Departamentul Securit??ii Statului

De la Wikipedia, enciclopedia liber?
Parte dintr-o serie despre
Romania comunist?
Coat of arms of the Socialist Republic of Romania Coat of arms of PCR
Organiza?ii
De partid
De stat
Alte organiza?ii
Lideri
Ideologie
Politici
Cultur?
Represiune
Proteste ?i rezisten??
Rela?iile cu URSS
Rela?iile cu alte state

Departamentul Securit??ii Statului (denumire uzual?: Securitatea ) a fost numele dat serviciului de informa?ii din Romania in perioada comunist? . S-a aflat in cea mai mare parte a existen?ei sale in subordinea administrativ? a Ministerului Afacerilor Interne . In calitate de instrument al Partidului Comunist Roman , ale c?rui directive le ducea la implinire, Securitatea a jucat un rol principal in impunerea unei orient?ri ideologice unitare la nivelul societ??ii. In acest scop, unele cadre ale Securit??ii au recurs la ac?iuni ce excedau normele legale ?i constitu?ionale, iar in anumite cazuri, la crime ?i inc?lc?ri ale drepturilor omului.

Pan? la mijlocul anilor 1960, Securitatea a contribuit la sovietizarea Romaniei, iar apoi la men?inerea regimului comunist la putere. In aceste scopuri a fost dezvoltat un sistem complex de supraveghere ?i represiune. Conform unor surse ?i rapoarte disputate, in primii ani ai existen?ei institu?iei (perioada stalinist?), din instrumentariul Securit??ii au f?cut parte arest?rile in miezul nop?ii, b?taia, tortura ?i violul fetelor ?i femeilor de?inute.

Dup? 1989, soarta arhivelor Securit??ii a starnit puternice controverse, in prezent cea mai mare parte a dosarelor ?i documentelor putand fi consultate ?i studiate in cadrul Consiliului Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii .

Istoric [ modificare | modificare surs? ]

Securitatea a fost, oficial, infiin?at? prin decretul nr. 221 din 28 august 1948 al Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale a RPR . Ini?ial a purtat numele de Direc?ia General? a Securit??ii Poporului (DGSP). Securitatea a inceput s? ac?ioneze dup? lovitura de stat din 23 august 1944 , cand Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat masiv de comuni?ti. Securitatea a fost creat? de SMER? , o divizie a NKVD , avand ca misiune inlocuirea serviciilor secrete din ??rile ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic. Unitatea SMER? din Romania, numit? Brigada Mobil? , a fost condus?, pan? in 1948, de colonelul NKVD Boris Grunberg, care folosea, in Romania, numele Alexandru Nicolski .

Primul director al Securit??ii a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie , poreclit Pantiu?a (nume real: Panteleimon Bodnarenko). ?eful Securit??ii avea rang de ministru in cadrul Consiliului de Mini?tri, fiind secondat de 2 directori adjunc?i cu rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru Nicolski ?i gen-mr. Vladimir Mazuru (nume real: Vladimir Mazurov). To?i cei 3 erau ofi?eri sovietici ai MGB , succesoarea NKVD.

DGSP a inlocuit Direc?ia General? a Poli?iei de Siguran?? . Conform Decretului 221, Securitatea avea rolul de "a ap?ra cuceririle democratice ?i de a asigura securitatea Republicii Populare Romane impotriva uneltirilor du?manilor interni ?i externi". De asemenea, organele de securitate erau "singurele abilitate a instrumenta infrac?iunile ce primejduiesc regimul democratic ?i securitatea poporului". Prin Decretul nr. 50 din 30 martie 1951, DGSP ?i-a schimbat numele in Direc?ia General? a Securit??ii Statului, iar prin Decretul 264 din aprilie 1951, SSI (Serviciul Special de Informa?ii) a intrat in compunerea DGSS.

Potrivit Decretului nr. 324 din 20 septembrie 1951, DGSS s-a separat de Ministerul de Interne ?i a fost incorporat in Ministerul Securit??ii Statului (MSS). Aceast? reorganizare a fost de scurt? durat?. MSS a reintrat sub comanda MAI, la 7 septembrie 1955. Cateva luni mai tarziu, la 11 iunie 1956, prin Hot?rarea Consiliului de Mini?tri nr. 1361, Ministerul de Interne a fost reorganizat ?i imp?r?it in dou? departamente: Departamentul Securit??ii ?i Departamentul Internelor. Cel din urm? r?spundea de Mili?ie ?i inchisori, in timp ce primul a mo?tenit structura DGSS.

Securitatea nu a avut, pan? in 1956, atribu?ii in ceea ce prive?te de?inu?ii politici din inchisori ?i lag?re de munc?, cu excep?ia supravegherii contrainformative a ofi?erilor, subofi?erilor ?i trupelor, care indeplineau serviciul acolo. Asta nu insemna c? Securitatea nu e vinovat? de crimele regimului comunist. Ofi?erii de securitate nu au intervenit pentru a opri abuzurile. In cele cateva cazuri cand au sesizat asemenea fapte, fie nu s-a luat nici o m?sur?, fie au fost concedia?i. In multe alte cazuri securi?tii s-au implicat in crime ?i torturi. Securitatea a fost principala surs? de informa?ii care au dus la inchiderea "du?manilor poporului" in pu?c?rii ?i lag?re.

Dup? moartea lui Stalin , in martie 1953, a urmat o perioad? de relativ? liberalizare in interiorul lag?rului comunist. Totu?i Gheorghe Gheorghiu-Dej , un stalinist convins, a ini?iat o campanie de epur?ri dup? model stalinist, in urma c?reia ?i-a eliminat poten?ialii du?mani din interiorul partidului. Securitatea, sub comanda lui Alexandru Dr?ghici , a avut un rol important de jucat in aceast? campanie.

In anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofi?eri, 4.108 sergen?i reangaja?i, 1.416 angaja?i civil ?i 46.028 militari in termen, adic? 57.185 persoane.

Nici Securitatea nu a sc?pat de epur?ri, in perioada 1960-1965, fiind inl?tura?i mul?i ofi?eri impu?i de la Moscova, care ar fi putut s? amenin?e autoritatea lui Dej. Securitatea a f?cut parte din Garda pre?edintelui Ceau?escu pan? in 1989 cand acesta a fost impu?cat. Departamentul Securit??ii Statului a fost desfiin?at oficial in 30 decembrie 1989 [1] . Personalul a fost redistribuit in ?ase agen?ii de informa?ii ?i/sau contrainforma?ii. [2] Personalul cu trecut comunist a fost redus considerabil, cei care nu s-au conformat principiilor democratice fiind concedia?i sau ie?ind la pensie anticipat. [3] Aceste concedieri au produs mai multe necazuri decat au rezolvat, cei concedia?i ajungand s? lucreze in mediul privat, sc?pand astfel de sub controlul democratic al activit??ilor de informa?ii. [4]

Dup? moartea lui Dej, venirea lui Nicolae Ceau?escu in fruntea PCR a marcat o nou? reorganizare a Securit??ii. Astfel, din 22 iulie 1967, in urma Decretului nr. 710, a fost infiin?at Departamentul Securit??ii Statului (DSS), condus de Consiliul Securit??ii Statului (CSS), avand in frunte un pre?edinte cu rang de ministru. La 4 aprilie 1968, Consiliul Securit??ii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, s? reintre in cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securit??ii Statului a fost reorganizat avand ?ase direc?ii principale (informa?ii interne, contrainforma?ii economice, contraspionaj, contrainforma?ii militare, securitate ?i gard? ?i cercet?ri penale). Aceasta a fost forma sub care a func?ionat Securitatea pan? la c?derea regimului comunist, in decembrie 1989. Ultimul ?ef al Securit??ii a fost Iulian Vlad . In 30 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salv?rii Na?ionale a hot?rat desfiin?area Departamentului Securit??ii Statului.

Organizare [ modificare | modificare surs? ]

La nivelul anului 1989, Departamentul Securit??ii Statului din cadrul Ministerului de Interne, avea urm?toarea organizare:

Din organigrama DSS, mai f?ceau parte: Comandamentul pentru Tehnic? Operativ? ?i Transmisiuni , Consiliul Politic al Departamentului Securit??ii Statului ?i Centrul de Informa?ii Externe (fostul DIE).

Direc?ia de Informa?ii Externe [ modificare | modificare surs? ]

Articol principal: Direc?ia de Informa?ii Externe .

Direc?ia de Investiga?ii [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia de Investiga?ii avea agen?i ?i informatori la fiecare nivel al structurilor de partid si guvern, precum ?i in societate pentru a raporta orice activit??i sau opinii impotriva regimului. Realiza perchezi?ii ilegale in institu?ii ?i locuin?e, arestand oponen?ii regimului lui Ceau?escu. Agen?ii foloseau frecvent for?a pentru a obliga diziden?ii s?-?i denun?e compatrio?ii ?i activit??ile lor. Potrivit unor importan?i diziden?i, datorit? influen?ei Securit??ii asupra unor judec?tori sau procurori, nici un oponent nu a fost achitat vreodat? de vreun tribunal. Direc?ia de Investiga?ii lucra in colaborare cu Direc?ia de Supraveghere ?i Direc?ia pentru Cenzura Coresponden?ei. Ultima s-a ocupat, printre altele, cu supravegherea coresponden?ei diziden?ilor ?i etnicilor unguri din Transilvania. Pentru aceasta, agen?ii au adunat mostre de scris de la popula?ie ?i a monitorizat inregistrarea oficial? a tuturor ma?inilor de scris ?i copiatoarelor de c?tre mili?ie.

Direc?ia General? de Tehnic? Operativ? [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia General? de Tehnic? Operativ? ( DGTO ) era un serviciu important pentru activit??ile Securit??ii. A fost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 ?i avea rolul de a monitoriza toate mijloacele de comunicare electronice ?i telecomunica?iile din ?ar?. DGTO intercepta toate telefoanele, telegramele sau faxurile venind din sau spre str?in?tate. Agen?ii DGTO puneau microfoane in cl?diri publice ?i locuin?e private pentru a supraveghea discu?iile dintre cet??eni.

Direc?ia de Contraspionaj [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia de Contraspionaj se ocupa cu supravegherea str?inilor (in special impotriva cet??enilor sovietici) pentru a monitoriza sau impiedica contactele lor cu romani. Impunea o serie de restric?ii pentru a opri intalnirile dintre str?ini ?i oamenii de rand, pentru a-i impiedica pe ace?tia din urm? s? ajung? in ambasade str?ine ?i pentru a nu cere azil politic . Oamenii trebuiau s? anun?e la Securitate, in termen de 24 de ore, orice contact pe care l-au avut cu vreun str?in.

Direc?ia a IV-a [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia a IV-a avea atribu?ii similare cu cele ale Direc?iei de Contraspionaj , numai c? avea atribu?ii la nivelul for?elor armate . Principala sa misiune era aceea de a identifica ?i neutraliza spionajul sovietic.

Direc?ia a V-a [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia a V-a asigura protec?ia demnitarilor.

Direc?ia de Securitate Intern? [ modificare | modificare surs? ]

Direc?ia de Securitate Intern?, avand peste 1000 de agen?i, se ocupa cu eliminarea oponen?ilor din interiorul PCR, din Consiliul de Mini?tri ?i din Securitate. Aceast? direc?ie reprezenta o Securitate in interiorul Securit??ii, avand propriile structuri de supraveghere, cenzur? a coresponden?ei ?i monitorizare a telecomunica?iilor.

Metode de anchet? [ modificare | modificare surs? ]

Excedand normele legale ?i constitu?ionale, unele cadre ale fostei Securit??i s-au remarcat prin exces de zel ?i prin brutalitatea metodelor de anchet?. De?i izolate, sunt documentate momente in cadrul anchetelor in care a fost utilizat? tortura, atat ca instrument de domina?ie, cat ?i pentru atingerea unor scopuri imediate, prin ob?inerea de informa?ii considerate utile de c?tre anchetatori. [5]

Anali?tii fenomenului totalitar disting dou? categorii de tortur?: [6]

  • Tortura fizic? consta in diverse tipuri de agresiuni fizice asupra celui anchetat, la care imagina?ia tor?ionarilor nu avea limite
  • Tortura psihic?
    • Ancheta in tur? : cel arestat era bombardat cu intreb?ri un lung interval de timp, chiar ?i cateva zile, fiind privat de hran? sau somn
    • Intimidarea anchetatului: amenin?area cu represalii asupra membrilor familiei sau simularea execu?iei.

Inchisorile politice [ modificare | modificare surs? ]

Una din metodele de represiune ale sistemului totalitar comunist o constituia pedeapsa cu inchisoarea . Cea mai mare parte a persoanelor au fost arestate in perioada 1949 - 1964, dup? unii autori fiind de peste jum?tate de milion, cifr? la care trebuie ad?ugat? cea a a?a-zi?ilor chiaburi aresta?i, ?vabii deporta?i in B?r?gan ?i existen?a deta?amentelor militarizate prin care erau trimi?i la munc? for?at? tinerii cu origine nes?n?toas? . [7]

Soarta arhivelor Securit??ii [ modificare | modificare surs? ]

In iunie 1990, un grup de ofi?eri ai SRI , in cadrul procedurilor de serviciu, a incercat s? distrug? un lot de documente de lucru - parte din ele datand din perioada fostei Securit??i. [8] [9] [10] [11] In prima faz?, s-a incercat distrugerea documentelor la fabricile de tocat hartie de la Gr?di?tea ?i Sc?ieni , dar muncitorii de acolo nu au colaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu , din proprie ini?iativ?, a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rud? care avea un cuptor de paine la Berevoie?ti . S-au ivit probleme tehnice ?i sacii au fost du?i pe malul paraului Rau?or, situat la ca?iva kilometri de comuna arge?ean?. Au desc?rcat camionul, au f?cut o groap? ?i au dat foc hartiilor, apoi au acoperit groapa cu p?mant. Hartiile ins? nu au ars in totalitate. Locul a fost descoperit din intamplare de v?carul satului ?i multe documente au ajuns in posesia diferi?ilor oameni [12] , inclusiv a ziari?tilor. Cea mai mare parte au fost apoi recuperate rapid de SRI, lotul in cauz? dovedindu-se ulterior a fi f?r? valoare din punct de vedere istoric sau al siguran?ei na?ionale. [13]

Ulterior, o mare parte a arhivelor Securit??ii - cu descrierea opera?iunilor ?i listele angaja?ilor ?i informatorilor - au fost predate CNSAS .

Note [ modificare | modificare surs? ]

  1. ^ ?DECRET nr.33 din 30 decembrie 1989 privind desfiintarea Departamentului securitatii statului” . Arhivat din original la . Accesat in .  
  2. ^ Matei, Florina Cristiana (Cris) ( ). ?Romania's Intelligence Community: From an Instrument of Dictatorship to Serving Democracy”. International Journal of Intelligence and CounterIntelligence (in englez?). Informa UK Limited. 20 (4): 632. doi : 10.1080/08850600701492762 . ISSN   0885-0607 .  
  3. ^ Matei, p. 643
  4. ^ Matei, p. 645
  5. ^ Roy Medvedev, Despre Stalin si stalinism , Bucuresti, Editura Humanitas, 1991.
  6. ^ ?Metode de tortur? folosite de Securitate” . Historia . . Accesat in .  
  7. ^ ?Istoria romanilor” . istoriaro.3x.ro . . Accesat in .  
  8. ^ RL - 135 de ani: Dosarele Berevoie?ti [ nefunc?ional? ] , 10 iunie 2012, Claudiu Padurean, Romania liber? , accesat la 25 octombrie 2016
  9. ^ Groapa in care s-a pierdut Securitatea , 7 aprilie 2005, Diana Rucinschi, Andreea Cascaval, Petru Zoltan, Jurnalul Na?ional , accesat la 25 octombrie 2016
  10. ^ Noul ?ef al CSM a adus in aten?ie povestea gropii de la Berevoie?ti, unde s-au aruncat documente ale Securit??ii , 12 ianuarie 2016, Simona Ionescu, Evenimentul zilei , accesat la 25 octombrie 2016
  11. ^ Surcel, Vasile ( ). ?Berevoe?ti, rapa in care presa a b?tut palma cu serviciile secrete” . Curentul . Arhivat din original la . Accesat in .  
  12. ^ Brucan, Silviu ( ). ?Am fost un complotist” . revista22.ro . Arhivat din originalul de la . Accesat in .  
  13. ^ Fantomele Securitatii bantuie Romania , 20 august 2006, Evenimentul zilei , accesat la 25 mai 2013

Bibliografie [ modificare | modificare surs? ]

Lectur? suplimentar? [ modificare | modificare surs? ]

  • Arhivele Securit??ii , vol. 1, Bucure?ti, Editura Pro-Historia, 2002, 296 p
  • Arhivele Securit??ii , vol. 2, Bucure?ti, Editura Nemira, 2004, 618 p.
  • Un sfert de veac de urm?rire: documente din dosarele secrete ale generalului Nicolae R?descu , Monica Grigore, Oana Ionel, Drago? Marcu (editori), Bucure?ti, Editura Enciclopedic?, 2004, 463 p
  • Trupele de Securitate (1949-1989) , Florica Dobre, Florian Banu, Camelia Duic?, Silviu B. Moldovan, Liviu ??ranu (editori), Bucure?ti, Editura Nemira, 2004, 712 p
  • Duplicitarii. O istorie a serviciilor de informa?ii ?i securitate ale regimului comunist din Romania. 1965-1989 , Cristian Troncot?, Bucure?ti, Editura Elion, 2003
  • Ochii ?i urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Ple?i??. Dialoguri consemnate de Viorel Patrichi in perioada aprilie 1999-ianuarie 2001 , Bucure?ti, Editura Lumea, 2001
  • Prezentarea metodelor de lucru ale Securit??ii la Festivalul Mondial al Tineretului de la Bucure?ti, 2-14 august 1953 , Liviu-Marius Bejenaru [1]
  • File din istoria trupelor de securitate, Bucure?ti, Serviciul editorial ?i cinematografic al Ministerului de Interne , Pentru uz intern, General-maior dr. Luigi Marti?, general-maior Constantin Mle?ni??, colonel Ion ?erb?nescu ?i colonel Ilie Coman, Comandamentul Trupelor de Securitate ? Ministerul de Interne, 1980.
  • ?Securitatea in perioada 1948-1958. Organizare, metode obiective” , Sorin Iv?nescu, Junimea, 2009 - [2]
  • Mo?tenitorii Securit??ii , Marius Oprea, Editura Humanitas, Bucure?ti, 2004
  • Securi?tii partidului , Marius Oprea
  • O istorie a Securit??ii in documente , Marius Oprea
  • Bastionul cruzimii: o istorie a Scurit??ii (1948 - 1964) , Marius Oprea, 2008
  • Carti?ele Securit??ii. Agen?i de influen?? din exilul romanesc , Dinu Zamfirescu , Editura Polirom, Ia?i, 2013 [despre Virgil Veniamin; Eftimie Gherman; Pamfil ?eicaru];

Leg?turi externe [ modificare | modificare surs? ]

Securitatea la Revolu?ie

Securitatea in era post-comunist?


v   ?   d   ?   m
Serviciile secrete romane
Servicii de informa?ii
Defuncte


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Departamentul_Securit??ii_Statului&oldid=16111233