Or??tie
Szaszvaros Broos
—   municipiu   —
Pia?a Catedralei din Or??tie
Stem?
Or??tie Or??tie (Romania) Localizarea ora?ului pe harta Romaniei
Coordonate: 45°51′N 23°12′E  ( {{PAGENAME}} )  /  45.850°N 23.200°E
?ar?	Romania
Jude?	Hunedoara
SIRUTA	87638
Atestare documentar?	1224
Re?edin??	Or??tie [*] ​
Componen??	Or??tie [*] ​
Guvernare
- Primar	Ovidiu-Lauren?iu B?lan [*] ​ [1] [2] ( PSD , 2012 )
Suprafa??
- Total	38,62  km²
Popula?ie (2021)
- Total	16.825 locuitori
-  Densitate	640 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod po?tal	335700 [3]
Localit??i infr??ite
-  Helmstedt	Germania
-  Rahat, Israel	Israel
-  Criuleni	Republica Moldova
-  Fenouillet, Haute-Garonne	Fran?a
-  Sliedrecht	??rile de Jos
-  Jerash	Iordania
Prezen?? online
site web oficial
Pozi?ia localit??ii Or??tie
Modific? date / text

Or??tie , mai demult Oro?teiu (in german? Broos , in maghiar? Szaszvaros , in traducere ?Ora?ul sa?ilor”, in latin? Saxopolis ) este un municipiu in jude?ul Hunedoara , Transilvania , Romania .

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Acest articol sau aceast? sec?iune are bibliografia incomplet? sau inexistent?. Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea sus?inerii bibliografice a afirma?iilor pe care le con?ine.

In perimetrul Or??tiei au fost descoperite urme ale culturii neolitice Vin?a-Turda? . Descoperiri intampl?toare au indicat existen?a unei civiliza?ii romane infloritoare.

Ora?ul este atestat documentar in Diploma andrean? din 1224 . Or??tia este men?ionat? in acest document drept cel mai vestic punct al P?mantului Cr?iesc , zona de colonizare a sa?ilor in Transilvania. Tot prin Diploma andrean? a fost reglementat faptul ca Or??tia s? fie re?edin?a Scaunului Or??tiei , cu localit??ile aferente.

Toponimul Waras (? ora? ”) dovede?te faptul c? la acea dat? a?ezarea se afla in plin proces de dezvoltare urban?. Ora?ul a inceput s? fie inconjurat cu ziduri de ap?rare. In secolul al XV-lea Or??tia a fost ars?, d?ramat? ?i jefuit? de patru ori de c?tre n?v?litorii turci. Ultimele cercet?ri arheologice din interiorul cet??ii atest? existen?a unei rotonde, al?turi de un donjon din piatr? construit pe o palisad? din secolele X-XI, distruse de t?tari la 1241. In registrul dijmelor papale din anii 1332-1337, Or??tia este inregistrat? cu 334 de fumuri (gospod?rii), fiind pu?in mai mare decat satul vecin Romos , care avea 255 gospod?rii. In anul 1334 Or??tia a fost men?ionat? cu statutul de ?civitas” (civitas Woras nominata).

Or??tia s-a ref?cut rapid dup? distrugerea t?tar? din 1241 . Conducerea ora?ului era asigurat? de un sfat ce se va numi mai tarziu magistratur?, care avea in fruntea sa un jude regal, amintit pentru prima dat? in anul 1367, in persoana unui oarecare Cristian.

In secolele XIV-XV Or??tia a oscilat intre statutul de ora? si cel de targ. Ea s-a dezvoltat ca centru politico-administrativ sc?unal , dar din pricina numeroaselor n?v?liri turce?ti, a r?zboaielor interne, molimelor, va dec?dea in starea de targ, cum este consemnat? la sfar?itul secolului al XV-lea. Se inregistreaz? acum abia 159 gospod?rii fa?? de 334, cate erau in anul 1334. In aceea?i perioad?, in func?ia de juzi regali ai Or??tiei vor fi numi?i mai mul?i membri ai familiei Olah, intre care ii amintim pe Ladislau, Matei, ?tefan ?i apoi Matei, fiul lui ?tefan.

Dup? imp?r?irea Ungariei ca urmare a infrangerii de la Mohacs , in epoca de inceput a Principatului Transilvania , a?ezarea de pe Mure? a trebuit s? fac? fa?? incartiruirilor de trupe imperiale ?i apoi luptelor confesionale dintre locuitorii ora?ului. Circa 100 de archebuzieri sa?i din Or??tie au participat in anul 1595 la oastea lui Sigismund Bathory , care a venit in sprijinul lui Mihai Viteazul , imediat dup? B?t?lia de la C?lug?reni . In toamna anului 1602 generalul Gheorghe Basta a incartiruit in ora? 400 de solda?i imperiali , care s-au dedat la numeroase jafuri ?i omoruri.

Instaurarea domina?iei habsburgice in Transilvania va insemna obliga?ii in plus pentru ora?ul de pe Mure?, privind incartiruirile, aprovizionarea cu alimente ?i furaje, contribu?ii in bani, asigurarea de atelaje pentru transport etc. In secolul al XVIII-lea, datorit? foametei, ruinei economice, a perpetuei mi?c?ri demografice, un alt flagel, ciuma, va lovi popula?ia ora?ului. In anul 1717-1718 molima va face ravagii in randul locuitorilor din ora? ?i din satele inconjur?toare. Ciuma reizbucne?te in anul 1738, inregistrandu-se 156 de mor?i ?i 67 de contamina?i.

Or??tia s-a remarcat de-a lungul secolelor prin statutul s?u de centru cultural. Inc? din anul 1582 se tip?rea aici Palia , prima traducere romaneasc? a celor 2 c?r?i de la inceput ale Vechiului Testament. In acela?i timp s-au dezvoltat institu?ii de inv???mant care atrag elevi ?i profesori din Transilvania ?i Banat. La sfar?itul secolului al XVI-lea ?i in cel urm?tor va func?iona aici o ?coal? reformat? al c?rei rector va fi, intre anii 1667-1669, Mihail Halici ^[4] , fiul unui nobil roman din Caransebe? , un umanist instruit la ?coli din Anglia ?i Olanda.

La inceputul secolului al XVIII-lea sunt consemnate ?i ?colile primare, ortodox? ?i greco-catolic?, ale romanilor. In urma deciziei sinodului de la Alba Iulia din 7 octombrie 1697, biserica romaneasc? din Transilvania s-a unit cu Biserica Romei (vezi Biserica Roman? Unit? cu Roma ). Dup? numeroase influen?e venite mai ales din partea mitropolitului sarb din Karlovitz , o parte a romanilor transilv?neni au decis s? abandoneze ascultarea canonic? fa?? de papa de la Roma ?i fa?? de episcopiul roman de la Blaj , primind pe preo?ii sarbi trimi?i de la Karlovitz. In ciuda disputelor ini?iale, cele dou? biserici au ajuns s? convie?uiasc? in pace, pan? la desfiin?area Bisericii Romane Unite de c?tre regimul comunist (1948). In momentele istorice deosebite pentru istoria romanilor, cele dou? biserici, ortodox? ?i greco-catolic?, au ac?ionat in folosul intereselor na?iunii.

In perioada revolu?iei de la 1848, Or??tia este incadrat? in planurile militare ale celor doi combatan?i, austrieci si maghiari. In apropierea ora?ului, in urma unei scurte b?t?lii, ungurii pierd 2 tunuri ?i 230 de combatan?i, mor?i ?i r?ni?i, ?i se retrag spre Simeria pentru a a?tepta noi int?riri. In timpul b?t?liei, generalul Jozef Bem a fost lovit de un glonte in mana dreapt?, fiindu-i sf?ramat degetul mijlociu.

Dup? incheierea revolu?iei, Or??tia va deveni sediul prefecturii militare cu acela?i nume. In aceast? perioad?, romanii nu de?ineau nici un post de conducere in cadrul magistraturii or??ene?ti, ceea ce l-a determinat pe protopopul greco-catolic Ioan Pop Ilie? s? inainteze, in octombrie 1851, o peti?ie de revendic?ri guvernatorului Transilvaniei, principele Karl Borromaus Schwarzenberg , cerand acordarea unor drepturi in favoarea romanilor. Abia la inceputul epocii liberale (1860), romanii pot avea acces la o serie de func?ii in cadrul administra?iei or??ene?ti. Nemultumi?i de num?rul mic de func?ii acordate, romanii cer comitelui Salmen ca dreg?toriile ora?ului ?i ale scaunului Or??tie s? se impart? propor?ional, 12 p?r?i la romani ?i o parte la sa?i.

Popula?ia Or??tiei manifest? solidaritate cu lupta fra?ilor lor de peste mun?i din timpul r?zboiului pentru independen?? din 1877-1878. Se organizeaz? strangerea de fonduri ?i ofrande materiale pentru sprijinirea armatei romane, un rol deosebit in aceast? ac?iune avand Ana Tincu. Tan?rul licean Emil Ciuceanu trece mun?ii pentru a se inrola voluntar, participand la b?t?liile Plevnei ?i Vidinului , in care se remarc? prin eroismul s?u, fiind decorat cu ordine militare.

Un rol deosebit in combaterea legilor de maghiarizare a inv???mantului ii revine avocatului Avram Tincu. Cu prilejul unei adun?ri de protest de la Deva , din 10 martie 1883 , el condamn? politica de dezna?ionalizare promovat? de guvernul maghiar, ceea ce ii va atrage condamnarea in urma unui proces. La randul s?u, avocatul or??tian Silviu Moldovan va participa ca ap?r?tor al lui Nicolae Roman, inculpat in procesul Memorandumului . Cei trei mari oameni politici ai Or??tiei, Ioan Mihu, Aurel Vlad ?i Ioan Mo?a vor juca un deosebit rol in cadrul mi?c?rii na?ionale romane?ti de la sfar?itul secolului al XIX-lea ?i inceputul secolului al XX-lea.

La Or??tie se va constitui grupul activist care va milita pentru schimbarea tacticii Partidului Na?ional Roman. Participand la alegerile parlamentare, Aurel Vlad , va p?trunde in parlament, in anul 1903 in urma victoriei asupra candidatului oficial al guvernului, la Dobra. Aurel Vlad va juca un rol deosebit in revolu?ia din toamna anului 1918, fiind ales pre?edintele Consiliului Na?ional Roman din Or??tie. In urma Marii Adun?ri Na?ionale de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918 , Aurel Vlad va fi ales membru in Consiliul Dirigent, repartizandu-i resortul finan?elor.

Perioada regimului dualist a insemnat transformarea Or??tiei intr-un centru al mi?c?rii na?ionale romane?ti. Aici s-au pus bazele b?ncii "Ardeleana", a numeroase asocia?ii culturale ?i economice ?i unui num?r important de ziare romane?ti care au jucat, la randul lor, un rol deosebit in mi?carea de emancipare na?ional?, cultural?, spiritual? ?i economic? a romanilor.

In anul 1919 autorit??ile romane au na?ionalizat Liceul Reformat ? Kocsard Kun ”, pe care l-au transformat in Liceul de Stat ?Aurel Vlaicu” . Instaurarea comunismului in Romania va insemna ?i pentru Or??tie lichidarea tuturor organiza?iilor culturale ?i economice, trecerea la produc?ia planificat? ?i cooperativizarea agriculturii. Se vor dezvolta intreprinderi precum "Chimica", "Vidra" ?i "Intreprinderea Mecanic? Or??tie", care vor atrage for?a de munc? din imprejurimi, dand noi dimensiuni demografice ora?ului.

In timpul regimului comunist M?n?stirea franciscan? din Or??tie a devenit loc de domiciliu for?at pentru unii clerici romano-catolici care n-au fost incarcera?i in penitenciare. Intre cei care au locuit cu domiciliu for?at la Or??tie s-a num?rat Alexandru Cisar , arhiepiscop romano-catolic de Bucure?ti.

Datorit? tradi?iilor sale istorice, importan?ei culturale ?i gradului de dezvoltare economic? ?i urban?, in anul 1995 , Or??tia a fost ridicat? la gradul de municipiu .

Demografie [ modificare | modificare surs? ]

Componen?a etnic? a municipiului Or??tie

      Romani (80,83%)

      Romi (5,19%)

      Maghiari (1,23%)

      Alte etnii (0,37%)

      Necunoscut? (12,37%)

Componen?a confesional? a municipiului Or??tie

      Ortodoc?i (76,93%)

      Penticostali (4,33%)

      Romano-catolici (1,19%)

      Greco-catolici (1,15%)

      Alte religii (3,16%)

      Necunoscut? (13,25%)

Conform recens?mantului efectuat in 2021 , popula?ia municipiului Or??tie se ridic? la 16.825 de locuitori, in sc?dere fa?? de recens?mantul anterior din 2011 , cand fuseser? inregistra?i 18.227 de locuitori. ^[5] Majoritatea locuitorilor sunt romani (80,83%), cu minorit??i de romi (5,19%) ?i maghiari (1,23%), iar pentru 12,37% nu se cunoa?te apartenen?a etnic?. ^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i (76,93%), cu minorit??i de penticostali (4,33%), romano-catolici (1,19%) ?i greco-catolici (1,15%), iar pentru 13,25% nu se cunoa?te apartenen?a confesional?. ^[7]

Or??tie - evolu?ia demografic?

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informa?ii se g?sesc la Phabricator ?i la wiki-ul MediaWiki .

Date: Recens?minte sau birourile de statistic? - grafic? realizat? de Wikipedia

Administra?ie ?i politic? [ modificare | modificare surs? ]

Municipiul Or??tie este administrat de un primar ?i un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Ovidiu-Lauren?iu B?lan [*] ​ , de la Partidul Social Democrat , este in func?ie din 2012 . Incepand cu alegerile locale din 2020 , consiliul local are urm?toarea componen?? pe partide politice: ^[8]

Primarii Or??tiei dup? 1989 [ modificare | modificare surs? ]

• 1990: Ioan Mircea Homorodean, de profesie inginer constructor ( numit de c?tre FSN )
• 1990-1992: Iosif Veniamin Blaga ( PD )
• 1992-1996: Ioan Mircea Homorodean ( Miscarea Ecologist? Roman? )
• 1996?2009: Iosif Veniamin Blaga ( PD )/( PD-L )
• 2009?2012: Alexandru Munteanu ( PD-L ) ^[9]
• 2012?prezent: Ovidiu Lauren?iu B?lan ( PSD ).

Personalit??i [ modificare | modificare surs? ]

• Kocsard Kun (1803-1895), pedagog ?i om de cultur? maghiar, director al Liceului Reformat din Or??tie;
• Albert Amlacher (1847-1939), scriitor de limb? german?, teolog protestant (luteran);
• Carl Henning (1860-1917), medic, directorul unei clinici din Viena;
• Cornel C?rpini?an (1904-1970), chirurg , membru titular al Academiei de ?tiin?e Medicale , fost primar al municipiului Oradea ;
• Ovidiu Homorodean (n. 1977), interpret de muzic? popular?;
• Ion I. Mo?a (1902-1937), politician ?i avocat roman, membru fondator al Legiunii Arhanghelul Mihail , cunoscut? ?i sub denumirea de Garda de Fier sau Mi?carea Legionar?;
• Mihai Iacob (1933-2009), regizor
• Nicolae Adam ^[10] (1938-2008), sculptor ;
• Eugenia Branga (1894-1982), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Petru Corpade (1870-1934), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Ioan Her?a (1869-1949), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Ioan L?z?roi (1860-1929), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• George Silion (1880-1965), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Adam Oltean (1882-1947), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Romulus Boca (1880-1957), avocat, primar Orastie 1919,deputat in Parlamentul Romaniei Mari-1919
• Ioan Rob (1882-1968), deputat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918;
• Alexandru Vlad (1877-1941), delegat in Marea Adunare Na?ional? de la Alba Iulia 1918.

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

• 
  Panoram? a municipiului Or??tie
• 
  Prim?ria municipiului Or??tie
• 
  Cetatea Or??tie . In incinta cet??ii se situeaz? ansamblul constituit din Biserica Reformat? ?i Biserica Evanghelic?
• 
  Biserica luteran? din cetate
• 
  Liceul ?Aurel Vlaicu”
• 
  Catedrala ortodox?
• 
  Statuia lui Burebista
• 
  M?n?stirea franciscan?
• 
  Monumentul dedicat lui Decebal de la intrarea in municipiul Or??tie
• 
  Bloc locativ din Or??tie cu un mozaic cu tem? istoric?
• 
  Sediul fostei B?nci Ardelene
• 
  Sediul fostei B?nci Ardelene (detaliu)
• 
  Gara Or??tie
• 
  Casa natal? a lui Kocsard Kun

Note [ modificare | modificare surs? ]

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]

• Biserici fortificate din Transilvania
• Stema Municipiului Or??tie

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Or??tie

• Dic?ionar de localit??i din Transilvania Arhivat in 18 iunie 2009 , la Wayback Machine .
• Istoria ora?ului Or??tie, personalit??i or??tiene
• Cetatea Or??tiei Arhivat in 7 octombrie 2007 , la Wayback Machine .
• Obiective turistice si istoria acestora Arhivat in 30 iunie 2012 , la Wayback Machine .
• Cetatea interzisa din inima Orastiei , 30 ianuarie 2007, Evenimentul zilei

v   ?   d   ?   m Localit??i care au apar?inut pan? in 1876 de ? Scaunul Or??tiei ”, unitate administrativ? component? a organismului de autoadministrare al sa?ilor transilv?neni, numit ? ?apte scaune ” ?i care a fost inglobat din 1486 in ? Universitatea S?seasc? ”. Balomiru de Camp • Beriu • C?st?u • Cugir • Or??tie • Pricaz • Romos • Romo?el • Sereca • Sibi?el/Sibi?elu Vechi • ?ibot • Turda? • Vaidei/Vaivodei • Vinerea Date preluate din Th.Nagler , ?A?ezarea sa?ilor in Transilvania” ? Bucure?ti, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.

v   ?   d   ?   m Subdiviziunile administrative ale jude?ului Hunedoara Re?edin?a Deva (61.123 loc.) Municipii Brad (14.495 loc.)   · Hunedoara (60.525 loc.)   · Lupeni (23.390 loc.)   · Or??tie (18.227 loc.)   · Petro?ani (37.160 loc.)   · Vulcan (24.160 loc.) Ora?e Aninoasa (4.360 loc.)   · C?lan (11.279 loc.)   · Ha?eg (9.685 loc.)   · Geoagiu (5.284 loc.)   · Petrila (22.692 loc.)   · Simeria (12.556 loc.)   · Uricani (8.972 loc.) Comune Baia de Cri?   · Bal?a   · B?ni?a   · Baru   · B?cia   · B?i?a   · B?trana   · Beriu   · Bl?jeni   · Bo?orod   · Br?ni?ca   · Bretea Roman?   · Buce?   · Bucure?ci   · Bulze?tii de Sus   · Bunila   · Burjuc   · Cerb?l   · Certeju de Sus   · Carji?i   · Cri?cior   · Densu?   · Dobra   · General Berthelot   · Ghelari   · Gurasada   · H?r?u   · Ilia   · L?pugiu de Jos   · Lelese   · Lunca Cernii de Jos   · Luncoiu de Jos   · M?rtine?ti   · Or??tioara de Sus   · Pesti?u Mic   · Pui   · Rapoltu Mare   · R?chitova   · Ribi?a   · Rau de Mori   · Romos   · Sarmizegetusa   · S?la?u de Sus   · Sant?m?ria-Orlea   · ?oimu?   · Teliucu Inferior   · Tome?ti   · Topli?a   · Tote?ti   · Turda?   · Va?a de Jos   · V?li?oara   · Ve?el   · Vor?a   · Zam Sate Sate din jude?ul Hunedoara

v   ?   d   ?   m Localit??i traversate de DN7 Terminus Bucure?ti (?oseaua Chitilei) Jude?ul Ilfov Chitila Jude?ul Dambovi?a T?rt??e?ti  ? Slobozia Moar?  ? Lungule?u  ? S?lcu?a  ? Titu  ? Coste?tii din Deal  ? M?t?saru  ? G?e?ti  ? Gura Foii  ? B?dule?ti  ? Crangurile de Jos Jude?ul Arge? Leordeni  ? Topoloveni  ? C?line?ti  ? ?tef?ne?ti  ? Pite?ti  ? Bascov  ? Valea Ursului  ? Prislopu Mic  ? Prislopu Mare  ? Dr?ganu-Olteni  ? Dumbr?ve?ti  ? Mor?re?ti  ? Dedule?ti Jude?ul Valcea Milcoiu  ? Blidari  ? Racovi?a  ? Ramnicu Valcea  ? Olteni  ? Gura V?ii  ? Seaca  ? C?lim?ne?ti  ? C?ciulata  ? Golotreni  ? C?ciulata  ? Dr?g?ne?ti  ? C?line?ti  ? Tu?ule?ti  ? Balota  ? Robe?ti  ? Cainenii Mari  ? Rau Vadului Jude?ul Sibiu T?lmaciu  ? ?elimb?r  ? Sibiu  ? Cristian  ? S?cel  ? S?li?te  ? Apoldu de Sus  ? Miercurea Sibiului Jude?ul Alba Sebe? Jude?ul Hunedoara Or??tie  ? Simeria  ? Deva  ? Mintia  ? Ve?el  ? Ilia  ? Burjuc  ? Zam Jude?ul Arad Ilteu  ? Cuia?  ? S?var?in  ? V?r?dia de Mure?  ? Nicolae B?lcescu  ? B?tu?a  ? C?pru?a  ? Barzava  ? Conop  ? Odvo?  ? Lipova  ? P?uli?  ? Samb?teni  ? Vladimirescu  ? Arad  ? Pecica  ? N?dlac DN1  ? DN2  ? DN3  ? DN5  ? DN7