Vinezzia

Da Wikipedia, la nciclupidia libbira.
Vinezzia
Nomu ufficiali: Vinezzia
Riggiuni: Venitu
Pruvincia: Vinezzia (VE)
Cuurdinati: 45°26'23"N, 12°19'55"E
Ammustra nta mappa
Superfici: 415,9 km²
Abbitanti: 260 642
Dinzitati: 626,69 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Campagna Lupia , Cavallino-Treporti , Chioggia , Marcon , Martellago , Mira , Mogliano Veneto ( TV ), Musile di Piave , Quarto d'Altino , Scorze , Spinea
CAP: 30121?30176 [1]
Prifissu telefonicu: +041
Situ ufficiali: http://www.comune.venezia.it/


Vinezzia

Vinezzia e una di citati taliani cchiu famusi. Capulocu da riggiuni Venitu , nni vennu mitati di miliuna di turisti ogni annu pi so canali, la storia e l' architittura .

Giografia [ cancia | cancia la surgenti ]

La citati e custruita nti n' isula o centru di na laguna . Nu canali assai laricu, lu Canal Grande la traversa facennu na speci di S . Lu Canal Grande e attravirsatu di tri ponti: lu ponti da firruvia, lu ponti di Rialtu e lu ponti di l'Accademia. N'autru canali, la Giudecca la sipara di n'autra isuledda chi forma lu quartieri omonimu.

Storia [ cancia | cancia la surgenti ]

La citati si sviluppau nto mediuevu sutta la nfluenza bizzantina . La capacita militari da cita jiva aumintannu, tantu ca li vinizziani foru chiamati di bizzantini a difenniri la Sicilia contra li nvasioni mussirmani di lu nonu seculu e n particulari nti l'assediu di Sarausa du 827 - 828 . Addivintau nnipinnenti cu la funnazzioni di na ripubbrica la cui ecunumia era basata supra li scanci cummiriciali cu Costantinopuli e lu mediu orienti . La ripubbirca di Vinezzia, lu cui capu di statu avia lu titulu di dogi agghicau a cuntrullari vasti tirritoria da costa adriatica da pinisula balcanica , da Grecia e di so isuli, nzinu a Cipru e la costa turca .

La ripubbrica di Vinezzia scumpariu ca nvasioni di Napuliuni nto 1799 . Pi menzu seculu la cita fu cuvirnata di francisi prima e di l' austriaci appoi, nzinu a jiuncirisi o nascenti regnu d'Italia all'ebbica du Risorgimentu .

Tradizzioni [ cancia | cancia la surgenti ]

Ogni annu tra frivaru e marzu la cita fisteggia unu di carnavali cchiu suggistivi du munnu. Li genti portanu maschiri e vistita chi pi lu cchiossai sunnu spirati da storia e pirsunaggi da ripubbrica di Vinezzia.

Vinizziani celibbri [ cancia | cancia la surgenti ]

Bannera dû Venitu Capulochi di pruvincia du Venitu Bannera dû Venitu
Bellunu | Padova | Rovigu | Trevisu | Venezzia | Verona | Vicenza


Note [ cancia | cancia la surgenti ]

  1. CAP di Venezzia, Veneto