U
27 uttrovi
he u 300esimu ghjornu (u 301esimu ghjornu s'e l'annata he bisesta) di u calendariu gregorianu.
Santu
Frumenziu
.
Frumenziu
he natu in Tiru, a u Libanu. Era di famiglia ricca. Un ghjornu ch'ellu rivenia da un viaghju di studiu cu u so amicu Aedesiu, u battellu, chi avia cappiatu l'ancura in u mare Rossu, he statu assaltatu e i passageri massacrati. Frumenziu e u so amicu, chi ghjeranu falati in terra e leghjianu a u frescu sottu un arburu, a si franconu ma funu mandati schjavi in Aksum, a capitale di l'Ettioppia, e venduti a u re di issu paese . Cum'elli eranu struiti, u re fece di Aedesiu u so omu d'affari e di Frumenziu u so secretariu. Dopu a a morte di u re, Frumenziu diventa l'omu d'affari fi u regente e ne prufitta per fa custrui cappelle pe i Cristiani grechi chi cummerciavanu in issi lochi. Funu e prime sumente di a fede cristiana in un paese duv'elli aduravanu sempre i serpi.
Dodeci anni dopu, u principe Ezana he maggiore, diventa re e permette a i dui Libanesi di andassine in u so paese. Frumenziu ricusa di parte per un abbanduna a cumunita cristiana ch'ellu avia urganizatu. Fattu vescu da u patriarca d'Alessandria, cunverte u re e, cun ellu, tuttu u populu.
Da quand'ellu he mortu, versu l'annu 380, l'Ettioppiani cunsidereghjanu a Frumenziu - Abba Salama, cum'elli u chjamanu -cum'e u santu patrone di u so paese.
Etimolugia: U nome Frumenziu venerebbi da un cugnome chi vole di: biondu cum'e u granu frumentu.
[1]