Revolu?ia German?
, (cunoscut? ?i ca
Revolu?ia din Noiembrie
), este denumirea generic? a unei serii de evenimente care s-au petrecut in
1918
-
1919
, culminand cu r?sturnarea
Kaiserului
?i instaurarea
republicii
democratice
. La fel ca ?i in cazul
Rusiei
, revolu?ia nu a fost condus? de un partid politic, iar consiliile muncitorilor ?i solda?ilor, similare cu
sovietele
ruse?ti, au pus mana pe putere in toat? ?ara. Evenimentele din acea perioad? continu? s? polarizeze chiar ?i in zilele noastre
Stanga
, unul dintre motive fiind utilizarea de c?tre guvernul social-democrat a unit??ilor paramilitare
Freikorps
ale
Dreptei
impotriva rebeliunii
spartachiste
de
extrema stang?
.
Ca ?i
Revolu?ia Rus?
,
Revolu?ia German?
a ap?rut ca o consecin?? a situa?iei dezastruoase a ??rii de la sfar?itul
primului r?zboi mondial
. Infrangerea armatei de sub comanda suprem? a lui
Erich Ludendorff
a declan?at o criz? politic?. Puterea a fost preluat? de
liberalul
Max von Baden
. De?i cel mai important partid al muncitorilor,
Partidul Social-Democrat
(PSDG), participa la guvernare, acest lucru nu a putut impiedica rebeliunea.
Revolta a inceput in
Kiel
, pe
4 noiembrie
1918
, cand 40.000 de
marinari
?i
solda?i din infanteria marin?
au preluat puterea in port in urma dezv?luirii unor planuri ale Statului Major al Marinei de executare a unui atac impotriva
marinei britanice
, in condi?iile in care era evident c? r?zboiul era pierdut. Incepand cu 8 noiembrie,
Sfaturile (Sovietele) Muncitorilor ?i Solda?ilor
au cucerit puterea in cea mai mare parte a Germaniei de vest, ceea ce a dus la formarea a?a numitei
Raterepublik
(
Republica Sfaturilor (Sovietelor)
).
Kaiserul
a fost for?at s? abdice pe
9 noiembrie
, astfel sfar?indu-se
monarhia german?
. Partidul Social Democrat a fost propulsat la conducerea noii
republici
al?turi de aliatul mult mai radical,
Partidul Social Democrat Independent din Germania
(PSDIG).
Alian?a celor dou? partide s-a dezintegrat pan? la sfar?itul lunii decembrie 1918, cand PSDIG a p?r?sit guvernul in semn de protest fa?? de ceea ce ei considerau a fi compromisurile cu status quoul capitalist. Mai mult, o a doua mi?care revolu?ionar? condus? de comuni?tii din
Liga Spartachist?
a izbucnit in ianuarie
1919
. Pentru a ii contracara pe comuni?ti, liderul social-democrat
Friedrich Ebert
a ins?rcinat mili?iile na?ionaliste
Freikorps
s? in?bu?e revolu?ia. Cele mai faimoase victime ale opera?iunilor contrarevolu?ionare au fost liderii spartachi?ti
Karl Liebknecht
?i
Rosa Luxemburg
, care au fost asasina?i pe 15 ianuarie 1919. Pan? in mai 1919, stanga revolu?ionar? fusese infrant?.
Revolu?ia German?
a dus la instaurarea
Republicii de la Weimar
, o democra?ie parlamentar? care a fost zguduit? de instabilitate ?i polarizare, ?i care a fost lovit? de o serie de crize sociale, care au dus la dispari?ia ei in
1933
, cand
na?ional-sociali?tii
condu?i de
Adolf Hitler
au cucerit puterea.