B?t?lia de la Posada
este numele unui conflict militar intre
Regatul Ungariei
?i
?ara Romaneasc?
, petrecut in toamna anului
1330
. Aceast? b?t?lie a marcat emanciparea ??rii Romane?ti de sub tutela coroanei maghiare.
B?t?lia a fost men?ionat? in mai multe cronici: cea pictat? de la
Viena
(
Chronicon pictum
, cca. 1360), cea a lui
Thurocz
(
Chronica Hungarorum
, cca. 1486), analele lui
Jan Długosz
(
Annales seu cronici incliti regni Poloniae
, cca. 1455 - 1480) precum ?i alte lucr?ri ungare, poloneze ?i germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI (la peste 100-200 ani dup? evenimentul descris), care reproduc in principiu relatarea cronicii vieneze.
De asemenea, b?t?lia este pomenit? mai tarziu ?i in actele ungare din secolul al XIV-lea, din care istoricii au putut desprinde ?i alte detalii despre conflict.
In toate aceste izvoare nu este men?ionat niciodat? cuvantul ?posad?”, ce desemna ini?ial un loc greu accesibil ?i ap?rat de elemente naturale sau artificiale. Transformarea lui in toponim s-a produs la inceputul secolului al XV-lea, in documente maghiare legate de b?t?lia din 1395 intre
Vlad Uzurpatorul
?i
Sigismund de Luxemburg
. Astfel, dou? dintre acestea (datate 1408 ?i 1438) vorbesc despre
?mun?ii zi?i ai Posadei”
, de?i intr-o relatare a lui Sigismund (1397) se spunea doar c? b?t?lia se purtase
?pe cand urcam culmile mun?ilor, zise in vorbirea obi?nuit? [local?] posada, prin ni?te stramtori ?i poteci inguste, stranse intre tufi?uri mari”
. Denumirea de ?B?t?lia de la Posada” a fost introdus? ?i incet??enit? in istoriografia romaneasc? de c?tre
Nicolae Iorga
, la inceputul secolului XX. Istoricul considera c? b?t?lia din 1395 ?i cea din 1330 s-ar fi desf??urat in acelea?i locuri, anume
?in cazanul de la Posada, pe drumul Campulungului”
.
In 1324 Basarab I se afla sub suzeranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai tarziu, domnitorul roman cucere?te Severinul, ceea ce a dus la r?cirea rela?iilor cu Regatul Ungar. Mai mult decat atat, din 1327 Basarab refuz? s? mai pl?teasc? tributul de vasal. Aceste lucruri l-au determinat pe regele ungar, la sfatul lui Dionisie (mai tarziu ban de Severin), s? intreprind? o expedi?ie de recucerire a teritoriului pierdut ?i de pedepsire a vasalului s?u.
Solul muntean aduce oferta de pace regelui ungar
In luna
septembrie
a anului
1330
,
Carol Robert
de Anjou, regele
Ungariei
, cu o puternic? armat?, pleac? din
Timi?oara
s?-l pedepseasc? pe fostul s?u vasal,
Basarab I
, cneaz al ?inutului. Ocup?
Banatul de Severin
?i inainteaz? prin
Oltenia
, pustiit? in prealabil de c?tre Basarab, spre
Curtea de Arge?
. Datorit? acestei strategii de ap?rare, in randurile armatei invadatoare se instaleaz? foametea inc? de la intrarea in ?ara Romaneasc?. Pe drum, Carol Robert prime?te o solie din partea domnitorului roman (ilustrat? ?i intr-una dintre cele trei miniaturi legate de acest subiect ale cronicii pictate de la Viena), care ii aduce o propunere de pace.
De?i Basarab I i?i pl?tea con?tiincios arenda pentru vasalitatea acordat? (conform contractelor cu coroana ungar? asupra drepturilor si folosirea resurselor naturale, contract p?strat in corespondenta papal?), regele Ungariei s-a l?sat a?a?at de adversarii lui Basarab, voievodul Thomas din Transilvania si fiul lui Niklas Gara, de a il indep?rta pe Basarab, sperand astfel c? ei vor putea ob?ine investitura vasalit??ii asupra Valahiei. Astfel Basarab nedorind un r?zboi devastator a oferit generos regelui o desp?gubire pentru campania sa.
[1]
Oferta de pace f?cut? de Basarab I este refuzat? de c?tre rege, de?i i se promitea generos o desp?gubire a 7.000 de m?rci de argint, cedarea cet??ii Severinului ?i trimiterea unui fiu la curtea ungar? ca garan?ie,
"numai v? intoarce?i in pace ?i v? feri?i de primejdii, c? de ve?i veni mai incoace, nu ve?i sc?pa de dansele"
.
Carol Robert r?spunde cu arogan?? c? Basarab este p?storul tuturor oilor sale ?i c? il va scoate de barb? din vizuina lui. In cele din urm?, armata maghiar? ajunge la Curtea de Arge?, pe care o g?sesc pustie ?i o incendiaz?.
Unele relat?ri ungure?ti dar ?i cronica lui Jan Długosz povestesc despre un armisti?iu incheiat intre cele dou? p?r?i beligerante, cu condi?ia ca romanii s? conduc? armata invadatoare c?tre Ungaria pe drumul cel mai scurt. Ghizii romani pu?i la dispozi?ia regelui de c?tre Basarab i-ar fi condus apoi pe unguri intr-un defileu unde acesta le preg?tise o capcan?.
A. D. Xenopol
se indoia de veridicitatea acestui pasaj, socotindu-l doar un pretext pentru a explica mai u?or infrangerea ru?inoas? a armatei regale.
Cert este c? odat? ajun?i in acea vale ingust? ?i pr?p?stioas?, ungurii sunt ataca?i ?i zdrobi?i. Au existat dou? atacuri, conform documentelor. Primul, dat in susul v?ii, a oprit inaintarea intru?ilor, iar al doilea a insemnat distrugerea lor.
?Basarab a venit pe o cale cu toat? oastea sa, ?i calea sucit? ?i de amandou? p?r?ile cu rape foarte inalte, era inchis? imprejur, ?i unde calea zis? era mai larg?, acolo valahii in mai multe locuri o int?riser? cu ?an?uri s?pate imprejur. Iar regele ?i to?i ai s?i la a?a ceva intru adev?r nu s-au gandit. Mul?imea nenum?rat? a valahilor, sus pe rapi alergand din toate p?r?ile, arunca s?ge?i asupra oastei ungure?ti care era in fundul c?ii de drum, care ins? nu ar fi trebuit numit drum, ci mai curand un fel de corabie stramt?, unde, din pricina inghesuielii, cei mai sprinteni cai ?i osta?i c?deau in lupt?, pentru c? din pricina urcu?ului pr?p?stios din cale nu se puteau sui contra valahilor, pe nici una din rapele de pe amandou? laturile drumului; nici nu puteau merge inainte, nici nu aveau loc de fug?, fiind ?an?urile s?pate acolo, ci osta?ii regelui erau cu totul prin?i, ca ni?te pe?ti in var?? sau in mreaj?.”
—Cronica pictat? de la Viena
Fuga lui Carol Robert, tablou de Molnar Jozsef (1855)
Dup? lupta de 3
zile
,
9
-
12 noiembrie
1330
,
Carol Robert de Anjou
a sc?pat cu greu, schimband hainele sale cu ale unui o?tean pentru a nu fi recunoscut. Se reintoarce c?tre patrie tot prin Timi?oara.
Printre victime, al?turi de numero?i nobili, s-au num?rat ?i Toma, voievodul
Ardealului
, Andrei de Alba, purt?torul sigiliului regal, precum ?i preotul personal al regelui. O parte a supravie?uitorilor au fost lua?i in robie, insu?i regele recunoscand, doi ani mai tarziu, c? in urma b?t?liei
?s-au tras nu pu?ine robii, cazne ?i primejdii pentru neamul unguresc”
.
?Au c?zut tineri ?i b?trani, principi ?i nobili, f?r? nici o deosebire. C?ci aceast? trist? intamplare a ?inut mult, de la ziua a ?asea a s?pt?manii, pan? la ziua a doua a s?pt?manii viitoare, in cari zile osta?ii ale?i a?a se izbeau unii pe al?ii precum in leag?n se leag?n? ?i se scutur? pruncii, sau ca ni?te trestii cl?tinate de vant. S-a f?cut aici mai cumplit? ucidere, c?ci a c?zut mul?imea de osta?i, principi ?i nobili, ?i num?rul lor nu se poate socoti.”
—Cronica pictat? de la Viena
Un document maghiar din 1351 men?ioneaz? c? in ajutorul romanilor au venit ?i cete de
t?tari
(
?p?ganii vecini”
).
Unii istorici consider? aceast? m?rturie ca fiind fals?, menit? a spori num?rul ?i puterea armatei lui Basarab ?i astfel s? poat? fi explicat? mai u?or infrangerea ungurilor.
[
formulare evaziv?
]
Tot in sprijinul lui Basarab se pare c? au venit ?i sibienii:
Chronica antiqua
, cea mai veche cronic? s?seasc?, men?ioneaz? faptul c? in timpul b?t?liei sibienii s-au r?sculat impotriva lui Carol Robert, intrand in colaborare cu Basarab I.
?Romanii... puser? mana pe o mare catime de prad?, arme, vestminte scumpe, bani de aur ?i de argint ?i multe vase de pre?”
—Cronica lui Johann de Thurocz
Prin aceast? victorie, Basarab I a reu?it s? consolideze independen?a ?inutului, s? o int?reasc? din punct de vedere statal, pentru ca mai apoi s?-i l?rgeasc? hotarele.
Dar ce a r?mas in istorie este faptul c? aceast? victorie r?sun?toare a insemnat practic na?terea unui nou stat feudal independent,
Basarab I
asumand titlul de Mare Voievod.
Rela?iile cu Regatul Ungariei s-au imbun?t??it abia dup? moartea lui Carol Robert (
1342
) ?i suirea pe tron a fiului s?u
Ludovic I
, in special dup?
1345
. In
1354
Nicolae Alexandru
a recunoscut suzeranitatea regelui maghiar.
Lupta de la Posada in Cronica Pictat? de la Viena
Localizarea b?t?liei nu a fost stabilit? pan? ast?zi cu certitudine, istoricii optand pentru locuri precum:
Valea Oltului
, in
?ara Lovi?tei
la
Tite?ti
, in zona
Mehadiei
(in
Banatul de Severin
), pe
culoarul Ruc?r-Bran
sau
Valea Prahovei
. O pondere mare in alegerea loca?iei a constituit-o drumul intoarcerii, socotit prin deduc?ie logic? ca fiind ori cel mai sigur (respectiv cel de la
Turnu Severin
), ori cel mai scurt (trec?torile Carpa?ilor c?tre
Sibiu
sau
Bra?ov
). Nici in ipoteza existen?ei armisti?iului nu se poate concluziona cu siguran?? c? intr-adev?r romanii i-au dus pe inamici pe drumul cel mai scurt c?tre Ungaria.
Izvoarele istorice ofer? pu?ine informa?ii geografice cu privire la acest subiect. Cronica pictat? de la Viena men?ioneaz? doar
?o cale oarecare”
(
quondam via
), intre
?locuri stramte”
(
passus strictissimos
), stancoase ?i neimp?durite, iar cele dou? miniaturi ale b?t?liei reproduc, in opinia lui
Constantin Rezachevici
, doar ni?te modele bologneze, f?r? leg?tur? cu realitatea geografic? romaneasc?. In neconcordan?? cu aceast? relatare, documentele emise de curtea maghiar?, precum ?i cronica teuton? a lui Petru de Duisburg, vorbesc despre o regiune p?duroas?.
Primul care a enun?at aceast? ipotez?, f?r? a-i aduce ins? argumente, a fost P. Dragalina, in
1899
. Acesta considera c? lupta s-a dat
?in cheile Crainei, in stramtorile dintre
Or?ova
?i Meedia [Mehadia]”
.
Constantin Rezachevici men?ioneaz? c? ?drumul s?rii”, pe care a intrat armata ungar?, era leg?tura obi?nuit? dintre Ungaria ?i ?ara Romaneasc?, ?i prin urmare Carol Robert ar fi fost indrept??it s? aleag? la intoarcere o cale pe care o ?tia cel mai bine, in detrimentul alteia necunoscute. In continuare ofer? ?i cateva m?rturii din documentele emise de cancelaria regelui Carol Robert de Anjou:
Pe
7 aprilie
1331
un document ungar men?ioneaz? c? b?t?lia s-a dat dincolo de
?muntele romanilor”
(
trans alpem Olachorum
), regele insu?i amintind la
2
?i
22 noiembrie
1332
c? lupta avusese loc
?la ie?irea noastr? de acolo”
(a?adar chiar la hotarul dintre Ungaria ?i ?ara Romaneasc?).
Pe
26 noiembrie
1332
Carol Robert oferea o danie comitelui Pavel ?i fratelui s?u comitele Lauren?iu ? ambii participan?i la b?t?lie ? in care men?iona c? lupta s-a purtat
?cand am ajuns in ni?te ?inuturi de margine ale regatului nostru, ce erau ?inute pe nedrept in ?ara Romaneasc? de c?tre Basarab schismaticul, fiul lui Thocomerius, spre marea noastr? nesocotire ?i a sfintei coroane”
. Singurul teritoriu de grani?? al coroanei maghiare aflat la acel moment sub st?panirea lui Basarab era Banatul de Severin, pentru care domnitorul roman depusese jur?mant de vasalitate la
1324
. Plecand de la aceast? concluzie, istoricul a identificat muntele romanilor ca fiind
Vla?cu Mic
(1.739 m), iar zona b?t?liei undeva intre Or?ova ?i nordul Mehadiei.
Cel dintai care a optat pentru aceast? zon? a fost
Aurelian Sacerdo?eanu
, in
1934
, urmat de c?tre
Ion Conea
, un an mai tarziu. Ambii s-au bazat pe trei premise:
- armata ungar? se retr?gea pe ascuns, ca fugari
- prin urmare au ales drumul cel mai scurt c?tre hotar
- acest drum nu poate fi decat cel spre Transilvania, prin ?ara Lovi?tei ?i mai apoi pe Valea Oltului.
Deoarece primul punct este fals, conform izvoarelor (Carol dorea s? poarte b?t?lia mereu amanat? de Basarab), celelalte cad de la sine. Un alt motiv pentru retragerea pe cel mai scurt drum a fost considerat cel al infomet?rii armatei (lucru men?ionat chiar in Cronica pictat?). Constantin Rezachevici se indoie?te ins? de acest lucru, deoarece oastea maghiar? avea obiceiul s? poarte provizii in campaniile sale ?i consider? motivul drept pretext pentru a ascunde adev?ratele cauze ale infrangerii.
Constantin Rezachevici men?ioneaz? in plus rela?iile extrem de incordate intre Carol Robert ?i
sibieni
. In 1324 avusese loc un conflict sangeros intre cele dou? p?r?i, din cauza nesupunerii sibienilor. Pan? la moartea regelui maghiar rela?iile dintre cele dou? p?r?i au r?mas la fel de reci. Mai mult decat atat, cea mai veche cronic? s?seasc? (
Chronica antiqua
) men?ioneaz? faptul c? in timpul b?t?liei din 1330 sibienii s-au r?sculat impotriva lui Carol Robert, in colaborare cu Basarab I. Aceste condi?ii socio-politice fac aproape imposibil? ipoteza retragerii c?tre Sibiu.
Intr-o diplom? din
11 noiembrie
1336
dat? de rege vicecancelarului transilv?nean Thatamer ?i fratelui s?u Bako, pentru meritele lor in campania din 1330, este relatat? primejdia de la acea dat? a drumului de pe Valea Oltului:
?Cand noi impreun? cu intreaga putere a armatei noastre am cercetat ?ara Romaneasc?, acesta [Bako], din porunca m?ritului b?rbat Toma, voievodul Transilvaniei, st?panul s?u, s-a gr?bit in urma noastr? ?i a st?panului s?u cu pu?ini oameni, in ni?te solii ?i treburi tainice, ap?randu-se de du?mani ?i de primejdia mor?ii prin iscusin?a sa istea?? ?i mantuindu-se printr-un noroc ?i o intamplare vrednic? de mirare, ne-a ajuns chiar sub cetatea Arge?, unde ne-am minunat, impreun? cu toat? oastea, de venirea sa nea?teptat?.”
In perspectiv?, distan?a dintre Arge? ?i Timi?oara (de unde a plecat armata ?i unde s-a intors regele) este aproximativ aceea?i, indiferent de ruta aleas?, pe la Turnu Severin sau prin Sibiu.
Adeptul acestei loca?ii a fost Nicolae Iorga. El considera c? b?t?lia a fost purtat? ?in cazanul de la Posada, pe drumul Campulungului”.
B?t?lia de la Posada in cronica lui Johann de Thurocz
Plasarea b?t?liei pe Valea Prahovei este motivat? in principal de trei argumente, in opinia cercet?torului Florian-Nicu Sm?r?ndescu.
In primul rand, consider? c? presupusa participare a t?tarilor la acest conflict ar fi trebuit s? se petreac? astfel incat lui Basarab s?-i fie cat mai u?or s? ii scoat? din ?ara sa, o dat? cu incetarea ostilit??ilor.
In al doilea rand, men?ioneaz? relatarea c?l?torului
Maciej Stryjkowski
(
1547
-
1582
), venit de la
Constantinopol
spre a merge in
Polonia
natal?. Acesta a ales ruta
Silistra
-
C?l?ra?i
-
Valea Prahovei
-
?ara Barsei
-
Pasul Oituz
-
Moldova
. Mergand pe acest drum, a observat monumentul presupus a fi ridicat de Basarab I in cinstea victoriei sale:
?Cand Carolus, regele Ungariei a pornit f?r? pricin? r?zboi impotriva lui Basarab, domnul Munteniei, el a fost biruit prin ?iretenie, de munteni ?i moldoveni, a?a incat cu o mic? suit? abia a sc?pat regele de m?cel, in Ungaria. Pe acel loc, unde a fost b?t?lia, muntenii au cl?dit o m?n?stire ?i au ridicat trei stalpi de piatr?, pe care eu insumi i-am v?zut in anul 1575, venind din Turcia, dincolo de ora?ul Gherghi?a, la dou? zile de drum de Sibiu, ora? in Transilvania, dincolo de mun?i”
. Cercet?torul consider? c? este vorba despre schitul numit in popor ?Trei Lespezi”, aflat in
Posada
Prahovei ?i ref?cut de c?tre
Cantacuzini
in
1661
. De asemenea, loca?ia corespunde ?i distan?ei de dou? zile c?lare fa?? de Sibiu.
Nu in ultimul rand, intr-o diplom? din
13 decembrie
1335
, c?tre Nicolae Radoslav, regele men?ioneaz? cum,
?cu ajutorul lui Dumnezeu, se potoli ardoarea du?manilor ?i se putu sparge latura dreapt? a zidului de du?mani ?i luand-o la picior prin sp?rtura f?cut? din b?t?lia venit? f?r? veste... aflar?m prilejul mantuirii ?i o luar?m spre cas?”
. Aceast? direc?ie a deplas?rii regelui dup? sc?pare a fost interpretat? de c?tre cercet?tor in sensul alegerii V?ii Prahovei ca rut? de ie?ire din Muntenia.
In final, Florian-Nicu Sm?r?ndescu lanseaz? ?i o ipotez? a interpret?rii figurilor de stil din relatarea Cronicii pictate. Astfel, este relatat? prinderea o?tenilor
?ca pe?tii in var??”
, intr-un defileu
?ca o corabie stramt?”
, unde se izbeau unii de al?ii
?cum se clatin? trestiile in vant”
. Asemenea descriere ? consider? cercet?torul ? ar corespunde unei v?i cu un fir de ap?, anume
Raul Prahova
, unde pe alocuri cre?te
trestia
.
- ^
Charles Lelong; "Revue general", Bruxelles, 1871
- Constantin Rezachevici,
Lupta lui Basarab I cu Carol Robert in Banatul de Severin...
, in
Magazin istoric
, nr. 4 (289) aprilie 1991, p. 51 ? 54,
- Florin-Nicu Sm?r?ndescu,
... sau pe Valea Prahovei?
, in
Magazin istoric
, nr. 4 (289) din aprilie 1991, p. 55 ? 56,
- I. M?rcule?,
Posada (9-12 noiembrie 1330) ? moment de cump?n? ?i vitejie in istoria ??rii Romane?ti
, in
Romania Mare
, nr. 905, anul XVIII, 2007,
- V. M?rcule?, I. M?rcule?,
Considera?ii asupra localiz?rii confrunt?rii munteano-maghiare din 9-12 noiembrie 1330
, in
Anuarul Muzeului Marinei Romane
, tomul XV, 2012, p. 111?125.
- Gheorghe ?incai,
Hronica Romanilor ?i a mai multor neamuri
, Ia?i, 1853,
- Johann Heinrich Schwicker,
Gheschichte des Temischer Banats
, 2. Ausgabe, Pest, 1872, p. 64-65,
- A. D. Xenopol,
Istoria Romanilor din Dacia Traian?
, 6 volume, Ia?i, 1888-1893,
- Dimitrie Onciul,
Originile principatelor ??rilor Romane?ti
, Bucure?ti, 1889, p. 637-638,
- Patriciu Dr?g?lina,
Din istoria Banatului Severin
, Caransebe?, 1899, p. 39-40,
- George Co?buc,
?ara Basarabilor
, Bucure?ti, 1901, p. 45-47,
- Grigore Tocilescu,
Manual de Istoria Romanilor
(pentru clasa a IV-a gimnazial?), ed. VI, 1907, p. 46-47,
- Victor Motogna,
Iar??i lupta de la Posada
in
Revista istoric?
nr. 10/1923, p. 81-85,
- Nicolae al Lupului, Posada Gurenilor (din Gorj), Craiova, 1929, p. 197,
- Nicolae Iorga,
Istoria Armatei Romane?ti
, 1930,
- Nicolae Iorga,
Deux conferences en Suisse. Les luttes pour la liberte menees par les paysans au XIV-eme siecle: le Sempach suisse et la Possada roumaine
, Berne, 1930,
- N. A. Constantinescu,
B?t?liile mari ale Romanilor I. B?t?lia de la Posada, 1330
, Bucure?ti, 1930, p. 27,
- I. Lupa?,
Posada
(Conferin?? din noiembrie 1930), Cluj, 1932, p. 90,
- Ilie Minea,
R?zboiul lui Basarab cel Mare cu regele Carol Robert (noiembrie 1330)
, in
Cercet?ri istorice
, an V-VII, Ia?i, 1932, p. 341,
- Ion Conea,
?ara Lovi?tei. Studiu de geografie istoric?
, Bucure?ti, 1934, p. 81,
- Ion Conea,
Cercet?ri geografice
, 1934,
- Constantin C. Giurescu,
Istoria romanilor
, vol. I ed. I (1 mai 1935), Bucure?ti, p. 356,
- E. L?z?rescu,
Despre lupta din 1330 a lui Basarab voievod cu regele Carol Robert (noiembrie 1330)
, in
Revista istoric?
, XXI, 1935,
- G Popa-Lisseanu,
Izvoarele istoriei romanilor
, vol. XI,
Cronica pictat? de la Viena
, Bucure?ti, 1937, p. XVII,
- Ion Conea,
Corect?ri geografice in istoria Romanilor: I. Pe Olt; in Oltenia
, Bucure?ti, 1938, p. 91,
- I. Lupa?,
B?t?lia de la Posada - Botezul de sange al celui dintai stat roman independent
, 1943, p. 41,
- Aloisio T?utu,
Basarab il grande, fondatore del primo stato romeno indipendente (1310-1352)
, in
Antemurale
, Roma, 1954,
- ?tefan Iona?cu, ?tefan Pascu, Constantin Cihodaru, Gheorghe Georgescu-Buz?u,
Istoria medie a Romaniei
, 1960, p. 87-88,
- ?tefan Pascu ?i colaboratorii,
Istoria Romaniei
, vol. II, 1962, p. 154,
- Andrei Pandrea,
Medic la Boi?oara
, Bucure?ti, 1967, p. 146-159, 164-169,
- ?tefan Pascu,
Istoria Romaniei
, Compendiu, Bucure?ti, 1969, p. 129,
- P. P. Panaitescu,
Introducere in istoria culturii romane?ti
, Bucure?ti, 1969, p. 268, 309-310,
- ?tefan ?tef?nescu,
Istoria poporului roman
, Bucure?ti, 1970,
- ?tefan ?tef?nescu,
?ara Romaneasc? de la Basarab I
, Bucure?ti, 1970,
- Constantin C. Giurescu, in emisiunea radiofonic?
Memoria p?mantului romanesc
, 17 noiembrie 1970,
- Constantin C. Giurescu,
C?utand pe hart? Posada, Rovine, Vicina
, in
Magazin istoric
, nr. 1 (46), din ianuarie 1971, p. 52-54,
- Ioan Ion Diaconu,
Toponimia istoric? a Posadei
, in emisiunea radiofonic?
Memoria p?mantului romanesc
, 21 mai 1971,
- Florin Constantiniu ?i Marcel D. Popa,
Istoria Romaniei in date
, Bucure?ti, 1971, p. 72,
- Andrei Pandrea,
Schi?? de monografie istoric? a comunei Boi?oara
, in emisiunea radiofonic?
Miori?a
, 20 septembrie 1971,
- Andrei Pandrea,
Legend? ?i adev?r istoric: Turnul lui Doanc?
, in emisiunea radiofonic?
Memoria p?mantului romanesc
, 11 octombrie 1971,
- Nicolae Budescu, in
Magazin istoric
nr. 10 (35), 1971, p. 93,
- I. N. Mailat, in
Magazin istoric
nr. 10 (35), 1971, p. 93,
- Mihail M?rculescu, in
Magazin istoric
nr. 10 (35), 1971,
- Andrei Pandrea, in
Magazin istoric
nr. 10 (35), 1971,