Eugen Ionescu

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
(Redirec?ionat de la Eugene Ionesco )
Eugen Ionescu

Eugen Ionescu in 1993
Date personale
Nume la na?tere Eugen Dimitri Ionescu Modificați la Wikidata
N?scut [4] Modificați la Wikidata
Slatina , Olt , Romania [5] Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani) [4] [6] Modificați la Wikidata
Paris , Ile-de-France , Fran?a [7] Modificați la Wikidata
Inmormantat Cimitirul Montparnasse Modificați la Wikidata
P?rin?i Eugen Ionescu, tat?l,
Marie-Therese Zicard
C?s?torit cu Rodica Burileanu
Num?r de copii 1 Modificați la Wikidata
Copii Marie-France Ionesco
Cet??enie   Romania
Franţa Fran?a
Religie cre?tin ortodox [*] [8] Modificați la Wikidata
Ocupa?ie dramaturg
scriitor
poet
critic literar [*]
diarist [*]
ilustrator [*]
grafician [*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbite limba francez? [9] [10]
limba roman? [9] Modificați la Wikidata
Partid politic Transnational Radical Party [*] [[ Transnational Radical Party (political association who intend to use nonviolent means to create an effective body of international law with respect for individuals and the affirmation of democracy and freedom throughout the world)|​]]   Modificați la Wikidata
Studii Universitatea din Bucure?ti
Colegiul Na?ional Carol I din Craiova
Colegiul Na?ional "Fra?ii Buze?ti" Craiova
Colegiul Na?ional ?Sfantul Sava” din Bucure?ti
Activitatea literar?
Limbi limba francez?
limba roman?
limba englez?   Modificați la Wikidata
Mi?care/curent literar Teatrul absurd , dadaism   Modificați la Wikidata
Oper? de debut Elegii pentru fiin?e mici (1931) - Poezie
Cant?rea?a cheal? (1950) - Teatru
Opere semnificative Scaunele
Rinocerii
Uciga? f?r? simbrie
Noul locatar
Cant?rea?a cheal?   Modificați la Wikidata
Note
Premii Comandor al Ordinului Artelor ?i Literelor [*] [2]
prix Prince-Pierre-de-Monaco [*] [[ prix Prince-Pierre-de-Monaco (multi-award by the Prince Pierre Foundation)|​]]
Comandor al Ordinului Na?ional de Merit [*] [2]
Jerusalem Prize [*] [[ Jerusalem Prize (litterature award of the City of Jerusalem)|​]]
Ordinul pentru Merit in domeniul ?tiin?ei ?i Artelor [*]
prix du Brigadier [*] [[ prix du Brigadier (French theatre award)|​]]
Premiul Statului Austriac pentru literatur? european? [3]
Legiunea de Onoare in grad de Ofi?er [*] [2]   Modificați la Wikidata
Membru post-mortem al Academiei Romane
Membru al Academiei Franceze
Locul 6, (1970-1994)

Eugen Ionescu (n. , Slatina , Olt , Romania  ? d. , Paris , Ile-de-France , Fran?a ), cunoscut in afara Romaniei sub numele de Eugene Ionesco , conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limb? francez? originar din Romania, protagonist al teatrului absurdului ?i membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obi?nuia s? declare c? s-a n?scut in anul 1912, ori din pur? cochet?rie, ori din dorin?a de a crea o leg?tur? intre na?terea lui ?i moartea marelui s?u precursor Ion Luca Caragiale .

Biografie [ modificare | modificare surs? ]

Tat?l s?u, Eugen Ionescu, roman, era avocat, iar mama, Marie-Therese (n?scut? Ipcar) avea cet??enie francez?. La varsta de patru ani i?i inso?e?te familia in Fran?a , unde va r?mane pan? in 1924 . In copil?rie Eugen Ionescu ?i sora sa au sim?it pe pielea lor drama destr?m?rii c?minului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tat?l i-a readus pe amandoi copiii in Romania. In noua lor familie cei mici au fost supu?i la unele abuzuri fizice ?i verbale, iar aceast? traum? a marcat profund destinul artistic al scriitorului.

Marta Petreu sus?ine c? Marie-Therese Ipcar ar fi fost evreic?, iar Florin Manolescu va relua aceast? afirma?ie in capitolul consacrat dramaturgului din ?Enciclopedia exilului literar romanesc”. Fiica scriitorului, Marie-France Ionesco, a demonstrat ins? cu acte c? bunica sa, Marie-Therese, era de confesiune protestant? ?i c? nu este adev?rat? afirma?ia lui Mihail Sebastian din Jurnal c? aceasta s-ar fi convertit la cre?tinism abia inainte s? moar?. Teza Martei Petreu era c? tocmai acest am?nunt al originii etnice l-ar fi impiedicat pe Eugen s? se ? rinocerizeze ”, intr-o perioad? cand colegii s?i de genera?ie cochetau deja cu ideile totalitare.

Dup? ce mama sa a pierdut procesul de incredin?are a minorilor, copilul Ionescu ?i-a continuat educa?ia in Romania, urmand liceul la Colegiul Na?ional Sfantul Sava din Bucure?ti . Examenul de bacalaureat il sus?ine la Colegiul Na?ional Carol I din Craiova . Se inscrie la Facultatea de Litere din Bucure?ti, ob?inand licen?a pentru limba francez?. Terminand cursurile universitare in 1934, este numit profesor de francez? la Cernavod? ; mai tarziu este transferat la Bucure?ti. In 1936 se c?s?tore?te cu Rodica Burileanu, iar in 1938 pleac? la Paris ca bursier. Acolo lucreaz? ca ata?at cultural al guvernului Antonescu pe lang? guvernul de la Vichy. Tot acolo i?i scrie ?i teza de doctorat ?Tema mor?ii ?i a p?catului in poezia francez?” pe care nu o va sus?ine niciodat?. Numirea sa in postul de ata?at cultural la lega?ia Romaniei din Paris se datoreaz? politicii pe care Mihai Antonescu, ministrul de Externe a dus-o de a salva mai mul?i intelectuali romani, trimi?andu-i ca s? lucreze in diploma?ie in ??rile de care erau lega?i suflete?te, pe filo-germani in Germania sau pe filo-francezi in Fran?a. Activitatea politic? a ata?atului cultural la Paris era ins? minimal?, Ionescu rezumandu-se s? traduc? sau s? faciliteze traducerea unor autori romani contemporani sau s? aranjeze publicarea lor in revistele literare franceze.

Cariera literar? [ modificare | modificare surs? ]

Perioada romaneasc? [ modificare | modificare surs? ]

Eugen Ionescu, timbru din 1995

Primele apari?ii ale lui Eugen Ionescu sunt in limba roman?, cu poezii publicate in revista Bilete de papagal ( 1928 - 1931 ) a lui Tudor Arghezi, articole de critic? literar? ?i o incercare de epic? umoristic?, Hugoliada: Via?a grotesc? ?i tragic? a lui Victor Hugo . Volumul de debut e un volum de versuri ?i se nume?te Elegii pentru fiin?e mici . Cele mai de seam? scrieri in limba roman? r?man eseurile critice, reunite in volumul intitulat Nu ! , premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu pentru ?scriitori tineri needita?i”. Desprindem deja o formul? a absurdului, cartea producand uimire, derut?, comic irezistibil. Astfel, dup? ce atac? figurile majore ale literaturii romane din acea vreme, Mihail Sadoveanu , Liviu Rebreanu , Ionel Teodoreanu , Tudor Arghezi , Ion Barbu , Camil Petrescu pentru c? nu ar fi creat o oper? valabil?, Eugen Ionescu revine ?i sus?ine c? ar putea dovedi exact contrariul!

Intreaga oper? ce va urma poate fi considerat? ca un efort original ?i reu?it de a desprinde din banalitatea contingentului sensul tragic ?i absurd al existen?ei, fatalitatea mor?ii, splendoarea ?i neantul condi?iei umane.

Teatrul absurd [ modificare | modificare surs? ]

Prima lui pies? de teatru, La Cantatrice Chauve (?Cant?rea?a cheal?”) a fost reprezentat? la 11 mai 1950 la Theatre de la Huchette in regia lui Nicolas Bataille , pus? in scen? la sugestia doamnei Monica Lovinescu , cea care la Bucure?ti urmase cursurile Seminarului de regie ?i art? dramatic? al lui Camil Petrescu , fiind primit? cu r?ceal? de public ?i de critic?. Piesa relua o alta, scris? in limba roman?, ?i intitulat? Engleze?te f?r? profesor , publicat? din nou in limba natal? abia dup? 1990. Piesa se va impune treptat dup? ce o serie de mari oameni de cultur? francezi scriu articole entuziaste despre ea ?i va deveni cea mai longeviv? pies? a acestui mic teatru parizian, Theatre de la Huchette, a c?rui sal? era comparabil? cu cea a Teatrului Foarte Mic de la noi. Urmeaz? o perioad? foarte fecund?, in care autorul prezint?, an de an, cate o nou? pies?. S?lile de teatru r?man goale, dar treptat incepe s? se formeze un cerc de admiratori care salut? acest comic ivit din absurd, unde insolitul face s? explodeze cadrul cotidian.

Teatrul cel mai de seam? al Fran?ei, La Comedie Francaise , prezint? in 1966 , pentru prima dat?, o pies? de Ionescu, Setea ?i Foamea ?i apoi piesa Regele moare . Anul 1970 ii aduce o important? recunoa?tere: alegerea sa ca membru al Academiei Franceze, devenind prin aceasta primul scriitor de origine roman? cu o atat de inalt? distinc?ie.

Opera lui Eugen Ionescu a constituit obiectul a zeci de c?r?i ?i sute de studii, teze de doctorat, colocvii interna?ionale, simpozioane ?i festivaluri. Criticii disting, in general, dou? perioade sau maniere ale teatrului ionescian. Prima cuprinde piese scurte, cu personaje elementare ?i mecanice, cu limbaj aberant ?i caracter comic predominant: Cant?rea?a cheal? , Lec?ia , Scaunele ?i altele. A doua incadreaz? piese ca Uciga? f?r? simbrie , Rinocerii , Regele moare etc., in care apare un personaj principal, un mic func?ionar modest sau rege vis?tor ?i naiv, cu numele de Berenger sau Jean . In aceste piese ac?iunea ?i decorul cap?t? importan??, limbajul este mai pu?in derutant ?i comicul este inlocuit progresiv cu tragicul. Temele predominante sunt singur?tatea ?i izolarea, falsitatea, vacuitatea. Obsesia mor?ii este marea for?? motrice a operei lui Eugen Ionescu, de la moartea gandirii ?i a limbajului la moartea nein?eleas? ?i neacceptabil? a individului. Prin ce minune, atunci, geniul autorului creeaz? in mod paradoxal comicul? Nici didactic, nici moralizant, antisentimental ?i anticonven?ional, teatrul lui Ionescu este un teatru-joc, un joc adev?rat, deci liber ?i straniu, pur ?i sincer, provocator, un lan? pasionant, vertiginos ?i in toate direc?iile. De fapt, comedia ?i tragedia se impletesc necontenit: drumul luminos de comedie devine drumul spre intuneric, spre moarte.

Anul Eugene Ionesco [ modificare | modificare surs? ]

Cu ocazia centenarului na?terii scriitorului, in anul 2009 opera lui Eugen Ionescu a fost celebrat? in mod oficial in intreaga lume, la propunerea Romaniei ?i a ambasadorului acestei ??ri la UNESCO , criticul literar profesor Nicolae Manolescu . Autorului i-au fost consacrate numeroase manifest?ri culturale, atat in ?ar?, cat mai ales in str?in?tate.

Cu aceast? ocazie, fiica sa, Marie-France Ionesco , posesoare a drepturilor de autor, domiciliat? la Paris, a protestat puternic impotriva prezent?rii lui Eugen Ionescu drept autor roman, argumentand c? toate piesele sale au fost scrise in limba francez?. [11]

Distinc?ie [ modificare | modificare surs? ]

In anul 2009 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Romane . [12]

Opera [ modificare | modificare surs? ]

Dramaturgie [ modificare | modificare surs? ]

Eseuri. Proz? literar? [ modificare | modificare surs? ]

  • La Photo du Colonel (1962)
  • Note despre teatrul de avangard? (1962)
  • Note ?i contranote (1966)
  • Jurnal in f?rame (1967)
  • Prezent trecut, trecut prezent (1968)
  • Descoperiri (1969)
  • Solitarul (1973)
  • Situa?ii ?i perspective (1980)
  • C?utarea intermitent? (1988)

Edi?ii in limba roman? [ modificare | modificare surs? ]

  • Elegii pentru fiin?e mici , versuri, Bucure?ti, Editura Cercul Analelor Romane, 1931 (reedit?ri: Bucure?ti, Editura Jurnalul Literar, 1990)
  • Nu , Bucure?ti, Editura Vremea, 1934 (reedit?ri: Bucure?ti, Editura Humanitas, 1991; 2002)
  • Via?a grotesc? ?i tragic? a lui Victor Hugo , Ideea romaneasc? n° 2-4, 1935
  • Antidoturi , traducere de Marina Dimov, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1993
  • C?utarea intermitent? , traducere de Barbu Cioculescu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1994
  • Insinguratul , roman, traducere de Rodica Chiriacescu, Bucure?ti, Editura Albatros, 1990
  • Intre via?? ?i vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy , traducere de Simona Cioculescu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1999
  • Jurnal in f?rame , traducere de Irina B?descu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992
  • Note ?i contranote , traducere ?i cuvant introductiv de Ion Pop, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992
  • Prezent trecut, trecut prezent , traducere de Simona Cioculescu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1993
  • Sub semnul intreb?rii , traducere de Natalia Cern?u?eanu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1994
  • Teatru , traducere, cuvant inainte ?i note asupra edi?iei de Dan C. Mih?ilescu, vol. I-V, Bucure?ti, Editura Univers, 1994-1998
  • Teatru , traducere de Vlad Russo ?i Vlad Zografi, vol. I-XI, Bucure?ti, Editura Humanitas, 2003-2010
  • Eu . Edi?ie ingrijit? de Mariana Vartic. Cu un prolog la Engleze?te f?r? profesor de Gelu Ionescu ?i un epilog de Ion Vartic, Cluj, Editura Echinox, 1990
  • R?zboi cu toat? lumea. Publicistic? romaneasc? , vol. I-II, edi?ie ingrijit? ?i bibliografie de Mariana Vartic ?i Aurel Sasu, Bucure?ti, Editura Humanitas, 1992

Traduceri [ modificare | modificare surs? ]

Opere muzicale inspirate din dramaturgia sa [ modificare | modificare surs? ]

?Cant?rea?a cheal?” de Dan Voiculescu (compozitor) (premier? absolut?, 1994)

?Jacques sau supunerea” de Radu Bacalu (premier? absolut?, 1994)

?Lec?ia” de ?erban Marcu (premier? absolut?, 2004)

Bibliografie selectiv? [ modificare | modificare surs? ]

  • Gelu Ionescu, Anatomia unei nega?ii. Scrierile lui Eugen Ionescu in limba roman? (1927-1940) , Bucure?ti, Ed. Minerva, col. Universitas, 1991 ISBN 973-21-0218-7
  • Marta Petreu, Ionescu in ?ara tat?lui , Cluj-Napoca, Ed. ?Biblioteca Apostrof”, col. ?Ianus”, 2001 ISBN 973-9279-48-1
  • Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'Oubli du fascisme , Paris, Presses Universitaires de France - PUF, (Perspectives critiques), 8 avril 2002 ISBN 2-13-051783-8
  • Laura Pavel, Ionesco. Anti-lumea unui sceptic , Pite?ti, Ed. Paralela 45, 2002, 316 p. ISBN 973-593-686-0
  • Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului in secol (traducere din francez? de Mona ?epeneag), Bucure?ti, Ed. Humanitas, 2003 ISBN 973-50-0400-3
  • Matei C?linescu, Eugene Ionesco: teme identitare ?i existen?iale , Ia?i, Ed. Junimea, 2006
  • Giovanni Rotiroti, Odontotyrannos. Ionesco e il fantasma del rinoceronte , Roma, Il filo, 2009
  • Eugen Simion, Tan?rul Eugen Ionescu , Bucure?ti, Ed. Muzeului Literaturii Romane, 2009, 430 p. ISBN 978-973-167-025-6
  • Andre Le Gall - Ionesco , Coll. Grandes biographies, Flammarion, Paris, 2009
  • Nicolae Mare?, Eugen Ionescu diplomat roman in Fran?a , Bucure?ti, Ed. Funda?iei Romania de Maine, 2012 [1] Arhivat in , la Wayback Machine .
  • Iulian B?icu?, Opera lui Eugen Ionescu , Bucure?ti, Editura Corect Books, 2012, e-book
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat g?si?i citate legate de Eugen Ionescu .

Galerie de imagini [ modificare | modificare surs? ]

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ http://www.mutualinspirations.org/archive/2014/franz-kafka/   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  2. ^ a b c Eugene Ionesco , Academie francaise , accesat in  
  3. ^ https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur , accesat in   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF , accesat in  
  5. ^ Eugene Ionesco , Academia de Arte din Berlin , accesat in  
  6. ^ a b Eugene Ionesco , SNAC , accesat in  
  7. ^ Fichier des personnes decedees , accesat in  
  8. ^ https://evz.ro/ma-opun-ca-ionesco-sa-fie-recuperat-ca-scriitor-roman-847189.html   Lipse?te sau este vid: |title= ( ajutor )
  9. ^ a b Autoritatea BnF , accesat in  
  10. ^ CONOR [*] [[ CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]   Verifica?i valoarea |titlelink= ( ajutor )
  11. ^ Evenimentul Zilei - Romanitatea lui Ionesco, ?o tinichea” pentru fiica sa
  12. ^ http://www.acad.ro/membri_ar/armembri_pm.htm Arhivat in , la Wayback Machine . Academia Roman? - Membrii post-mortem ai Academiei Romane

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Materiale media legate de Eugen Ionescu la Wikimedia Commons

Video

Vezi ?i [ modificare | modificare surs? ]