Ana Kansky
Date personale
Nume la na?tere	Ana Mayer
N?scut?	20 iunie 1895 [1] Lo?e , Comuna Vipava , Slovenia [2]
Decedat?	3 noiembrie 1962 (67 de ani) [1] Podgrad , Republica Socialist? Slovenia , RSF Iugoslavia [2]
Inmormantat?	Centralno pokopali??e ?ale [*] [[ Centralno pokopali??e ?ale (cemetery in Ljubljana, Slovenia)|​]]
Fra?i ?i surori	Evgen Mayer [*] [[ Evgen Mayer |​]] [3]
C?s?torit? cu	Evgen Kansky [*] [[ Evgen Kansky (Slovenian physician and chemist (1887-1977))|​]] [1]
Copii	3
Cet??enie	Republica Socialist? Federativ? Iugoslavia
Ocupa?ie	inginer chimist [*] ​ chimist? antreprenoare
Activitate
Domeniu	chimie
Institu?ie	Universitatea din Ljubljana
Alma Mater	Universitatea din Viena Universitatea din Ljubljana
Conduc?tor de doctorat	Maks Samec [*] [[ Maks Samec |​]]
Modific? date / text

Ana Kansky (n. 20 iunie 1895 , Lo?e , Comuna Vipava , Slovenia  ? d. 3 noiembrie 1962 , Podgrad , Republica Socialist? Slovenia , RSF Iugoslavia ) a fost o chimist? ?i inginer? chimist? sloven? , cunoscut? pentru faptul c? a fost prima persoan? care a ob?inut o diplom? de doctor la Universitatea din Ljubljana ?i una dintre primele femei om de ?tiin?? din Slovenia. ^{[4] [5]}

Tinere?ea ?i educa?ia [ modificare | modificare surs? ]

Ana Mayer s-a n?scut in 1895 in satul Lo?e in familia latifundiarului Karl Mayer (originar din Vipava ) ?i a so?iei sale, Ana Dejak (originar? din Seno?e?e ). A urmat ?coala primar? la Vipava, apoi cursurile unui liceu pentru fete din Ljubljana , incheindu-?i studiile secundare la Gimnaziul Clasic din Ljubljana in 1914 ca una dintre primele fete c?rora li s-a permis s? frecventeze aceast? institu?ie. Pasionat? de ?tiin?e, ea a dorit s?-?i continue studiile la Universitatea din Viena , dar tat?l ei a refuzat s?-i pl?teasc? cheltuielile de ?colarizare deoarece ii promisese mamei ei pe patul de moarte c? nu o va trimite pe Ana la facultate. Pentru a nu-?i inc?lca aceast? promisiune, el i-a sugerat Anei s?-?i ca?tige singur? banii pentru plata taxei de ?colarizare, lucru pe care ea l-a f?cut culegand caisele de pe planta?ia familiei ?i vanzandu-le in ora?ele Trieste ?i Gorizia . A urmat apoi studii de chimie (disciplin? principal?) ?i fizic? (disciplin? secundar?) la Facultatea de Filosofie din Viena (1914?1918). ^[6]

Ea a tr?it modest la Viena, ca urmare a penuriei frecvente de alimente din cauza r?zboiului. A fost g?zduit? de o baroneas? austriac? care i-a oferit totu?i mult? libertate, a?a c? apartamentul ei a devenit un loc de intalnire pentru studen?ii sloveni din acea vreme. Ei au fost sus?inu?i de familia istoricului literar Ivan Prijatelj, care locuia la Viena, ?i, dup? un timp, s-a format un cerc social din care f?ceau parte Ana Mayer, Marij Kogoj ^{?( d )} , Sre?ko Brodar ^{?( d )} , Milko Kos ^{?( d )} ?i al?ii. Tan?ra sloven? a cunoscut, de asemenea, un deputat al provinciei Litoralul austriac , care i-a oferit un permis de vizitator in Parlamentul Austriac . A luat parte adesea, al?turi de prietena sa, Klavdija Gabrijel?i?, la ?edin?ele Parlamentului ?i a fost prezent? acolo atunci cand s-a citit Declara?ia din Mai (1917) prin care deputa?ii sarbi, croa?i ?i sloveni solicitau o mai mare autonomie a na?iunilor slavilor sudici din Austro-Ungaria , precum ?i la alte evenimente care au scos in eviden?? destr?marea imperiului. ^[6]

Din cauza circumstan?elor care prefigureau dizolvarea statului dup? Primul R?zboi Mondial, Universitatea din Viena a adoptat un decret de exmatriculare a studen?ilor slavi in 1918, a?a c? Mayer a trebuit s? intrerup? studiile ?i s? se intoarc? la Ljubljana. Ea ?i-a reluat studiile in anul urm?tor, sub indrumarea profesorului Maks Samec, la nou-infiin?ata Universitate din Ljubljana ?i, la 15 iulie 1920, ?i-a sus?inut teza de doctorat ( O u?inkovanju formalina na ?krob - Despre efectul formalinei asupra amidonului ), devenind prima persoan? care a ob?inut titlul de doctor al acelei universit??i. ^[6] Potrivit unui studiu publicat in 1978 de Universitatea din Padova , ea a fost a 72-a femeie din lume care a ob?inut titlul ?tiin?ific de doctor. ^[7] Rezultatele cercet?rilor sale doctorale au fost publicate in revista german? Kolloidchemische Beihefte, in care Samec a fost men?ionat in calitate de coautor. ^[4] Experimentele sale minu?ioase au scos in eviden?? o problem? important? a chimiei organice la momentul respectiv - dac? formalina ar putea dizolva amidonul sau nu. Ea a dovedit c? formalina nu poate, ci doar acidul formic ca o impuritate obi?nuit?. ^[8]

Cariera [ modificare | modificare surs? ]

Mayer a devenit prima femeie membr? a colectivului academic al Universit??ii din Ljubljana, mai intai ca asistent de cercetare cu cateva luni inainte de sus?inerea doctoratului, apoi pe post de cercet?tor la Institutul de Chimie al universit??ii. Ea a publicat alte patru lucr?ri ?tiin?ifice in urm?torii doi ani. In 1921 s-a c?s?torit cu Evgen Kansky ^{⁠( sl ) [ traduce?i ]} , profesor la Facultatea de Medicin?. Cuplul a avut trei copii: Aleksej, Evgen ?i Nu?a. Ana Kansky a demisionat in 1922 din motive neclare - fie din cauza lipsei de fonduri, fie a c?s?toriei sau a primei sarcini. ^{[6] [8]}

In 1922 cuplul a deschis prima fabric? iugoslav? pentru producerea eterului sulfuric ?i a altor produse chimice in localitatea Podgrad de lang? Ljubljana . ^[6] Ea administra compania Dr. A. Kansky , in timp ce so?ul ei coordona experimentele ce aveau loc in laboratorul chimic. ^[9] In 1929 so?ii Kansky au cump?rat cl?direa ?i instala?iile abandonate ale fostei fabrici Osterberger Olfabrik bei Laibach din Podgrad ?i le-au renovat, precum ?i ruinele unei fort?re?e din apropiere, unde au construit o caban?. Ei au electrificat ambele propriet??i. ^{[6] [10]} In scurt timp au inceput s? produc? compu?i organici complec?i din materii prime domestice, in principal diferi?i esteri pentru solven?i . ^[6]

Familia a p?strat, de asemenea, o cas? in Pia?a Krek din Ljubljana, unde avea birouri ?i un laborator, precum ?i un magazin. Afacerea lor s-a incheiat in timpul celui de- al Doilea R?zboi Mondial , atunci cand autorit??ile naziste au confiscat fabrica, dup? care compania a fost na?ionalizat? de guvernul iugoslav ?i a continuat s? func?ioneze sub numele Tovarna kemi?nih izdelkov Arbo ( Fabrica de produse chimice Arbo ). ^{[4] [6]} Doctorul Kansky a fost nevoit s? se pensioneze, in timp ce ea ?i-a petrecut ultimii ani ai carierei ca profesor de chimie. ^[8]

Note [ modificare | modificare surs? ]