 1128 Onoriu a Beniventu numinau Ruggeru Duca di Pugghia. La risistenza di baruni fu sustinuta di Napuli , Bari , Salernu ed autri citati chi avianu l'obbiettivu di libbirtati civichi.

A sittemmiru du 1129 Ruggeru fu pubbricamenti ricanusciutu comu duca di Napuli, Bari, Capua e l'autri. Iddu accuminzau subbutu subbutu a custrinciri l'ordini nte pussessi Autavilla, unni lu putiri du duca era lu cchiu debbuli.

P'aggiuntari nzemmula tutti sti stati, lu titulu riali paria essinziali e la morti di Onoriu nto frivaru du 1130 , sequita di na duppia nomina ( Papa e Antipapa ) c'abbinni nto mumentu dicisivu. Nna l'elizzioni du novu Puntificu sbuttau na sipirazzioni tra Papa Nnuccenzu II , elettu cu sustegnu di Frangipani e Papa Anacletu II sustinutu di Pierliuni . Nta cunfusioni chi cci siquiu Nnuccenzu, fu custrinciutu a rifuggiarisi in Francia , arristau a Roma mmeci Anacletu II chi ntantu avia bisognu di maggiuri appruvazzioni. Ruggeru lu cci desi e lu prezzu fu la curuna: lu 27 di sittemmiru du 1130 na Bulla d'Anacletu fici Ruggeru Re di Sicilia . La ncurunazzioni abbinni 'n Palermu lu 25 di dicemmiru du 1130 .

Pi cunsiquenza Ruggeru cummuttau pi deci anni contra Bernardu di Chiaravalli , campiuni di Nnuccenzu contra Anacletu e lu so "Re menzu pavanu". Cu iddi si junceru Luiggi VI di Francia , Arricu I di Ngriterra e lu Mpiraturi Lutariu II, Imperaturi Rumanu Sacru . Nto frattempu lu Sud Italia s'arribbillaru. Li ribbelli batteru lu Re a Nocira lu 24 di giugnettu du 1132 . Ma nto giugnettu du 1134 lu so asercitu custrinciu Rainulfu, Sergiu IV di Napoli e l'autri ribbelli, a rassignarisi, mentri Rubertu fu espulsu di Capua. Cuntempuraniamenti l'aspittatu attaccu di Lutariu contra Ruggeru avia guadagnatu lu sustegnu di Pisa , Genuva e du Mperu Bizantinu , ognunu lu quali si scantau di l'aumintanti putenza du regnu Nurmannu .

Nto frivaru du 1137 Lutariu accuminzau a spustarisi versu lu Sud e fu junciutu di Rainulfo e di ribbelli. A giugnu Bari vinni circunnata di surdati. A San Sevirinu , doppu na campagna vitturiosa, iddu e lu Papa numinaru nzemmula a Rainulfu duca di Pugghia (austu 1137 ), e poi lu Mpiraturi riturnau in Girmania . Ruggeru, libbirati du piriculu, ripigghiau tirrenu, fici saccu a Capua e custrinciu Sergiu IV ad accittarilu comu Signuri di Napuli . A Rignanu Garganicu Rainulfu di novu scunfissi lu Re, ma nta l'aprili du 1139 muriu e Ruggeru suttamisi l'urtimi ribbelli.

La balata di Ruggeru II o Duomu di Palermu .

Doppu la morti d'Anacletu (jinnaru 1138 ) Ruggeri vosi aviri la cunferma du titulu di Nnuccenzu. Lu Papa, doppu di aviri scumunicatu Ruggeru ( 8 di giugnettu ), attaccau lu regno cun asercitu grannissimu, si capita ntra n'astuta mbuscata a Gallucciu ( 22 di giugnettu du 1139 ). Doppu la vitturia du Re, lu Papa lu nvestiu du titulu di Re di Sicilia , du ducatu di Pugghia e du principatu di Capua (Rex Siciliae ducatus Apuliae et principatus Capuae) . Li frunteri du Regnu foru a fini cunfirmati cu na armistizzia cu Papa nta l'uttuviru 1144 . Sti terri custitueru pi succissivi setti seculi un regnu unitariu; Ruggeru addivintau unu di cchiu putenti Re d' Europa . A Palermu Ruggeru attirau ntornu a iddu li megghiu omini d'ogni razza, comu lu celibbri geografu Arabbu Al Idrisi (o Edrisi) e lu storicu Nilus Doxopatrius . Lu Re arricugghiu tutti li struiti e dotti e mantiniu nto regnu na cumpreta tulliranza pi tutti li credi , razzi e lingui . Iddu fu sirvutu d'omini d'ogni naziunalita comu lu ngrisi Thomas Brun nta Curia, lu rinnigatu mussulmanu Christodulus nta flotta, e Giorgiu di Antiochia chi nto 1132 fu fattu amiratus amiratorum (di fattu lu primu Visir ).

Cu Ruggeru la Sicilia riturnau a essiri la putenza duminanti du Meditirraneu . Na putenti flotta vinni custruita sutta diversi ammiragghi , o "emiri" ntra li quali lu principali fu Giorgiu d'Antiochia, na vota o sirvizziu du principi mussulmanu di El Mehdia . Fici sparti na seria di cunquisti longu la costa africana ( 1135 - 1153 ) chi jeru di Tripuli a Capu Bonu .

La Sicunna Santa Cruciata ( 1147 - 48 ) offriu a Ruggeru l'oppurtunitati di ripigghiari li prucetti di Rubertu lu Guiscardu contra o Mperu Bizantinu . Giorgiu fu mannatu a Corintu a fini du 1147 e cci spidiu un asercitu chi cci fici saccu a Tebi . Nto giugnu 1149 l'ammiragghiu cumparisci davanti a Costantinopuli e sfidau lu Mpiraturi bizantinu cu frecci addumati contra li finestri du palazzu. Ntantu l'attaccu o Mperu nun appi risurtati di longa durata. Lu Re muriu 'n Palermu lu 26 di frivaru du 1154 , e lu so succissuri fu lu quartu di figghi Gugghiermu .

Vuci currilati [ cancia | cancia la surgenti ]


Pricidutu di:
Simuni di Sicilia comu cunti di Sicilia
Cunti di Sicilia e poi Re di Sicilia Succidutu di:
Gugghiermu I di Sicilia
Purtali di la Calabbria  ? Jiti a l'articuli di Wikipedia supra la Calabbria.
Mappa storica Storia da Sicilia Tempi di Selinunti
pristoria | ebbica finicia | ebbica greca | ebbica rumana | ebbica vannala | ebbica gotica | ebbica bizzantina | ebbica arabba | ebbica nurmanna | ebbica sveva
ebbica angiuina | ebbica aragunisa | ebbica spagnola | ebbica piemuntisa | ebbica burbonica | ebbica cuntimpurania


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista e na vuci nzirita nni l'articulu n vitrina , zoe una di megghiu vuci criati da cumunita .
Fu arricanusciuta lu 2005

S'hai traduciutu n'articulu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di farila canusciri picchi e cumpreta n tuttu, signalila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi migghiuranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu          Talia tutti l'articuli n vitrina