| Acest articol sau aceast? sec?iune are
bibliografia
incomplet? sau inexistent?.
Pute?i contribui prin ad?ugarea de referin?e in vederea
sus?inerii bibliografice
a afirma?iilor pe care le con?ine.
|
Milan Obrenovi?
(n.
,
M?r??e?ti
,
Romania
? d.
,
Viena
,
Austro-Ungaria
) a fost din 1868/1872 pan? in 1882 ca
Milan Obrenovi? al IV-lea
,
Prin?
al Serbiei ?i din 1882 pan? in 1889 ca
Milan I
,
rege
al Serbiei.
Milan s-a n?scut la 22 august 1854, in conacul familiei mamei sale de la M?r??e?ti.
[4]
. S-a n?scut in exil, in
Moldova
, in timpul in care in Serbia domnea Casa de Karađorđevi?. Milan a fost fiul lui Milo? Obrenovi? (1829?1861), un nepot al prin?ului
Milo? Obrenovici
, mama lui o nobil? roman? din
Moldova
,
Elena Maria Catargiu
(cunoscut? in Serbia ca Marija Obrenovi?). Bunicul patern al lui Milan a fost Jevrem Obrenovi? (1790?1881), fratele faimosului prin? sarb
Milo? Obrenovici
. Milan a avut o singur? sor?, Tomanija.
La scurt timp dup? na?terea lui Milan, p?rin?ii lui au divor?at. Doi ani mai tarziu, la frageda varst? de ?apte ani, Milan ?i-a pierdut tat?l, care a servit ca mercenar in armata roman? ?i a c?zut in 1861 in lupt? impotriva turcilor lang?
Bucure?ti
; mama Maria a primit custodia legal?. Mama sa a dus o via?? lipsit? de griji dup? moartea so?ului ei ?i ca rezultat ea a ar?tat un interes sc?zut copilului ei din c?s?toria cu Milo?, astfel c? s-a ajuns la un acord pentru tan?rul Milan pentru a fi adoptat in mod legal de c?tre v?rul s?u
Mihailo Obrenovici al III-lea
, care devenise prin? conduc?tor al Serbiei. Maria a tr?it un stil de via?? luxos aristocratic, devenind curand amanta domnitorul
Alexandru Ioan Cuza
cu care a avut doi copii -
Sa?a
?i Dimitrie.
Milan a fost mutat la
Kragujevac
la varsta de ?ase ani, unde a fost ingrijit de educatori ?i guvernante. A urmat apoi
Lycee Louis-le-Grand
din Paris. A fost c?s?torit cu
Natalija Ke?ko
, de care a divor?at in 1888 din cauza numeroaselor afaceri ?i diferen?e politice.
Dup? ce unchiul s?u Mihailo a c?zut victim? unei tentative de asasinat in 1868, Milan, inc? minor, a fost desemnat succesorul tronului princiar sarb. Pan? la implinirea majoratului, in 1872, prim-ministrul ?i liderul liberalului sarb
Jovan Risti?
, prin?ul regent, a condus indatoririle tan?rului prin?. Risti? a p?strat regen?a chiar ?i dup? ce Milans a implinit varsta majoratului ?i a fost in cele din urm? inlocuit de liderul
conservatorilor
,
Milutin Gara?anin
, fiul lui Ilija Gara?anin. De-a lungul vie?ii, Milan Obrenovi? a rezistat rolului s?u de prin? constitu?ional sarb, ceea ce l-a adus in conflict serios cu elitele politice ale ??rii ?i, in final, a determinat c?derea sa.
Zeci de ani mai tarziu, odat? ce Milan a devenit rege, detalii din via?a personal? a mamei sale au fost adesea folosite de c?tre oponen?ii s?i politici, in special de liderul Partidului Radical Popular Stojan Proti?, care a mers pan? la acuza?ia fals? c? tat?l regelui Milan este de fapt Alexandru Ioan Cuza.
In perioada lui Milan, au ap?rut primele partide politice din Serbia: Partidul radical sub
Nikola Pa?i?
(1881), liberalii sub Jovan Risti? ?i Milans de?in Partidul Progresist (Srpska Nepredna stranka). Milan a consolidat sistemul militar din Serbia ?i a for?at transformarea armatei dintr-o mili?ie in armat? permanent?.
Planul lui Milan pentru dezarmarea oamenilor, au condus in 1883 la revolta ??ranilor
timerici
, care a fost alimentat? de radicalii lui Pa?i?. Cu toate acestea, revolta a fost strivit? ?i Pa?i? a trebuit s? fug? in Bulgaria pentru o perioad? scurt? de timp pentru a nu fi executat.
De?i politica extern? a lui Milan s-a bazat ini?ial pe Rusia, aceasta a determinat atitudinea neprietenoas? a lui
Alexandru al III-lea
, cu ocazia unei vizite la
Sankt Petersburg
, in 1881, pentru a solicita asisten?? cu
Austro-Ungaria
. In 1881, f?r? cuno?tin?a ?i consim??mantul guvernului s?u, Milano a incheiat un acord secret cu Austro-Ungaria, in care Serbia s-a angajat, printre altele, s? nu intreprind? pa?i de politic? extern? f?r? aprobarea Austro-Ungariei ?i s? nu admit? nicio propagand? impotriva
Monarhiei Dun?rene
. Criticii guvernului sarb au v?zut acordul ca pe o restric?ie nejustificat? a suveranit??ii, ceea ce a f?cut din Serbia un stat vasal al Austro-Ungariei. Ca r?spuns la semnarea acordului, Mihailo Piro?anac, pre?edintele Consiliului de Mini?tri, a venit cu o ofert?, demisia intregului guvern, dar Milan nu a acceptat.
Serbia a intrat intr-o rivalitate acerb? cu
Principatul Bulgariei
, care era autonom din 1878 ?i al c?rui prin? german
Alexander von Battenberg
, cu sprijinul Rusiei, a contestat rangul Serbiei. Cand Bulgaria s-a unit cu Rumelia in 1885, Milan a v?zut ca o preg?tire pentru o campanie militar? bulgar? in Macedonia, ?i a declarat r?zboi Bulgariei. El a pierdut, cu toate acestea, la 7 noiembrie 1885, decisiva b?t?lie de la Slivnitsa impotriva bulgarilor ?i abia a sc?pat de un dezastru militar, care a fost evitat doar cu ajutorul Austro-Ungariei.
In timpul guvern?rii lui Milan, principatul sarb a ob?inut definitiv independen?a de
Imperiul Otoman
, in urma particip?rii sale de succes la
r?zboiul ruso-turc
din 1878 ?i la pacea ulterioar? de la
San Stefano
. Ca urmare a proclam?rii Romaniei, regat, cu un an inainte,
Regatul Serbiei
a fost proclamat la 6 martie 1882; Cu aceast? ocazie, imp?ratul
Franz Joseph I
l-a felicitat personal pe Milan.
In 1887, sus?in?torii Partidului Radical au incercat s?-l
asasineze
pe Milan. Mai degrab? nepopular poporului, el a pierdut in fa?a publicului european, compromitandu-?i c?s?toria cu nobila rus?
Natalija Ke?ko
cu unele leg?turi amoroase (printre care
Jennie Churchill
). In cele din urm?, a divor?at in 1888. Din c?s?toria cu regina Natalija a ie?it fiul ?i viitorul mo?tenitor al tronului
Aleksandar Obrenovi?
. In martie 1889, in urma unui conflict violent intre rege ?i guvernul ales, Milan a abdicat, in favoarea fiului s?u Aleksandar Obrenovic ?i a plecat din Serbia.
In 1893, Milano s-a intors din str?in?tate, ?i ?i-a rec?p?tat puterea prin sprijinul corpului de ofi?eri ?i influen?a crescand? asupra fiului s?u. La 7 iulie 1899, un membru al Partidului Radical intreprinde din nou un atentat. In 1897, Alexandru I l-a numit chiar comandant-?ef al armatei sarbe. Reinflorirea lui Milan a fost ins? de scurt? durat?, deoarece el a fost impotriva c?s?toriei fiului s?u cu Draga Maschin, astfel a pierdut in 1900 orice influen?? asupra lui ?i a trebuit s? p?r?seasc? Serbia din nou.
Milan s-a mutat la Viena, unde la scurt timp dup? aceea s-a imboln?vit de o sever? pneumonie, care, in opinia medicilor imperiali, i-a l?sat pu?ine ?anse de supravie?uire. Milan I a murit la 11 februarie 1901 ca urmare a bolii. Trupul s?u a fost adus in Serbia ?i ingropat in
M?n?stirea Cru?edol
.
Commons